3.12.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

CE 353/56

—

având în vedere articolele 165 și 166 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

—

având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special articolul 14,

—

având în vedere Comunicarea Comisiei din 23 noiembrie 2011 intitulată „Analiza anuală a creșterii 2012” (COM(2011)0815),

—

având în vedere Comunicarea Comisiei din 20 decembrie 2011 intitulată „Educația și formarea într-o Europă inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii” (COM(2011)0902),

—

având în vedere Comunicarea Comisiei din 3 martie 2010 referitoare la „Europa 2020: O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii” (COM(2010)2020),

—

având în vedere concluziile Consiliului din 11 mai 2010 privind dimensiunile sociale ale educației și formării (1),

—

având în vedere concluziile Consiliului din 12 mai 2009 privind un cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale („ET 2020”) (2),

—

având în vedere Recomandarea Consiliului din 28 iunie 2011 intitulată „Tineretul în mișcare – promovarea mobilității tinerilor în scop educațional” (3),

—

având în vedere Rezoluția sa din 1 decembrie 2011 referitoare la combaterea abandonului școlar timpuriu (4),

—

având în vedere rezoluția sa din 12 mai 2011 referitoare la învățarea în primii ani de viață în Uniunea Europeană (5),

—

având în vedere Rezoluția sa din 18 mai 2010 referitoare la competențele-cheie pentru o lume în curs de schimbare: implementarea programului de lucru „Educație și formare profesională 2010” (6),

—

având în vedere Rezoluția Parlamentului European din 18 decembrie 2008 privind învățarea de-a lungul vieții în serviciul cunoștințelor, creativității și inovației – punerea în aplicare a programului de lucru „Educație și formare profesională 2010” (7),

—

având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru cultură și educație și avizul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (A7-0247/2012),

A.

întrucât, în pofida unei îmbunătățiri a educației și a formării, pentru majoritatea populației UE învățarea pe tot parcursul vieții (LLL) încă nu este o realitate, iar unii indicatori sunt de fapt îngrijorători; întrucât este necesar ca educația adulților și învățarea informală să fie consolidate, în paralel cu educația adulților și cu formarea profesională informală;

B.

întrucât strategiile LLL sunt departe de a fi puse în aplicare în mod corespunzător în multe state membre, deși acestea sunt o parte esențială a strategiei UE 2020;

C.

întrucât politicile în domeniul educației și formării trebuie să asigure oportunități LLL pentru toată lumea, indiferent de vârstă, handicap, sex, rasă sau origine etnică, religie sau credință, orientare sexuală și mediu lingvistic și socio-economic;

D.

întrucât pentru persoanele din diferite grupuri încă persistă oportunitățile limitate și prea puțin adaptate; întrucât atât populațiile autohtone, cât și grupurile lingvistice și culturale minoritare ar trebui să poată beneficia de învățământ în limba maternă;

E.

întrucât creșterea economică trebuie să se bazeze prioritar pe educație, cunoaștere, inovare și politici sociale adecvate pentru ca UE să iasă din actuala criză, și este important să se implementeze în mod adecvat și în întregime politicile din acest domeniu în cadrul Strategiei UE 2020, pentru a depăși cu succes această perioadă crucială;

F.

întrucât elaborarea politicilor privind educația și formarea profesională reprezintă o responsabilitate publică a statelor membre și întrucât aceste domenii au nevoie de fonduri adecvate pentru a asigura un acces egal la educație, fără discriminare socială, economică, culturală, rasială sau politică;

G.

întrucât măsurile de austeritate și reducerile bugetare suplimentare din sistemele de educație și de formare profesională din UE pun în pericol unul din principalele motoare ale coeziunii și creșterii și subminează obiectivul de creare a unei economii bazate pe cunoaștere în Europa;

H.

întrucât statele membre trebuie să continue să conlucreze și să facă schimburi de bune practici pentru ca sistemele lor naționale de învățământ și formare să poată progresa;

I.

întrucât cunoașterea insuficientă a limbilor străine continuă să constituie un obstacol enorm în calea mobilității pentru educație și formare;

J.

