This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 32014R1346
Commission Implementing Regulation (EU) No 1346/2014 of 17 December 2014 imposing a definitive anti-dumping duty on imports of sulphanilic acid originating in the People's Republic of China and repealing the definitive anti-dumping duty on imports of sulphanilic acid originating in India following an expiry review pursuant to Article 11(2) of Council Regulation (EC) No 1225/2009
Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1346/2014 al Comisiei din 17 decembrie 2014 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de acid sulfanilic originar din Republica Populară Chineză și de abrogare a taxei antidumping definitive la importurile de acid sulfanilic originar din India ca urmare a reexaminării în perspectiva expirării măsurilor antidumping în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009
Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1346/2014 al Comisiei din 17 decembrie 2014 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de acid sulfanilic originar din Republica Populară Chineză și de abrogare a taxei antidumping definitive la importurile de acid sulfanilic originar din India ca urmare a reexaminării în perspectiva expirării măsurilor antidumping în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009
JO L 363, 18.12.2014, p. 82–100
(BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)
No longer in force, Date of end of validity: 12/03/2021
18.12.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 363/82 |
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 1346/2014 AL COMISIEI
din 17 decembrie 2014
de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de acid sulfanilic originar din Republica Populară Chineză și de abrogare a taxei antidumping definitive la importurile de acid sulfanilic originar din India ca urmare a reexaminării în perspectiva expirării măsurilor antidumping în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (1) (regulamentul de bază), în special articolul 9 și articolul 11 alineatul (2),
întrucât:
A. PROCEDURA
1. Măsurile în vigoare
(1) |
În iulie 2002, prin Regulamentul (CE) nr. 1339/2002 (2), Consiliul a instituit o taxă antidumping definitivă de 21 % la importurile de acid sulfanilic originar din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC”) și o taxă antidumping definitivă de 18,3 % la importurile de acid sulfanilic originar din India (denumită în continuare „ancheta inițială”). |
(2) |
Prin Regulamentul (CE) nr. 1338/2002 (3), Consiliul a instituit o taxă compensatorie definitivă de 7,1 % la importurile de acid sulfanilic originar din India. |
(3) |
Prin Decizia 2002/611/CE (4), Comisia a acceptat un angajament de preț referitor atât la măsurile antidumping, cât și la măsurile anti-subvenții privind importurile din India, oferit de către un producător-exportator din India, Kokan Synthetics and Chemicals Pvt. |
(4) |
În februarie 2004, prin Regulamentul (CE) nr. 236/2004 (5), Consiliul a majorat nivelul taxei antidumping definitive aplicabile importurilor de acid sulfanilic originar din RPC de la 21 % la 33,7 %, în urma unei noi anchete privind absorbția măsurilor. |
(5) |
În martie 2004, prin Decizia nr. 2004/255/CE a Comisiei (6), Comisia a abrogat Decizia nr. 2002/611/CE ca urmare a retragerii voluntare a angajamentului din partea Kokan. |
(6) |
Prin Decizia 2006/37/CE (7), Comisia a acceptat un angajament nou oferit de Kokan referitor la măsurile antidumping și măsurile anti-subvenții privind importurile din India. Regulamentele (CE) nr. 1338/2002 și (CE) nr. 1339/2002 ale Consiliului au fost modificate în consecință prin Regulamentul (CE) nr. 123/2006 al Consiliului (8). |
(7) |
Prin Regulamentul (CE) nr. 1000/2008 (9), Consiliul a instituit taxe antidumping la importurile de acid sulfanilic originar din RPC și din India, în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor antidumping. Prin Regulamentul (CE) nr. 1010/2008 (10), Consiliul a instituit taxe compensatorii definitive la importurile de acid sulfanilic originar din India și a modificat nivelul taxelor antidumping la importurile de acid sulfanilic originar din India ca urmare a unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor antidumping și a unei reexaminări intermediare. |
2. Cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor
(8) |
În urma publicării unui aviz de expirare iminentă (11) a măsurilor antidumping în vigoare la importurile originare din RPC și din India, Comisia a primit, la 1 iulie 2013, o cerere de deschidere a unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării acestor măsuri, în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (denumit în continuare „regulamentul de bază”). Cererea a fost depusă de CUF — Quimicos Industriais (denumit în continuare „solicitantul” sau „CUF”), unicul producător de acid sulfanilic din Uniune, reprezentând prin urmare 100 % din producția Uniunii. |
(9) |
Cererea s-a bazat pe faptul că expirarea măsurilor ar risca să aibă drept rezultat continuarea dumpingului și reapariția prejudiciului pentru industria din Uniune. |
3. Deschiderea unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor
(10) |
Stabilind, în urma consultării comitetului consultativ, existența unor elemente de probă suficiente pentru deschiderea unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, Comisia a anunțat la 16 octombrie 2013, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (12) (denumit în continuare „avizul de deschidere”), deschiderea unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază. |
4. Ancheta paralelă
(11) |
Prin avizul de deschidere publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la 16 octombrie 2013 (13), Comisia a anunțat, de asemenea, deschiderea unei anchete de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor antidumping în temeiul articolului 18 din Regulamentul (CE) nr. 597/2009 al Consiliului (14) cu privire la măsurile compensatorii în vigoare la importurile de acid sulfanilic originar din India. |
5. Ancheta
5.1. Perioada anchetei de reexaminare și perioada examinată
(12) |
Ancheta privind continuarea sau reapariția dumpingului a vizat perioada cuprinsă între 1 octombrie 2012 și 30 septembrie 2013 (denumită în continuare „perioada anchetei de reexaminare” sau „PAR”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității de continuare sau de reapariție a prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2010 și sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare, 30 septembrie 2013 (denumită în continuare „perioada examinată”). |
5.2. Părțile interesate
(13) |
Comisia a anunțat oficial solicitantul, producătorii-exportatori din RPC și din India, importatorii, utilizatorii cunoscuți ca fiind interesați, precum și reprezentanții țărilor exportatoare cu privire la deschiderea reexaminării efectuate în perspectiva expirării măsurilor. Părților interesate li s-a oferit posibilitatea de a-și face cunoscute punctele de vedere în scris și de a solicita o audiere în termenul stabilit în avizul de deschidere. |
(14) |
S-a acordat o audiere singurului producător din Uniune, acesta fiind singura parte interesată care a solicitat să fie audiată. |
5.3. Eșantionarea
(15) |
Având în vedere numărul aparent mare de producători-exportatori din India și din RPC și de importatori independenți din Uniune, în avizul de deschidere s-a avut în vedere recurgerea la eșantionare, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază. Pentru a permite Comisiei să decidă dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, să selecteze un eșantion, s-a cerut părților menționate anterior să se facă cunoscute Comisiei în termen de 15 zile de la deschiderea reexaminării și să furnizeze Comisiei informațiile solicitate în avizul de deschidere. |
(16) |
Comisia a primit răspunsuri la formularul de eșantionare de la doi producători-exportatori din India și nu a primit niciun răspuns de la producătorii-exportatori din China. Prin urmare, nu s-a efectuat eșantionarea. |
(17) |
Un importator independent a răspuns la formularul de eșantionare, însă acesta nu importa produsul în cauză din țările în cauză și nu a oferit un răspuns la chestionar. Prin urmare, nu s-a efectuat eșantionarea. |
(18) |
Întrucât există un singur producător din Uniune, nu s-a efectuat eșantionarea pentru producătorii din Uniune. |
5.4. Ancheta
(19) |
Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru a determina probabilitatea de continuare sau de reapariție a dumpingului și a prejudiciului care rezultă din acesta, precum și interesul Uniunii. Comisia a trimis o serie de chestionare unicului producător din Uniune, celor doi producători-exportatori din India, importatorilor cunoscuți și utilizatorilor din Uniune. |