întrucât o strategie de succes în domeniul educației și formării profesionale ar trebui, de asemenea, să urmărească să garanteze, pentru persoanele care studiază, aptitudinile și competențele necesare pentru dezvoltarea personală, precum și dezvoltarea unui spirit cetățenesc activ;

K.

întrucât LLL ar trebui să însemne realmente învățare pe tot parcursul vieții în actualul context demografic și întrucât ar trebui acordată mai multă atenție potențialului cunoștințelor acumulate de către persoanele în vârstă;

L.

întrucât competențele în domeniul noilor tehnologii facilitează în mod considerabil îndeplinirea obiectivelor propuse de Programul pentru LLL;

M.

întrucât LLL este un proces continuu de învățare și ar trebui să dureze de-a lungul întregii vieți a unei persoane, de la un învățământ preșcolar de calitate, până la formările destinate pensionarilor;

N.

întrucât oferirea unor facilități și a unui învățământ preșcolar de calitate pentru toți copiii este o investiție în viitor și aduce un beneficiu major atât pentru populație, cât și pentru societate;

O.

întrucât abandonul școlar timpuriu (AST) are consecințe grave asupra populației și asupra dezvoltării sociale și economice a UE;

P.

întrucât un plus de inovație în domeniul subvențiilor pentru studenți în etapa preuniversitară ar trebui considerat;

Q.

întrucât accesibilitatea educației și a formării profesionale este o provocare majoră, contribuind printre altele la incluziune socială, la coeziune și la combaterea sărăciei;

R.

întrucât autoritățile europene, naționale, regionale și locale trebuie să coopereze pentru a aborda cu succes provocările cu care se confruntă Europa în prezent,

1.

ia act de Comunicarea Comisiei intitulată „Educația și formarea într-o Europă inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii”;

2.

reamintește că înainte de criza actuală, performanța statelor membre în termeni de participare a tuturor grupurilor de vârstă la educație, formare și LLL puternic diversificată și media generală a UE s-a încadrat sub mediile internaționale;

3.

constată că unele state membre au continuat reducerile bugetare în domeniul educației și formării profesionale din cauza situației economice actuale, dar consideră că investițiile în aceste domenii, cu o valoare strategică maximă, ar trebui menținute și chiar majorate; subliniază că Cadrul financiar multianual al Uniunii anticipează că educația și sectoarele adiacente vor beneficia de creșterea procentuală cea mai mare în bugetul pe termen lung al UE;

4.

subliniază necesitatea aprobării creșterii bugetului alocat educației și sectoarelor adiacente în Cadrul financiar multianual; solicită statelor membre să adopte strategii naționale de LLL, dotate cu resurse financiare adecvate, acesta fiind instrumentul optim pentru atingerea obiectivelor stipulate în Strategia EF 2020;

5.

subliniază faptul că costurile economice ale consecințelor deficiențelor educaționale, inclusiv abandonul școlar și inegalitățile sociale din cadrul sistemelor de educație și formare și impactul acestora asupra dezvoltării a statelor membre, sunt semnificativ mai mari decât costurile crizei financiare, iar statele membre plătesc deja prețul an de an;

6.

solicită statelor membre să prioritizeze cheltuielile pentru educație, formare profesională pe tot parcursul vieții, cercetare, inovare și diversitate lingvistică și culturală, care sunt considerate investiții pentru creșterea viitoare, asigurând în același timp valoarea adăugată a acestei investiții; reiterează, în acest sens, solicitarea de a stabili ca obiectiv investiții totale de cel puțin 2 % din PIB în învățământul superior, nivel recomandat de Comisie în Analiza anuală a creșterii și ocupării forței de muncă ca fiind un minim necesar pentru economiile bazate pe cunoaștere;

7.

reamintește că, pentru a fi competitive în viitor cu noile puteri globale, statele membre sunt trebuie să îndeplinească obiectivele de bază ale strategiei Europa 2020, care, în domeniul educației, înseamnă să se atingă un nivel de 3 % în investițiile pentru cercetare, să se crească la 40 % numărul tinerilor cu studii universitare și să se reducă abandonului școlar timpuriu la sub 10 %;

8.

reamintește importanța cercetării în cadrul unei strategii ambițioase de educație și formare; solicită, prin urmare, Comisiei și statelor membre să-și intensifice acțiunile în direcția creșterii numărului de tineri care integrează acest domeniu;

9.

reamintește că trebuie acordată o atenție specială tinerilor, având în vedere că rata șomajului din UE a crescut la peste 20 %, cu niveluri de peste de 50 % în unele state membre și regiuni, și că tinerii, în special cei mai puțin calificați, sunt deosebit de afectați de criza actuală; subliniază în special efectele negative ale programelor de austeritate asupra șomajului în rândul tinerilor din anumite state membre ale Uniunii Europene, cu precădere în statele din sud, contribuind la un exod semnificativ de creiere către alte state, inclusiv către țări terțe; reamintește, de asemenea, că unul din șapte elevi de azi (14,4 %) abandonează sistemul de învățământ, terminând cel mult un nivel de învățământ secundar inferior și neparticipând la niciun program de educare sau formare ulterior;

10.

atrage atenția asupra sistemelor alternative de formare profesională din anumite state membre, care garantează o legătură între teorie și practică și care permit un acces mai ușor la piața muncii decât sistemele de formare pur școlare;

11.

propune statelor membre să deducă investițiile în domeniul educației și al formării profesionale din calculul deficitului național prevăzut de pactul fiscal, deoarece acestea sunt considerate motoare esențiale ale unei redresări economice sănătoase, în conformitate cu obiectivele strategiei Europa 2020;

12.

solicită instituțiilor UE să depună eforturi suplimentare pentru a elabora, la nivelul UE, politici mai clare, mai orientate către tineri și adaptate la noile provocări ale societății; generația actuală de tineri nu are încredere nu va putea să obțină același succes ca generația anterioară;

13.

solicită, în special, statelor membre să pună în aplicare măsuri orientate în favoarea tinerilor în pericol să abandoneze școala timpuriu sau care nu sunt școlarizați, integrați într-un program de formare sau angajați, pentru a le oferi programe de formare și sisteme de garanții pentru tineret, astfel încât să poată dobândi cunoștințele și experiența necesare pentru angajare, precum și pentru a facilita reintegrarea unora dintre aceștia în sistemul educațional; solicită totodată să se acorde o atenție specială învățământului profesional și tehnic în cadrul învățământului terțiar, ținând cont de diversitatea sistemelor educaționale naționale; solicită statelor membre să-și intensifice eforturile pentru ca tinerii să poată câștiga o experiență profesională veritabilă și să intre rapid pe piața muncii; subliniază că stagiile trebuie să fie relevante pentru studii și să fie parte a programului de învățământ,

14.

subliniază că posibilitățile de angajare ale tinerilor sunt cu precădere expuse riscului în perioadele de criză; subliniază importanța monitorizării rapidității cu care tinerii absolvenți obțin locuri de muncă corespunzătoare educației și cunoștințelor lor după încheierea studiilor, și a evaluării, pe baza acestor informații, a calității sistemelor de educație și formare profesională și a necesității și posibilităților de a efectua ajustări;

15.

invită Comisia și statele membre să ia măsuri decisive cu privire la introducerea, punerea în aplicare și dezvoltarea ulterioară a ECVET (sistemul european de credite pentru educație și formare profesională), a Europass (cadrul comunitar unic pentru transparența calificărilor și competențelor) și a cadrului european al calificărilor;

16.

subliniază că tinerii au un rol-cheie în atingerea obiectivelor principale pentru 2020 în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, cercetarea și inovarea, climatul și energia, educația și combaterea sărăciei;

17.

subliniază importanța educației informale și non-formale pentru dezvoltarea de valori, aptitudini și competențe, în special în rândul tinerilor, precum și pentru dobândirea unui simț al cetățeniei și al participării democratice; solicită Comisiei să asigure susținerea, inclusiv la nivel financiar, a educației informale și non-formale în cadrul noilor programe în materie de educație, tineret și cetățenie;

18.

solicită universităților să extindă accesul la învățare și să își modernizeze programele de învățământ pentru a face față noilor provocări, în vederea îmbunătățirii abilităților populației europene, fără ca aceste măsuri să pericliteze misiunile lor academice în ceea ce privește transmiterea de cunoștințe și ținând seama de faptul că schimbările demografice sunt o realitate incontestabilă în Europa; subliniază, în acest context, importanța susținerii și recunoașterii educației neformale și a învățării informale;

19.