(20) |
Dintre cei doi producători-exportatori din India, doar unul (Kokan Synthetics & Chemicals Pvt. Ltd) a furnizat un răspuns complet. Producătorul respectiv din India a reprezentat cea mai mare parte din exporturile totale din India către Uniune pe durata perioadei anchetei de reexaminare. |
(21) |
S-au efectuat vizite de verificare la sediile următoarelor societăți:
|
B. PRODUSUL ÎN CAUZĂ ȘI PRODUSUL SIMILAR
(22) |
Produsul în cauză este acidul sulfanilic, încadrat în prezent la codul NC ex 2921 42 00 (cod TARIC 2921420060). Există două tipuri de acid sulfanilic, care sunt stabilite în funcție de puritatea lor: tipul tehnic și tipul purificat. De asemenea, tipul purificat este comercializat uneori sub formă de sare de acid sulfanilic. Acidul sulfanilic este utilizat ca materie primă pentru producerea de înălbitori optici, aditivi pentru beton, coloranți alimentari și vopsele speciale. S-a remarcat, de asemenea, o utilizare limitată în industria farmaceutică. Deși nu se contestă faptul că ambele tipuri au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază și sunt, prin urmare, considerate drept un singur produs, este important să se observe că ancheta a demonstrat faptul că, din punct de vedere practic, interschimbabilitatea este limitată. În special utilizatorii care se bazează pe acidul sulfanilic purificat nu ar putea utiliza tipul tehnic decât dacă ar putea să îl purifice pe cont propriu. Utilizatorii care preferă sau care au nevoie de acid sulfanilic de tip tehnic ar putea, în teorie, utiliza acidul sulfanilic purificat, însă, având în vedere diferența de preț (20 %–25 %), utilizarea acestuia din urmă nu este o soluție viabilă din punct de vedere economic. |
(23) |
Acidul sulfanilic este un produs de bază pur, iar caracteristicile sale fizice, chimice și tehnice de bază sunt identice indiferent de țara de origine. S-a constatat, așadar, că produsul în cauză și produsele fabricate și vândute de către producătorii-exportatori pe piața internă a țărilor în cauză și către țări terțe, precum și cele fabricate și vândute de către producătorul din Uniune pe piața Uniunii prezintă aceleași caracteristici fizice și chimice de bază și în principal aceleași utilizări, prin urmare, acestea sunt considerate a fi produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază. |
C. PROBABILITATEA CONTINUĂRII SAU A REAPARIȚIEI DUMPINGULUI
(24) |
În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a analizat dacă dumpingul se practică în prezent și dacă este probabil ca acesta să continue sau să reapară în perspectiva expirării măsurilor antidumping în vigoare privind anumite importuri din RPC și din India. |
1. Observații preliminare
1.1. Republica Populară Chineză (RPC)
(25) |
La deschiderea reexaminării efectuate în perspectiva expirării măsurilor, Comisia a contactat 39 de producători-exportatori cunoscuți din RPC, precum și autoritățile chineze. Niciunul dintre producătorii respectivi nu s-a prezentat și nici nu a cooperat. |
(26) |
Comisia a informat autoritățile chineze și producătorii-exportatori vizați cu privire la intenția sa de a utiliza cele mai bune informații disponibile pentru concluziile sale în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. Părțile nu au prezentat observații în acest sens. |
(27) |
Prin urmare, concluziile privind dumpingul și probabilitatea de reapariție a dumpingului s-au bazat în mod obligatoriu pe informațiile disponibile, și anume informațiile furnizate de solicitant, în special informațiile din cererea de reexaminare, precum și pe datele Eurostat. |
(28) |
Pe parcursul perioadei anchetei de reexaminare s-a importat doar o cantitate minoră de produs în cauză din RPC în Uniune. |
1.2. India
(29) |
La deschiderea reexaminării efectuate în perspectiva expirării măsurilor, Comisia a contactat 25 de producători-exportatori cunoscuți din India, dintre care doar unul, și anume Kokan, a răspuns la chestionar și a cooperat la anchetă. Societatea respectivă a reprezentat cea mai mare parte a exporturilor totale din India către Uniune în cursul perioadei anchetei de reexaminare. |
(30) |
În cursul perioadei examinate, producătorul-exportator respectiv și-a desfășurat activitatea în temeiul unui angajament de preț acceptat de Comisie, care s-a constatat că a fost respectat. |
2. Dumpingul
2.1. Republica Populară Chineză (RPC)
2.1.1.
(31) |
În conformitate cu dispozițiile prevăzute la articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală a fost stabilită pe baza prețului sau a valorii construite obținute într-o țară terță cu economie de piață (denumită în continuare „țara analogă”). |
(32) |
În ancheta inițială, India a fost utilizată ca țară analogă în scopul stabilirii valorii normale referitoare la RPC. Avizul de deschidere a indicat India ca țară analogă și părțile interesate au fost invitate să își prezinte punctul de vedere în această privință. Nu au fost primite observații și nu au existat indicii că India nu mai este o alegere potrivită. Industria din Uniune a propus SUA ca țară analogă în cererea sa de reexaminare, însă, ca urmare a faptului că există un singur producător în SUA și că piața din SUA este protejată prin taxe antidumping și compensatorii la importurile de acid sulfanilic originar din China și din India de peste 20 de ani, propunerea a fost respinsă. Prin urmare, India a fost selectată ca țară analogă și în cadrul prezentei anchete. |
(33) |
În consecință, au fost utilizate datele provenind de la producătorul-exportator din India care a cooperat la anchetă. |
2.1.2.
(34) |
În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală a fost stabilită pe baza datelor provenind de la producătorul cooperant din țara analogă, și anume Kokan. Vânzările naționale au fost luate în considerare ca o bază pentru determinarea valorii normale (a se vedea considerentele 42-47). |
2.1.3.
(35) |
Având în vedere lipsa de cooperare din partea producătorilor-exportatori chinezi și, prin urmare, lipsa unor informații specifice cu privire la prețurile din China, prețul de export a fost stabilit pe baza datelor disponibile în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază și în acest scop au fost utilizate surse statistice (Eurostat). Se consideră că această sursă de informații este apropiată de prețurile reale practicate de exportatorii chinezi față de clienții din Uniune. |
2.1.4.
(36) |
Comparația între valoarea normală și prețul de export s-a realizat la nivel franco fabrică. |
(37) |
În conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază, în ceea ce privește prețul de export au fost luate în considerare, atunci când a fost necesar, anumite diferențe, sub formă de ajustări. Pentru a exprima prețul de export la nivel franco fabrică și pe baza informațiilor prezentate în cererea de reexaminare, Comisia a ajustat prețul CIF pe baza datelor Eurostat pentru costurile de transport, de asigurare, de manipulare și de credit. Aceste ajustări au reprezentat între 5 % și 10 % din prețul CIF. |
2.1.5.
(38) |
În conformitate cu articolul 2 alineatul (11) din regulamentul de bază, marja de dumping s-a stabilit pe baza unei comparații între valoarea normală medie ponderată și media ponderată a prețurilor de export. |
(39) |
Având în vedere lipsa de cooperare din partea exportatorilor chinezi, nu există informații disponibile cu privire la gama de produse de import. În absența informațiilor privind cantitățile de importuri de acid sulfanilic purificat și tehnic, s-a considerat totuși că, chiar dacă se presupune că toate importurile au fost de acid sulfanilic purificat, care este, în medie, cu 20 % mai scump decât tipul tehnic, prețurile de import înregistrate de Eurostat au fost la un nivel care, în comparație cu valorile normale pentru țara analogă, nu a dovedit existența unui dumping. |
(40) |
De asemenea, după cum se menționează în considerentul 28, volumul importurilor din China a fost foarte scăzut în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Este unanim acceptat de către industriile în cauză faptul că transporturile ad-hoc de acid sulfanilic în cantitate mică au prețuri unitare mult mai mari decât comenzile regulate de cantități mai mari, ceea ce poate explica nivelul ridicat al prețurilor de import raportat de Eurostat. |
(41) |
Prin urmare, deși din cifrele disponibile rezultă un dumping negativ, o astfel de concluzie poate fi de o relevanță limitată din cauza cantităților mici importate și a lipsei de informații cu privire la gama de produse importate, aspect care este important dată fiind diferența de preț considerabilă dintre tipul purificat și tipul tehnic de acid sulfanilic. |
2.2. India
2.2.1.
(42) |
Vânzările interne ale unicului producător-exportator cooperant din fiecare tip de produs în cauză au avut loc în cantități reprezentative și au fost efectuate în cadrul operațiunilor comerciale normale, în sensul articolului 2 alineatul (4) din regulamentul de bază. |
(43) |
Pentru fiecare tip de produs, a fost stabilită proporția vânzărilor profitabile către clienți independenți de pe piața internă în perioada anchetei de reexaminare. |
(44) |
Toate vânzările pe piața internă au fost efectuate la un preț net de vânzare egal sau mai mare decât costul de producție calculat și vânzările interne profitabile, prin urmare, au reprezentat peste 80 % din volumul total de vânzări pentru fiecare tip de produs. În consecință, pentru fiecare dintre tipurile de produse, valoarea normală s-a bazat pe prețul intern real, calculat ca medie ponderată a prețurilor tuturor vânzărilor interne pentru un anumit tip de produs, efectuate în cursul perioadei anchetei de reexaminare. |
(45) |
Solicitantul a afirmat că presiunea exercitată de importurile din China care au pătruns pe piața Indiei a denaturat prețurile interne din India și, prin urmare, determinarea valorii normale. |
(46) |
Astfel cum s-a afirmat în considerentul 44, vânzările interne profitabile au reprezentat peste 80 % din volumul total al vânzărilor de fiecare produs și, prin urmare, valoarea normală a trebuit să fie determinată pe baza prețului intern efectiv. În orice caz, indiferent dacă importurile din China au exercitat sau nu o presiune descrescătoare asupra pieței interne din India, valoarea normală este determinată într-un astfel de mod încât presiunea respectivă să nu afecteze evaluarea. În acest sens, dacă cel mult 80 % din vânzările de un anumit tip de produs au fost profitabile, determinarea valorii normale s-ar efectua numai pe baza vânzărilor profitabile respective. De asemenea, dacă toate vânzările de un anumit tip de produs ar deveni generatoare de pierderi, valoarea normală s-ar baza pe costul complet de producție și pe o marjă de profit rezonabilă. |
(47) |
Prin urmare, Comisia consideră că afirmația făcută de solicitant este irelevantă în ceea ce privește calculul valorii normale. |
2.2.2.
(48) |
Produsul în cauză a fost exportat către clienți independenți din Uniune și prețul de export s-a stabilit în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază, și anume pe baza prețurilor de export plătite sau plătibile efectiv. |
(49) |
Solicitantul a afirmat că există o contradicție între evoluția prețului benzenului și cea a exporturilor indiene către Uniune. El a considerat această contradicție cu atât mai interesantă cu cât, conform declarațiilor sale, angajamentul de preț minim acceptat de Comisie a fost indexat pe baza evoluției prețului benzenului. De asemenea, solicitantul a afirmat că angajamentul de preț respectiv a făcut ca prețurile de export practicate de producătorul-exportator indian să fie nereprezentative. |
(50) |
Comisia a considerat că benzenul — ca materie primă pentru producerea anilinei, care este materia primă a acidului sulfanilic, — nu poate reprezenta mai mult de 50 % — 60 % din costul de producție al produsului în cauză. De asemenea, clauza de indexare a angajamentului de preț limitează efectul avut de evoluția prețului benzenului asupra prețului minim. În cele din urmă, respectarea angajamentului de preț minim a fost verificată în cursul examinării la fața locului și s-a constatat că nivelurile prețurilor de export au fost în mod constant cu mult mai mari decât prețurile minime prevăzute în angajament, limitând prin urmare impactul acestuia. |
(51) |
Solicitantul a afirmat, apoi, că producătorii-exportatori indieni au efectuat, foarte probabil, exporturi în cantități mici către Uniune, care au atras prețuri la vedere ridicate și au crescut, în consecință, nivelul prețurilor de export. |
(52) |
Ancheta nu a revelat niciun astfel de export efectuat de Kokan, producătorul-exportator indian principal. De asemenea, s-a constatat că vasta majoritate (peste 99 %) a vânzărilor efectuate de ceilalți exportatori indieni către Uniune au fost în cantități care nu pot fi considerate drept vânzări la vedere. |
(53) |
Pe baza acestor constatări, afirmațiile făcute de solicitant cu privire la lipsa de reprezentativitate a prețurilor de export indiene către Uniune trebuie respinse. |
2.2.3.
(54) |
Valoarea normală și prețul de export au fost comparate pe baza prețului franco fabrică. Pentru a asigura o comparație echitabilă între valoarea normală și prețul de export, s-a ținut cont în mod corespunzător, sub formă de ajustări, de diferențele care afectează prețurile și de comparabilitatea acestora, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. |
(55) |
Pe această bază, s-au efectuat ajustări cu privire la costurile de transport și de asigurare, costurile de manipulare, încărcare și auxiliare, costurile de ambalare, costurile de credit, reduceri și comisioane, în cazul în care s-a demonstrat că acestea afectează comparabilitatea prețurilor. Această ajustare se ridică la o valoare cuprinsă între 6 % și 10 % din prețul CIF la frontiera Uniunii. |
2.2.4.
(56) |
În conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază, valoarea normală medie ponderată stabilită pentru produsul similar a fost comparată cu prețul de export mediu ponderat al produsului în cauză. |
(57) |
Pe această bază, marja de dumping calculată pentru producătorul-exportator cooperant a fost negativă. Prin urmare, nu a existat niciun dumping în cursul perioadei anchetei de reexaminare. |
(58) |
Solicitantul a afirmat că, având în vedere că prețurile de export practicate de producătorul-exportator principal se bazează pe un angajament care stabilește un preț de import minim, concluzia privind absența dumpingului la nivelul producătorului-exportator principal nu poate fi extinsă asupra celorlalți producători-exportatori indieni. |
(59) |
Cu toate acestea, prețurile de export practicate de producătorul-exportator indian principal au fost stabilite la niveluri considerabil mai ridicate decât prețurile minime din angajamentul acestuia. Mai mult, s-a constatat că nivelul prețului de export în cazul celorlalți producători indieni determinat pe baza datelor Eurostat a depășit cu mult prețurile de export practicate de principalul producător-exportator. În cele din urmă, ancheta a arătat că prețurile de vânzare la export practicate de producătorul-exportator cooperant față de țări terțe, care nu fac obiectul nici unui angajament, nici unor taxe antidumping, au fost stabilite la un nivel similar celui al vânzărilor sale la export către Uniune și, prin urmare, nu au făcut obiectul unui dumping. Prin urmare, Comisia concluzionează că prețurile de export indiene au fost stabilite în mod independent față de angajamentul de preț și în conformitate cu condițiile pieței. |
(60) |
Prin urmare, afirmația solicitantului conform căreia ar fi trebuit să se constate dumpingul în cazul celorlalți producători-exportatori indieni trebuie respinsă. |
3. Probabilitatea de reapariție a dumpingului
3.1. Observații preliminare
(61) |
Măsurile antidumping aplicate de SUA la importurile de acid sulfanilic originar din India și din Republica Populară Chineză și măsurile compensatorii cu privire la India sunt în vigoare din 1992. În 2011, Departamentul de Comerț al SUA a prelungit taxele compensatorii în vigoare la importurile din India la nivelul de 43,7 %, precum și măsurile antidumping în vigoare privind importurile din India și din Republica Populară Chineză, variind de la 19,1 % la 114,8 %. Nivelul măsurilor a închis efectiv piața din SUA pentru importurile din India și Republica Populară Chineză. |
3.2. Republica Populară Chineză (RPC)
(62) |
Capacitatea de producție din RPC a fost estimată pe baza datelor furnizate de producătorul din Uniune și de singurul producător din SUA — Nation Ford Chemical Company (denumit în continuare „NFC”) — în cadrul anchetei SUA de reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor antidumping privind acidul sulfanilic originar din China (publicația nr. 4270 a USITC). |