încurajează dialogul între actorii privați, în special IMM-urile, autoritățile locale și regionale, precum și actorii societății civile, cu universitățile/instituțiile de învățământ superior, pentru ca studenții să poată dobândi mai ușor cunoștințe și abilități care să îi ajute la integrarea lor pe piața muncii; le reamintește angajatorilor importanța inițierii în muncă, având în vedere că aceasta favorizează adaptarea tinerilor la viața profesională;

20.

reamintește că creativitatea este un element esențial al noii economii bazate pe cunoaștere; subliniază faptul că sectorul creativ contribuie în mod semnificativ și tot mai mult la economie și corespunde unui procent de 4,5 % din PIB-ul Uniunii Europene și unui număr de 8,5 milioane de locuri de muncă;

21.

consideră că sinergia dintre oferta de forță de muncă și capacitatea pieței de muncă de a o absorbi este esențială;

22.

subliniază rolul esențial al serviciilor publice de ocupare a forței de muncă în implementarea politicilor de sprijinire și consiliere a celor care caută un loc de muncă, în special în ceea ce privește asistența în căutarea unui loc de muncă sau a unui program de formare; insistă asupra faptului că un număr din ce în ce mai mare de solicitanți trebuie să beneficieze de o formare profesională adecvată care să le faciliteze introducerea pe piața forței de muncă și, prin urmare, invită statele membre să aloce resursele necesare;

23.

subliniază importanța decisivă a facilitării accesului persoanelor cu dizabilități la LLL, nu doar prin elaborarea și implementarea unor programe precis orientate, ci și prin integrarea problematicii persoanelor cu dizabilități în toate programele destinate publicului larg; consideră că această atenție specială acordată legăturii între dizabilități și LLL este esențială pentru combaterea fenomenelor de excluziune socială și consolidarea reală a poziției persoanelor cu handicap pe piața muncii, având în vedere faptul că, potrivit tuturor studiilor în acest domeniu, nivelul de educație al persoanelor cu handicap este inferior mediei și că participarea acestora la programele în cauză este deosebit de scăzută;

24.

reamintește că angajatorii au o responsabilitate esențială în a transforma LLL în realitate pentru toată lumea, acordând atenția cuvenită egalității de gen; încurajează angajatorii să faciliteze formarea continuă pe tot parcursul carierei lucrătorilor, oferind mai multă vizibilitate dreptului la formare, asigurându-se că formarea este disponibilă pentru toți lucrătorii și punând în valoare rezultatele obținute în urma formării continue, făcând astfel posibilă specializarea și creând oportunități pentru avansare în carieră;

25.

solicită intensificarea eforturilor pentru stabilirea și punerea în aplicare a unui sistem european de certificare și de recunoaștere a calificărilor, de învățare formală și non-formală, incluzând voluntariatul, astfel încât să fie consolidate legăturile vitale dintre educația non-formală și educația formală, precum și pentru a îmbunătăți mobilitatea națională și transfrontalieră în privința educației și al pieței de muncă;

26.

ia act de diferențele mari între sistemele naționale de educație și de formare profesională și, în conformitate cu principiul subsidiarității, recomandă ca raportul privind progresele înregistrate să fie însoțit de un compendiu pentru fiecare stat membru, care să conțină recomandări cu privire la modul în care ar putea fi îmbunătățite politicile existente și în care ar putea fi dezvoltate sistemele naționale de învățământ;

27.