(63) |
Conform informațiilor furnizate de NFC, capacitățile instalate în Republica Populară Chineză permit producerea a 65 500 tone de acid sulfanilic în fiecare an, ceea ce este în concordanță cu estimarea solicitantului, care a susținut, pe baza unui studiu elaborat de industria chineză, că în China capacitatea disponibilă variază între 65 500 și 82 000 tone. Capacitatea neutilizată a fost estimată la 20 %, ceea ce s-ar ridica la o cantitate cuprinsă între 13 100 tone și 16 400 tone. Aceasta înseamnă mai mult decât de două ori nivelul consumului din Uniune în cursul perioadei anchetei de reexaminare. |
(64) |
Solicitantul a afirmat în continuare că exportatorii chinezi au reușit, de asemenea, să pătrundă pe piața din India, susținându-și afirmația prin prezentarea unor date statistice elaborate plecând de la baza de date de importuri/exporturi a guvernului indian. Datele indicau o creștere importantă a importurilor de acid sulfanilic purificat originar din China către India în cursul perioadei anchetei de reexaminare, comparativ cu perioadele anterioare, la prețuri care subcotează prețurile de vânzare interne pentru acidul sulfanilic purificat practicate de producătorul cooperant din India. Întrucât valoarea normală a acidului sulfanilic purificat a fost stabilită, ținându-se cont în mod corespunzător de costurile de transport și de asigurare, pe baza vânzărilor interne de acid sulfanilic purificat efectuate de singurul producător cooperant din India în cantități reprezentative, variind de la 92 500 INR până la 112 500 INR (din motive de confidențialitate, se poate menționa doar intervalul), datele confirmă că importurile din China au pătruns pe piața din India la prețuri de dumping, variind de la 82 500 INR la 92 500 INR (din motive de confidențialitate, se poate menționa doar intervalul). Examinarea importurilor care fac obiectul unui dumping pe piața din India a contribuit la evaluarea comportamentului preconizat al producătorilor-exportatori din China, în perspectiva expirării măsurilor antidumping actuale. |
(65) |
Având în vedere capacitatea semnificativă neutilizată disponibilă în China și informațiile cu privire la politica chineză de prețuri pe o piață terță, neprotejată prin măsuri de protecție comercială, există o probabilitate de reapariție a dumpingului în perspectiva expirării măsurilor antidumping. |
3.3. India
(66) |
Capacitatea totală disponibilă în India a fost estimată, de asemenea, pe baza datelor furnizate atât de NFC, cât și de singurul producător din Uniune. |
(67) |
Solicitantul a estimat capacitatea totală din India la aproximativ 13 500 tone, din care 2 700 tone pot fi considerate neutilizată. Cifrele sunt în deplină conformitate cu datele furnizate de unicul producător american, NFC, în cadrul anchetei din SUA. |
(68) |
Solicitantul a afirmat că o capacitate neutilizată de 2 700 tone constituie o amenințare pentru vânzările sale, întrucât ea reprezintă o parte considerabilă din consumul la nivelul Uniunii și că această capacitate neutilizată va crește, foarte probabil, ca urmare a prezenței din ce în ce mai importante a produselor chineze pe piața Indiei și că, prin urmare, stimulentele pentru export vor crește și mai mult. |
(69) |
În această privință, Comisia a remarcat că principalul producător-exportator indian și-a abandonat în 2013 statutul de unitate orientată către export, întrucât intenționa să-și crească vânzările pe piața sa internă. Aceste vânzări fuseseră limitate drastic de condițiile impuse de sistemul unităților orientate către export. Societatea a confirmat că, în pofida creșterii importurilor chineze, nu resimte o presiune considerabilă din partea concurenților săi chinezi în ceea ce privește acidul sulfanilic de tip tehnic (care este produsul de care Kokan este interesat în primul rând) și că, în conformitate cu evaluările sale, piața indiană are perspective bune de dezvoltare. Prin urmare, nu există motive să se presupună că, din pricina unei eventuale presiuni exercitate de exporturile chineze asupra pieței indiene, capacitatea neutilizată a producătorilor indieni va fi redirecționată către Uniune. |
(70) |
Fără a aduce atingere capacității neutilizate estimate din India, nu pare să existe o probabilitate de reapariție a dumpingului, având în vedere că nici exporturile către Uniune, nici cele către țări terțe nu au făcut obiectul unui dumping. |
(71) |
Ancheta nu a arătat că producătorul-exportator cooperant a aplicat o politică de prețuri diferită la vânzarea către țări terțe, în comparație cu vânzările sale la export către Uniune. Prețurile la exporturile către țări terțe, care au avut loc în cantități considerabile, au fost la un nivel care este comparabil cu prețurile de vânzare ale industriei din Uniune către clienți independenți. |
(72) |
În urma comunicării concluziilor anchetei, solicitantul a furnizat noi date statistice și a afirmat, pe baza acestora, că exporturile indiene către Turcia au făcut obiectul unui dumping. |
(73) |
Comisia a găsit și a investigat o cantitate similară de exporturi din India către Turcia și a fost în măsură să o atribuie producătorului-exportator cooperant. Prin urmare, Comisia a putut să-și bazeze calculele pe date mai precise și mai detaliate referitoare la gama de produse și la nivelurile prețurilor. Comisia confirmă faptul că volumul exportat nu a făcut obiectul unui dumping. |
3.4. Concluzie privind probabilitatea de reapariție a dumpingului
(74) |
În ceea ce privește RPC, întrucât nu a existat nicio cooperare și, prin urmare, nu există date specifice întreprinderilor referitoare la capacitatea neutilizată și politica de prețuri a RPC în țări terțe, concluziile au fost elaborate pe baza datelor disponibile. |
(75) |
Având în vedere că datele disponibile sugerează o capacitate neutilizată importantă și un comportament de dumping al RPC pe piețe terțe, combinate cu niveluri atractive ale prețurilor pe piața din Uniune, se consideră că există o probabilitate de reapariție a dumpingului. |
(76) |
În același timp, nu s-a identificat nicio probabilitate de reapariție a dumpingului în ceea ce privește India, având în vedere lipsa dumpingului în cursul perioadei anchetei de reexaminare, capacitatea de rezervă care este cu mult mai redusă decât ce a Chinei și nivelurile ridicate ale prețurilor de export către Uniune și restul lumii. |
D. PROBABILITATEA CONTINUĂRII SAU A REAPARIȚIEI PREJUDICIULUI
1. Producția Uniunii și definirea industriei din Uniune
(77) |
În cursul perioadei anchetei de reexaminare, produsul similar a fost fabricat în Uniune de către un producător unic din Uniune care reprezintă, prin urmare, 100 % din producția Uniunii și constituie industria din Uniune în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază. |
2. Consumul la nivelul Uniunii
(78) |
Consumul la nivelul Uniunii a fost stabilit pe baza:
|
(79) |
Având în vedere că industria din Uniune constă într-un singur producător și că există un singur producător-exportator din SUA, pentru a respecta confidențialitatea informațiilor comerciale, este necesară prezentarea informațiilor cuprinse în tabelele de mai jos sub formă de indici. Tabelul 1 Consumul de pe piața Uniunii
|
(80) |
Ancheta a arătat că piața de acid sulfanilic s-a extins treptat pe parcursul perioadei examinate și a crescut cu 14 % până la sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare. |
3. Importurile din țările în cauză
(a) Volumele și cotele de piață ale importurilor
Tabelul 2
Importurile din țările în cauză
Volumul importurilor (indice) |
2010 |
2011 |
2012 |
PAR |
RPC |
100 |
77 |
14 |
1 |
India |
100 |
422 |
187 |
52 |
Total țări în cauză |
100 |
110 |
30 |
6 |
Sursă: Eurostat |
Tabelul 2(a)
Importurile din țările în cauză
Volumul importurilor (intervale) (15) |
2010 |
2011 |
2012 |
PAR |
RPC |
650-1 000 |
500-800 |
90-250 |
10-60 |
India |
50-200 |
250-550 |
100-250 |
10-80 |
Total țări în cauză |
700-1 200 |
750-1 350 |
190-500 |
20-140 |
Sursă: Eurostat |
Tabelul 3
Cota de piață a țărilor în cauză
Cota de piață (indice) |
2010 |
2011 |
2012 |
PAR |
Cota de piață a importurilor din RPC |
100 |
73 |
13 |
1 |
Cota de piață a importurilor din India |
100 |
397 |
177 |
46 |
Total țări în cauză |
100 |
103 |
28 |
5 |
(81) |
Luând în considerare fiecare țară în parte, volumul importurilor din RPC a scăzut cu 99 % între 2010 și perioada anchetei de reexaminare, iar cota lor de piață a scăzut, de asemenea, cu 99 % în aceeași perioadă. |
(82) |
Volumul importurilor originare din India a scăzut cu 48 % pe parcursul perioadei în cauză și cota lor de piață a scăzut cu 54 % în aceeași perioadă. |
(83) |
Volumul agregat al importurilor de acid sulfanilic din țările în cauză a scăzut cu 94 % în cursul perioadei examinate și a ajuns la un nivel foarte scăzut în cursul perioadei anchetei de reexaminare. În mod similar, cota de piață a importurilor de acid sulfanilic din țările în cauză a scăzut cu 95 % în cursul perioadei examinate și a atins un nivel foarte scăzut în cursul perioadei anchetei de reexaminare. |
(b) Prețurile de import
Tabelul 4
Prețurile medii ale importurilor de acid sulfanilic din țările în cauză
|
2010 |
2011 |
2012 |
PAR |
Prețul importurilor din RPC — indice (2010 = 100) |
100 |
92 |
104 |
164 |
Prețul importurilor din India — indice (2010 = 100) |
100 |
79 |
84 |
92 |
Prețurile medii ale importurilor din țările în cauză — indice (2010 = 100) |
100 |
93 |
104 |
126 |
Sursă: Eurostat |
Tabelul 4 a
Prețurile medii ale importurilor de acid sulfanilic din țările în cauză
Intervale de prețuri (16) |
2010 |
2011 |
2012 |
PAR |
Prețul importurilor din RPC |
1 000-1 400 |
950-1 350 |
1 000-1 400 |
1 700-2 500 |
Prețul importurilor din India |
1 200-1 800 |
1 000-1 400 |
1 100-1 500 |
1 300-1 700 |
Prețurile medii ale importurilor din țările în cauză |
1 000-1 800 |
950-1 400 |
1 000-1 500 |
1 300-2 500 |
Sursă: Eurostat |
(84) |
Prețul mediu al importurilor de acid sulfanilic din RPC a scăzut ușor în 2011 cu 8 % și a prezentat o tendință de creștere ulterior, cu o creștere foarte bruscă de 64 % în perioada anchetei de reexaminare. |
(85) |
Prețurile medii ale produsului în cauză din India au scăzut, de asemenea, în 2011 cu 21 %, iar de atunci au crescut treptat, dar au rămas în continuare cu 8 % sub nivelurile prețurilor din 2010. |
(c) Nivelul de subcotare a prețurilor
(86) |
Datorită cantităților mici vândute de producătorii-exportatori din China și absenței unor informații cu privire la gama de produse importate, nu au putut fi efectuate calcule semnificative privind nivelul de subcotare a prețurilor. Pe baza ipotezei prezentate cu privire la prețurile de import Eurostat pentru China în considerentul 39 de mai sus, în cursul perioadei anchetei de reexaminare, nu s-a constatat o subcotare a prețurilor. |
(87) |
Pe baza statisticilor de import furnizate de industria din Uniune care au fost descrise în considerentul 64 de mai sus, s-a constatat că prețurile practicate de RPC pe piața indiană pentru acidul sulfanilic purificat, ajustate pentru a ține seama de taxele de import în Uniune de 6,5 % în ceea ce privește produsul în cauză și de costurile ulterioare importului de 2 % (costurile de vămuire) au subcotat cu 5 % până la 15 % prețurile de vânzare și prețurile indicative practicate de industria din Uniune.. |
(88) |
În cazul Indiei, nu s-a constatat o subcotare a prețurilor de vânzare și a prețurilor indicative. Întrucât calculul se bazează pe datele privind vânzările provenind de la singurul producător-exportator cooperant, pentru a respecta confidențialitatea informațiilor comerciale, cifrele exacte nu pot fi divulgate. Subcotarea prețurilor de vânzare și a prețurilor indicative a fost între – 20 % și – 40 %. |
(89) |
În urma comunicării concluziilor anchetei și a observațiilor transmise de producătorul din Uniune, Comisia a calculat subcotarea prețurilor de vânzare și a prețurilor indicative pentru restul importurilor indiene, pe baza datelor Eurostat. Conform datelor respective, nu a fost constatată nicio subcotare a prețurilor de vânzare și a prețurilor indicative cu privire la importurile în cauză. Prin urmare, se confirmă concluziile prezentate în considerentul 88. În plus, s-a efectuat o comparație și între prețurile produsului în cauză, fabricat și vândut de industria din Uniune și prețurile produsului în cauză vândut de exportatorii indieni către restul lumii. Această comparație nu a indicat nicio subcotare a prețurilor de vânzare sau a prețurilor indicative. |
(90) |
În plus, producătorul din Uniune a prezentat noi calcule care demonstrează că diferența dintre nivelul prețului mediu al importurilor indiene și cel al vânzărilor producătorului din Uniune a fost foarte mică în 2012. Cu toate acestea, acest calcul nu a putut fi acceptat de către Comisie, întrucât acesta nu a ținut seama de faptul că importurile indiene au fost în principal importuri de acid sulfanilic de tip tehnic, în timp ce producătorul din Uniune a vândut exclusiv acid sulfanilic purificat, care este cu aproximativ 20 % mai scump. |
4. Importurile din alte țări terțe
(91) |
Cu excepția a trei tranzacții neglijabile (în 2010 și 2011 din Elveția și una în 2012 din Malaysia), toate importurile de acid sulfanilic din alte țări terțe au provenit din SUA, în perioada examinată. Tabelul 5 Importuri de acid sulfanilic din alte țări terțe (Statele Unite)
|
(92) |
Atât volumul, cât și cota de piață a importurilor de acid sulfanilic din Statele Unite au crescut semnificativ în cursul perioadei examinate, cu 199 % și, respectiv, 88 %. Întrucât cota de piață a industriei din Uniune a rămas relativ stabilă în aceeași perioadă, importurile din Statele Unite au preluat piața părăsită de exportatorii din China și India. |
(93) |
Nivelurile prețurilor la importurile din SUA au rămas relativ stabile în cursul perioadei examinate și s-au încadrat în același interval ca și cele ale producătorului din Uniune. În cursul perioadei anchetei de reexaminare nu a existat o subcotare a prețurilor la importurile din Statele Unite. |
5. Situația industriei din Uniune
(94) |
În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea probabilității de continuare sau de reapariție a prejudiciului a inclus o evaluare a tuturor factorilor economici care au influențat situația industriei din Uniune în cursul perioadei examinate. |
(95) |
Pentru a respecta confidențialitatea informațiilor comerciale, a fost necesară prezentarea sub formă de indici a informațiilor referitoare la unicul producător din Uniune. |
5.1. Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție
Tabelul 6
Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție
|
2010 |
2011 |
2012 |
PAR |
Producția exprimată în tone (indice) |
100 |
87 |
99 |
107 |
Capacitatea exprimată în tone (indice) |
100 |
100 |
100 |
100 |
Rata de utilizare a capacității (indice) |
100 |
87 |
99 |
107 |
Sursă: Răspuns la chestionar |
(96) |
Producția industriei din Uniune a fost cu 7 % mai mare în perioada anchetei de reexaminare față de începutul perioadei examinate. Capacitatea industriei din Uniune a rămas neschimbată pe parcursul perioadei examinate și, prin urmare, rata de utilizare a capacității s-a modificat în același mod ca producția, crescând cu 7 % în perioada anchetei de reexaminare. |
(97) |
Trebuie remarcat faptul că industria din Uniune a menținut un nivel satisfăcător de utilizare a capacității în cursul perioadei examinate, cu excepția anului 2011, și a reușit să atingă un nivel optim în cursul perioadei anchetei de reexaminare. |
(98) |
În urma comunicării concluziilor anchetei, industria din Uniune a afirmat că, pe parcursul perioadei examinate, și-a atins nivelul optim de utilizare a capacității numai în PAR, ceea ce arată că redresarea sa este încă foarte recentă și fragilă. |
(99) |
Această observație din evaluarea Comisiei nu schimbă concluziile menționate în considerentul 97, care nu contrazic în niciun fel observațiile industriei din Uniune. |
5.2. Stocuri finale
Tabelul 7
Volumul stocurilor finale
|
2010 |
2011 |
2012 |
PAR |
Stocuri finale exprimate în tone (indice) |
100 |
576 |
328 |
171 |
Sursă: Răspuns la chestionar |
(100) |