solicită consolidarea dimensiunii externe a politicilor UE printr-un dialog politic intensificat și prin cooperare în domeniul educației și formării profesionale între Uniunea Europeană și partenerii săi internaționali și țările vecine, pentru: (a) a reflecta interdependențele economice, sociale și politice, (b) a contribui la punerea în aplicare a dimensiunii externe a Strategiei Europa 2020 și (c) a susține stabilitatea, prosperitatea și îmbunătățirea oportunităților de angajare pentru cetățenii țărilor partenere, și dezvoltând, în același timp, instrumente mai bune pentru gestionarea și facilitarea migrației forței de muncă calificate în Europa, echilibrând astfel deficitele și lacunele în materie de competențe determinate de evoluția demografică din Europa;

28.

reamintește că, în calitatea lor de actori ai pieței globale a educației, sistemele naționale de educație și formare profesională (EFP) trebuie să fie conectate la contextul mondial, pentru a fi adaptate actualității și competitive, și trebuie să-și crească capacitatea de a atrage studenți din alte state europene și din țări terțe, oferindu-le educație, formare profesională, dar și o recunoaștere mai facilă a competențelor lor; subliniază că schimbările demografice și migrația internațională fac ca aceste aspecte să fie și mai relevante;

29.

subliniază că, deși este în curs de apariție un spațiu european al educației și formării, obiectivul înlăturării obstacolelor în calea mobilității nu a fost încă atins, iar mobilitatea persoanelor care învață în cadrul sistemului EFP rămâne redusă; subliniază faptul că intensificarea mobilității transnaționale a elevilor și profesorilor din VET, care ține cont de cunoștințele, abilitățile și competențele pe care aceștia le-au dobândit în străinătate va reprezenta o provocare importantă în viitor și că este necesară o mai bună orientare a informațiilor și orientărilor care să vizeze în mod specific atragerea unui număr mai mare de elevi străini în sistemele VET.

30.

regretă că în Comunicarea Comisiei intitulată „Educația și formarea într-o Europă inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii” nu se acoperă în mod adecvat problema dezvoltării preșcolare, în special dimensiunea sa lingvistică, în ciuda faptului că aceasta corespunde unui obiectiv fundamental al strategiei Europa 2020; consideră că această etapă educațională ar trebui să fie considerată cea mai importantă pentru realizarea și dezvoltarea educațională, individuală și socială viitoare a indivizilor; consideră că educația preșcolară va aduce beneficii copiilor, prin aceasta urmărindu-se îmbunătățirea aptitudinilor motorii și sociale, precum și promovarea unei dezvoltări emoționale echilibrate și stimularea curiozității intelectuale;

31.

solicită Comisiei să stimuleze și să sprijine statele membre în aplicarea unor măsuri în favoarea copiilor de-a lungul unor adevărate parcursuri educaționale, încă de la vârste foarte fragede;

32.

este ferm convins că investițiile în serviciile de educație destinate copiilor de vârstă mică (ECEC), concepute în concordanță cu nivelul corespunzător de sensibilitate și de maturitate al fiecărui grup-țintă, aduc profituri mai mari decât investițiile în orice alt ciclu educațional; subliniază că investițiile în primii ani de învățământ reduc cu certitudine costurile ulterioare; consideră, de asemenea, că succesul educației la toate nivelurile depinde de calitatea formării profesorilor și de evoluția lor profesională continuă și, prin urmare, sunt necesare investiții suficiente pentru instruirea profesorilor;

33.

subliniază necesitatea unei educații de înaltă calitate profesională pentru copii, care să se ocupe de dezvoltarea lor socială, în special în cazul familiilor care se confruntă cu dificultăți sociale;

34.

subliniază necesitatea universală a dobândirii unor competențe lingvistice excelente încă din copilărie, atât în privința limbilor oficiale ale UE, cât și în limbile regionale și ale minorităților, întrucât acest lucru permite o mai mare mobilitate, un acces mai bun la piața muncii și oferă oportunități mult mai mari de studiu, contribuind totodată la promovarea schimburilor interculturale și la o mai mare coeziune europeană;

35.

subliniază că este necesară încurajarea mobilității pentru învățarea limbilor străine, în vederea atingerii obiectivului ca toți cetățenii Uniunii Europene să cunoască cel puțin două limbi în afara limbii lor materne;

36.

subliniază necesitatea de a începe învățarea limbilor străine încă din perioada preșcolară și salută inițiativele care le permit elevilor să învețe limba de origine, scris și oral, ca materie facultativă la școală și să acumuleze astfel și competențe suplimentare;

37.

consideră că este indispensabilă promovarea mobilității prin programe comunitare ambițioase de educație și cultură, în special prin schimburi de profesori, elevi și studenți care predau, respectiv studiază limbi străine, pentru a promova un spirit cetățenesc activ și valorile europene, precum și competențele lingvistice și de alte tipuri de competențe utile;

38.