Nivelurile stocurilor de la sfârșit de an ale industriei din Uniune au înregistrat o creștere bruscă în 2011, cu o tendință ulterioară de scădere, dar rămân în continuare cu 71 % peste nivelul din 2010 în perioada anchetei de reexaminare. În orice caz, în funcție de volumul de producție din perioada anchetei de reexaminare, nivelul stocurilor finale este mai mic decât echivalentul unei luni de producție. |
5.3. Volumul de vânzări și cota de piață
Tabelul 8
Volumul vânzărilor și cota de piață
|
2010 |
2011 |
2012 |
PAR |
Volumul vânzărilor exprimat în tone (indice) |
100 |
70 |
97 |
104 |
Cota de piață % (indice) |
100 |
66 |
92 |
92 |
Sursă: Răspuns la chestionar |
(101) |
Volumele vânzărilor industriei din Uniune au crescut cu 4 % comparativ cu nivelurile de la începutul perioadei examinate. S-a înregistrat o scădere foarte bruscă în 2011, care a fost urmată, ulterior, de o creștere constantă. |
(102) |
În ceea ce privește cota de piață, performanța industriei din Uniune poate fi considerată stabilă în cursul perioadei examinate, cu excepția anului 2011, când în mod similar cu scăderea vânzărilor, cota de piață a industriei din Uniune a scăzut, de asemenea. În anii următori, vânzările și cota de piață au arătat o tendință de creștere. Deși cota de piață a producătorului din Uniune a rămas în perioada anchetei de reexaminare ușor sub nivelul din 2010, trebuie remarcat faptul că industria din Uniune a reușit să contribuie, totuși, la creșterea consumului din Uniune și a deținut o cotă semnificativă din piața Uniunii în cursul perioadei examinate. |
(103) |
În urma comunicării concluziilor anchetei, industria din Uniune a afirmat că, din pricina faptului că acidul sulfanilic este un produs influențat de preț, cota sa de piață este foarte instabilă și a amintit, cu titlu de exemplu, anul 2011 — când cota de piață a industriei din Uniune a scăzut dramatic. |
(104) |
În această privință, trebuie subliniat faptul că pierderea cotei de piață în 2011 a coincis cu o creștere a prețului de către producătorul din Uniune care era în contradicție cu tendințele pieței de la acea vreme. Într-adevăr, ancheta a arătat că prețurile de import din toate țările au scăzut în proporție de 5 % — 20 % în 2011. De asemenea, este demn de remarcat faptul că datele statistice disponibile arată că cel care a preluat cota de piață pierdută de industria din Uniune a fost, în principal, importatorul din SUA. |
5.4. Prețurile și factorii care influențează prețurile
Tabelul 9
Prețurile de vânzare
|
2010 |
2011 |
2012 |
PAR |
Prețurile de vânzare medii exprimate în EUR/tonă (indice) |
100 |
109 |
108 |
112 |
Sursă: Răspuns la chestionar |
(105) |
Prețurile de vânzare practicate de industria din Uniune pe piața Uniunii au crescut cu 12 % în cursul perioadei examinate, acest fapt datorându-se transferării creșterii costului principalei materii prime (anilină). |
5.5. Ocuparea forței de muncă și productivitatea
Tabelul 10
Ocuparea forței de muncă și productivitatea
|
2010 |
2011 |
2012 |
PAR |
Ocuparea forței de muncă (indice) |
100 |
100 |
117 |
117 |
Productivitatea muncii (indice) |
100 |
88 |
85 |
91 |
Costul mediu al forței de muncă (indice) |
100 |
105 |
102 |
116 |
Sursă: Răspuns la chestionar |
(106) |
Ocuparea forței de muncă în echivalent normă întreagă a crescut în perioada anchetei de reexaminare cu 17 %. Costurile medii ale forței de muncă au prezentat o tendință de creștere în cursul perioadei examinate, cu atingerea unei creșteri de 16 % în perioada anchetei de reexaminare în comparație cu 2010. Întrucât producția a crescut doar cu 7 %, astfel cum se arată în considerentul 96, productivitatea muncii a scăzut în perioada examinată cu 9 %. |
5.6. Rentabilitatea
Tabelul 11
Rentabilitatea
|
2010 |
2011 |
2012 |
PAR |
Rentabilitatea (indice) |
100 |
96 |
20 |
65 |
Sursă: Răspuns la chestionar |
(107) |
Rentabilitatea industriei din Uniune pentru produsul similar a scăzut în cursul perioadei examinate și s-a situat puțin sub nivelul optim susținut de industria din Uniune, cu toate acestea, este important de menționat că aceasta a rămas pozitivă în cursul perioadei examinate. |
(108) |
Scăderea rentabilității se datorează în special creșterii costului mediu de producție cu aproape 20 % între 2010 și perioada anchetei de reexaminare, care nu poate fi pe deplin compensată de creșterea cu 12 % a prețurilor de vânzare, astfel cum se indică în considerentul 105. |
5.7. Investițiile, randamentul investițiilor și fluxul de lichidități
Tabelul 12
Investițiile, randamentul investițiilor și fluxul de lichidități
|
2010 |
2011 |
2012 |
PAR |
Investițiile anuale (indice) |
— |
100 |
133 |
57 |
Randamentul investițiilor (indice) |
100 |
86 |
30 |
103 |
Fluxul de lichidități (indice) |
100 |
116 |
68 |
82 |
(109) |
Ancheta a arătat că industria din Uniune nu a putut efectua investiții în 2010. Ulterior, investițiile în afaceri cu acid sulfanilic au scăzut cu 43 % din 2011 până la sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare și valoarea lor în termeni absoluți poate fi considerată redusă, în special în ceea ce privește activitatea de întreținere. Aceste constatări sunt în concordanță cu randamentul investițiilor și rentabilitatea scăzută realizate în perioada anchetei de reexaminare. |
(110) |
Randamentul investițiilor a urmat îndeaproape tendința rentabilității în 2011 și în 2012. În perioada anchetei de reexaminare, randamentul investițiilor s-a îmbunătățit și a ajuns la același nivel ca cel înregistrat în 2010, datorită creșterii rentabilității din 2012 până în perioada anchetei de revizuire (a se vedea tabelul 11). |
(111) |
Fluxul de numerar a prezentat o tendință fluctuantă, dar a rămas pozitiv pe parcursul perioadei examinate. În perioada anchetei de reexaminare, fluxul de numerar a scăzut cu 18 % față de nivelul din 2010. Industria din Uniune nu a raportat dificultăți de mobilizare a capitalurilor în cursul perioadei examinate. |
5.8. Amploarea dumpingului și redresarea în urma efectelor practicilor de dumping anterioare
(112) |
Conform concluziilor din considerentele 41 și 57-60 de mai sus, nu s-a constatat existența niciunui dumping în perioada anchetei de reexaminare din partea țărilor în cauză. |
(113) |
Având în vedere absența importurilor care fac obiectul unui dumping din RPC și din India, creșterea volumului vânzărilor și a prețurilor și creșterea ratei de utilizare a capacității industriei din Uniune, se poate concluziona că măsurile au avut succes și că industria din Uniune s-a redresat de pe urma efectelor dumpingului anterior în cursul perioadei examinate. În perioada anchetei de reexaminare, s-a observat un anumit declin la unii dintre indicatorii de prejudiciu, cum ar fi rentabilitatea și cota de piață, însă acest lucru nu poate fi atribuit importurilor din țările în cauză, dat fiind nivelul lor foarte scăzut în perioada vizată. În orice caz, indicatorii de prejudiciu care au evoluat negativ indică în continuare o situație sustenabilă pentru industria din Uniune. |
5.9. Activitatea de export a industriei din Uniune
(114) |
Industria din Uniune a exportat doar volume neglijabile în 2012 și în perioada anchetei de reexaminare, prin urmare, se concluzionează că exporturile nu au avut niciun impact asupra situației industriei din Uniune. |
6. Concluzie privind situația industriei din Uniune
(115) |
Chiar dacă nivelurile medii ale prețurilor stabilite pentru produsul în cauză originar din RPC și din India în cursul perioadei anchetei de reexaminare și compararea acestora cu anii anteriori prezintă o fiabilitate limitată din cauza volumelor reduse ale importurilor, ancheta a arătat că produsul în cauză originar din RPC și din India a intrat în Uniune la prețuri care nu fac obiectul unui dumping. |
(116) |
Cota de piață a industriei din Uniune a rămas destul de stabilă și volumele pierdute de țările în cauză au fost preluate de importurile din SUA, la un nivel de preț similar celui practicat de industria din Uniune. Industria din Uniune a reușit să-și crească volumul vânzărilor, prețurile de vânzare medii și să obțină rate de utilizare a capacității apropiate de cele optime. |
(117) |
Declinul moderat al cotei de piață și al rentabilității industriei din Uniune nu poate fi atribuit importurilor din China și din India, astfel cum se explică în considerentul 113 de mai sus. |
(118) |
Prin urmare, se concluzionează că industria din Uniune nu a suferit un prejudiciu important în cursul perioadei anchetei de reexaminare. |
(119) |
Cu toate că industria din Uniune a transmis unele observații referitoare la analiza prejudiciului care au fost abordate în considerentele 89-90, 98-99 și 103-104, aceasta a fost de acord cu concluzia generală referitoare la absența prejudiciului important în special pe parcursul PAR. |
7. Probabilitatea reapariției prejudiciului
(120) |
În ceea ce privește evaluarea riscului de reapariție a prejudiciului, este important de subliniat faptul că, în condiții de utilizare optimă a capacității — realizată în perioada anchetei de reexaminare — industria din Uniune nu a fost în măsură să răspundă integral nevoilor de consum ale Uniunii și, prin urmare, o parte semnificativă a consumului la nivelul Uniunii a trebuit să fie acoperită din importuri. |
(121) |
În plus, industria din Uniune produce doar acid sulfanilic purificat, ceea ce înseamnă că utilizatorii care preferă acidul sulfanilic tehnic pentru producția proprie trebuie să apeleze la importuri. |
(122) |
De asemenea, industria din Uniune a avut o cotă de piață relativ stabilă, cu vânzări către o serie de clienți fideli. Ancheta a arătat că, pentru unii utilizatori, furnizorii de acid sulfanilic trebuie să fie supuși unui proces riguros și costisitor de certificare/verificare, ceea ce face mai dificilă trecerea de la un furnizor la altul. |
(123) |
În acest context se analizează, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, probabilitatea reapariției prejudiciului în eventualitatea expirării măsurilor. |
7.1. Republica Populară Chineză (RPC)
(124) |
Întrucât niciunul dintre producătorii-exportatori chinezi nu a cooperat la anchetă, concluziile cu privire la RPC au trebuit să se bazeze pe cele mai bune informații disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, în special cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor. |
(125) |
Astfel cum s-a concluzionat deja în considerentele 63 și 75, producătorii chinezi dispun de capacități neutilizate semnificative de producție de acid sulfanilic și există probabilitatea de reapariție a dumpingului. |
(126) |
De asemenea, astfel cum se menționează în considerentele 64 și 87, informațiile disponibile sugerează că RPC a vândut recent cantități crescute de acid sulfanilic către India, la prețuri care le subcotează pe cele practicate de industria din Uniune. |
(127) |
În cele din urmă, statisticile obținute privind importurile chineze către piața indiană, menționate în considerentul 64, par să indice faptul că RPC este interesată să vândă mai ales acid sulfanilic purificat care, dacă ar fi direcționat către piața Uniunii, ar intra în concurență directă cu vânzările producătorului din Uniune. |
(128) |
Toți acești factori împreună indică faptul că RPC ar putea exporta rapid cantități semnificative de acid sulfanilic la prețuri de dumping pe piața Uniunii, fără măcar a fi necesar să își redirecționeze vânzările de pe alte piețe, în cazul în care măsurile ar expira. Piața Uniunii este atractivă din punct de vedere al prețurilor și ar permite exportatorilor din China să realizeze economii de scară prin creșterea producției. În cazul în care s-ar întâmpla acest lucru, industria din Uniune s-ar confrunta cu o scădere imediată a vânzărilor și a prețurilor de vânzare, ceea ce ar afecta utilizarea capacității și rentabilitatea. În cazul în care acești indicatori de prejudiciu s-ar deteriora, tendința de redresare a industriei din Uniune s-ar inversa rapid și s-ar produce un prejudiciu important. |
7.2. India
(129) |
În ceea ce privește India, astfel cum s-a arătat în considerentul 76, nu există nicio probabilitate de reapariție a dumpingului în eventualitatea expirării măsurii. Având în vedere această constatare, nu este necesară analiza reapariției prejudiciului. |
8. Concluzie privind reapariția prejudiciului
(130) |
Având în vedere constatările anchetei, astfel cum se explică în considerentele de mai sus, lipsa măsurilor ar conduce cel mai probabil la o creștere semnificativă a exporturilor din RPC la prețuri mici, afectând în mod negativ performanța financiară și economică a industriei din Uniune și conducând la reapariția unui prejudiciu important. |
(131) |
Probabilitatea reapariției prejudiciului cu privire la India nu a fost analizată din pricina constatării negative referitoare la reapariția dumpingului din partea Indiei. |
E. INTERESUL UNIUNII
1. Introducere
(132) |
În ceea ce privește măsurile antidumping aplicate importurilor de acid sulfanilic din India, s-a concluzionat că nu există probabilitatea unei reapariții a dumpingului. Prin urmare, nu este necesară determinarea interesului Uniunii. |
(133) |
În cazul Chinei, în conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, s-a analizat dacă menținerea măsurilor ar fi împotriva interesului Uniunii în ansamblu. Determinarea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea diferitelor interese implicate, și anume cele ale industriei din Uniune, ale importatorilor și ale utilizatorilor. Părțile interesate au avut posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere în temeiul articolului 21 alineatul (2) din regulamentul de bază. |
2. Interesul industriei din Uniune
(134) |
Astfel cum se explică în considerentul 113, măsurile au fost încununate de succes și au permis industriei din Uniune să își consolideze poziția. În același timp, s-a concluzionat, de asemenea, în considerentul 130 de mai sus, că industria din Uniune ar putea să se confrunte cu o deteriorare gravă, în cazul în care măsurile antidumping împotriva Chinei vor expira. Prin urmare, se poate concluziona că o continuare a măsurilor antidumping împotriva Chinei ar aduce beneficii industriei din Uniune. |
3. Interesul utilizatorilor
(135) |
Toți utilizatorii cunoscuți au fost informați cu privire la deschiderea reexaminării. Comisia a primit patru răspunsuri complete la chestionare și trei răspunsuri parțiale/comentarii de la utilizatorii de acid sulfanilic. Pe baza acestor date, s-a stabilit că impactul costului produsului în cauză asupra costului de producție al produselor din aval variază considerabil în rândul utilizatorilor în funcție de tipul de produs din aval. |
(136) |
Unii utilizatori (producători de produse farmaceutice și de vopsele speciale) au recunoscut faptul că acidul sulfanilic joacă doar un rol marginal în costurile lor de producție și, prin urmare, se consideră că măsurile nu au, practic, niciun impact asupra costurilor lor de producție sau a prețurilor pe care le practică. |
(137) |
Cu toate acestea, pentru alți utilizatori (producători de aditivi de ciment și înălbitori optici), acidul sulfanilic reprezintă între 4 % și 12 % din costul de producție al produselor lor în aval. Utilizatorii respectivi au raportat, de asemenea, pierderi în perioada anchetei de reexaminare și au susținut că taxele în vigoare în prezent sunt parțial responsabile pentru situația lor dificilă. |
(138) |
În ceea ce privește această afirmație, trebuie remarcat faptul că importurile din RPC au fost aproape inexistente în perioada anchetei de reexaminare și, prin urmare, taxele împotriva Chinei, care ar garanta un nivel de preț echitabil pe piața Uniunii, nu au implicat costuri suplimentare pentru utilizatori în cursul perioadei examinate și, în consecință, nu au putut justifica dificultățile întâmpinate de către utilizatori. Creșterea prețului produsului similar în cursul perioadei examinate a fost cauzată de creșterea costurilor de producție determinată de creșterea prețului materiei prime principale, astfel cum este indicat în considerentele 105 și 108. Eliminarea taxelor în vigoare aplicate în prezent importurilor de acid sulfanilic din India, astfel cum se propune prin prezentul regulament, ar trebui să faciliteze imediat accesul la o sursă suplimentară de aprovizionare cu acid sulfanilic pe piața Uniunii la prețuri competitive și, prin urmare, ar fi în interesul utilizatorilor. Prin urmare, se consideră că menținerea măsurilor în ceea ce privește China nu va cauza utilizatorilor dificultăți nejustificate în viitor. |