încurajează Comisia să susțină dezvoltarea unor soluții inovatoare în domeniul educației și formării profesionale, care ar putea fi ușor adaptate în ceea ce privește limba și aspectele tehnice și care ar permite mobilitatea în sectoarele în care fenomenul multilingvismului este mai puțin întâlnit;

39.

recunoaște contribuția importantă a Anului european al îmbătrânirii și al solidarității active între generații 2012 și reamintește că este important pentru UE ca cetățenilor săi să li se acorde șansa de a se angaja în procesul de învățare, în toate formele sale, la o vârstă înaintată, și de a antrena elevii mai vechi în dialog cu specialiștii care lucrează în cadrul serviciilor care asigură și sprijină procesul de învățare;

40.

reamintește că programul Grundtvig urmărește să ajute la dezvoltarea sectorului de învățământ pentru adulți, precum și să permită mai multor persoane să participe la experiențele de învățare; subliniază că acesta se concentrează pe necesitățile de predare și de cercetare ale elevilor care urmează cursuri de educare și cursuri „alternative” de educare, precum și ale organizațiilor care furnizează aceste servicii; solicită statelor membre să amelioreze calitatea învățământului oferit de – și să încurajeze cooperarea între – organismele de învățământ pentru adulți;

41.

subliniază necesitatea de a promova instrumentele europene existente, în special fondurile structurale destinate formării profesionale;

42.

subliniază faptul că învățământul pentru adulți se extinde dincolo de activitățile asociate cu locul de muncă și include dezvoltarea competențelor personale, civice și sociale în cadrul sistemelor formale de educație și formare, pe tot parcursul vieții, astfel cum s-a menționat în programul LLL;

43.

recunoaște beneficiile aduse societății în general, rezultate din activitățile persoanelor în vârstă, situație favorizată de participarea lor la activitățile de educație și formare care au ca scop împlinirea pe plan personal sau contactul social;

44.

subliniază necesitatea unor statistici LLL care să acopere grupul de vârstă 65 +; subliniază odată cu creșterea vârstei de pensionare în multe țări din UE și a numărului persoanelor care lucrează până la o vârstă înaintată, este necesar să se țină seama de evoluția populației care nu se încadrează în această categorie de vârstă;

45.

recunoaște rolul educativ și formator al sportului și, prin urmare, invită statele membre să investească mai mult în sport și în promovarea activităților sportive în școli, pentru a favoriza integrarea și pentru a contribui la dezvoltarea unor valori pozitive în rândul tinerilor europeni;

46.

subliniază faptul că actorii din domeniul formării profesionale de la nivel local sunt esențiali pentru dezvoltarea durabilă și pentru rolul societal al sportului și își exprimă sprijinul pentru organismele de conducere din sport care încurajează cluburile să investească în educația și formarea profesională a actorilor tineri locali prin măsuri care stabilesc faptul că o echipă de club trebuie să includă un număr minim de jucători formați la nivel local și le încurajează să continue în această direcție.

47.

încurajează statele membre să examineze posibilitatea introducerii unui sistem mai extins de granturi mici, cu un minimum de birocrație, pentru elevii preuniversitari care se confruntă cu dificultăți financiare, astfel încât să-i încurajeze să rămână în sistemul educațional, contribuind în acest mod la eliminarea inegalităților sociale și la asigurarea mai multor oportunități de învățare pentru toți;

48.

consideră că ar trebui făcute mai multe pentru a aborda diferențele între femeile și bărbații care absolvă anii de studiu cu diplome în domeniile STEM (știință, tehnologie, inginerie și matematică), astfel cum este exemplificat prin faptul că doar 20 % din absolvenții în domeniul ingineriei sunt femei;

49.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.