4. Interesul importatorilor
(139) |
Toți importatorii cunoscuți au fost informați cu privire la deschiderea reexaminării. Un importator al produsului în cauză a furnizat un răspuns parțial la chestionar în care susținea că acidul sulfanilic nu joacă un rol important în activitatea sa. Niciun alt importator nu a mai răspuns la chestionar și nu a furnizat alte declarații sau observații. În lipsa cooperării ulterioare cu importatorii, s-a concluzionat că menținerea măsurilor instituite la importurile din Republica Populară Chineză nu ar fi împotriva interesului importatorilor. |
5. Concluzie
(140) |
Având în vedere cele de mai sus, s-a ajuns la concluzia că nu există motive imperioase de interes pentru Uniune împotriva menținerii măsurilor antidumping împotriva RPC. |
F. MENȚINEREA MĂSURILOR ANTIDUMPING ÎMPOTRIVA RPC ȘI ABROGAREA MĂSURILOR ANTIDUMPING ÎMPOTRIVA INDIEI
(141) |
Toate părțile au fost informate cu privire la faptele și considerentele esențiale pe baza cărora se consideră adecvat ca taxele antidumping în vigoare la importurile de acid sulfanilic din RPC să fie menținute, iar cele privind importurile din India să fie abrogate. De asemenea, părților interesate li s-a oferit posibilitatea de a prezenta observații în urma comunicării informațiilor respective. Declarațiile și observațiile au fost luate în considerare în mod corespunzător, atunci când au fost întemeiate. |
(142) |
Din cele de mai sus rezultă că, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, măsurile antidumping aplicabile acidului sulfanilic originar din China ar trebui să fie menținute și măsurile antidumping aplicabile acidului sulfanilic originar din India ar trebui să fie abrogate. Decizia Comisiei de acceptare a angajamentului în vigoare în prezent privind importurile de acid sulfanilic oferit de Kokan ar trebui să fie, de asemenea, abrogată. |
(143) |
Ținând cont de faptul că redresarea industriei din Uniune este recentă, Comisia, în cazul în care ar primi din partea producătorului din Uniune o cerere în acest sens, va monitoriza importurile de produs în cauză. Monitorizarea se va limita la o perioadă de doi ani începând de la data publicării prezentului regulament. |
(144) |
Menținerea măsurilor prevăzute de prezentul regulament împotriva Chinei și abrogarea măsurilor împotriva Indiei sunt în conformitate cu avizul comitetului instituit prin articolul 15 alineatul (1) din regulamentul de bază, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
(1) Se instituie o taxă antidumping definitivă la importurile de acid sulfanilic care se încadrează la codul NC ex 2921 42 00 (cod TARIC 2921420060) originar din Republica Populară Chineză.
(2) Nivelul taxei antidumping definitive aplicabil la prețul net franco frontiera Uniunii, înainte de vămuire, pentru produsele descrise la alineatul (1) se stabilește după cum urmează:
Țara |
Taxa definitivă (%) |
Republica Populară Chineză |
33,7 |
(3) Taxa antidumping definitivă aplicabilă importurilor de acid sulfanilic care se încadrează la codul NC ex 2921 42 00 (cod TARIC 2921420060) originar din India se abrogă și procedurile referitoare la importurile respective sunt încheiate.
(4) Se abrogă Decizia nr. 2006/37/CE a Comisiei de acceptare a angajamentului în vigoare în prezent privind importurile de acid sulfanilic oferit de Kokan Synthetics & Chemicals Pvt. Ltd. (India).
(5) Sub rezerva unor dispoziții contrare, se aplică dispozițiile în vigoare în materie de taxe vamale.
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 17 decembrie 2014.
Pentru Comisie
Președintele
Jean-Claude JUNCKER
(1) JO L 343, 22.12.2009, p. 5.
(2) Regulamentul (CE) nr. 1339/2002 al Consiliului din 22 iulie 2002 de instituire a unui drept antidumping definitiv și de percepere definitivă a dreptului provizoriu instituit asupra importurilor de acid sulfanilic originar din Republica Populară Chineză și din India (JO L 196, 25.7.2002, p. 11).
(3) Regulamentul (CE) nr. 1338/2002 al Consiliului din 22 iulie 2002 de instituire a unui drept compensatoriu definitiv și de percepere definitivă a dreptului compensatoriu provizoriu instituit la importurile de acid sulfanilic originar din India (JO L 196, 25.7.2002, p. 1).
(4) Commission Decision 2002/611/EC of 12 July 2002 accepting an undertaking offered in connection with the anti-dumping and anti-subsidy proceedings concerning imports of sulphanilic acid originating in India (JO L 196, 25.7.2002, p. 36).
(5) Regulamentul (CE) nr. 236/2004 al Consiliului din 10 februarie 2004 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1339/2002 al Consiliului de instituire a unui drept antidumping definitiv și de percepere definitivă a dreptului provizoriu instituit la importurile de acid sulfanilic originar din Republica Populară Chineză și din India (JO L 40, 12.2.2004, p. 17).
(6) Commission Decision 2004/255/EC of 17 March 2004 repealing Decision 2002/611/EC accepting an undertaking offered in connection with the anti-dumping and anti-subsidy proceedings concerning imports of sulphanilic acid originating in India (JO L 80, 18.3.2004, p. 29).
(7) Decizia 2006/37/CE a Comisiei din 5 decembrie 2005 de acceptare a unui angajament oferit în cadrul procedurilor antidumping și antisubvenție privind importurile de acid sulfanilic originare din India (JO L 22, 26.1.2006, p. 52).
(8) Regulamentul (CE) nr. 123/2006 al Consiliului din 23 ianuarie 2006 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1338/2002 de instituire a unui drept compensatoriu definitiv la importurile de acid sulfanilic originar din India și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1339/2002 de instituire a unui drept antidumping definitiv la importurile de acid sulfanilic originar, printre altele, din India (JO L 22, 26.1.2006, p. 5).
(9) Regulamentul (CE) nr. 1000/2008 al Consiliului din 13 octombrie 2008 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de acid sulfanilic originar din Republica Populară Chineză și India, în urma reexaminării în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 384/96 (JO L 275, 16.10.2008, p. 1).
(10) Regulamentul (CE) nr. 1010/2008 al Consiliului din 13 octombrie 2008 de instituire a unei taxe compensatorii definitive la importurile de acid sulfanilic originar din India ca urmare a reexaminării în perspectiva expirării măsurilor antidumping în temeiul articolului 18 din Regulamentul (CE) nr. 2026/97 și a unei reexaminări intermediare parțiale în temeiul articolului 19 din Regulamentul (CE) nr. 2026/97 și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1000/2008 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de acid sulfanilic originar din Republica Populară Chineză și India ca urmare a reexaminării în perspectiva expirării măsurilor antidumping în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 384/96 (JO L 276, 17.10.2008, p. 3).
(11) JO C 28, 30.1.2013, p. 1.
(12) JO C 300, 16.10.2013, p. 1.
(13) JO C 300, 16.10.2013, p. 5.
(14) Regulamentul (CE) nr. 597/2009 al Consiliului din 11 iunie 2009 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unor subvenții din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (JO L 188, 18.7.2009, p. 93).
(15) În urma comunicării concluziilor anchetei, producătorul din Uniune a solicitat ca și volumele și valorile importurilor de acid sulfanilic din țările în cauză să fie exprimate sub formă de intervale, întrucât pe baza indicilor era dificil să se evalueze evoluția reală (în termeni absoluți) a cifrelor și să se înțeleagă concluziile Comisiei în această privință.
(16) În urma comunicării concluziilor anchetei, producătorul din Uniune a solicitat ca și volumele și valorile importurilor de acid sulfanilic din țările în cauză să fie exprimate sub formă de intervale, întrucât pe baza indicilor era dificil să se evalueze evoluția reală (în termeni absoluți) a cifrelor și să se înțeleagă concluziile Comisiei în această privință.