This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 31990L0641
Council Directive 90/641/Euratom of 4 December 1990 on the operational protection of outside workers exposed to the risk of ionizing radiation during their activities in controlled areas
Directiva Consiliului din 4 decembrie 1990 privind măsurile de protecție operațională a lucrătorilor externi expuși riscului radiațiilor ionizante în timpul activităților desfășurate în zone controlate
Directiva Consiliului din 4 decembrie 1990 privind măsurile de protecție operațională a lucrătorilor externi expuși riscului radiațiilor ionizante în timpul activităților desfășurate în zone controlate
JO L 349, 13.12.1990, p. 21–25
(ES, DA, DE, EL, EN, FR, IT, NL, PT) Acest document a fost publicat într-o ediţie specială
(FI, SV, CS, ET, LV, LT, HU, MT, PL, SK, SL, BG, RO, HR)
No longer in force, Date of end of validity: 05/02/2018; abrogat prin 32013L0059
05/Volumul 02 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
135 |
31990L0641
L 349/21 |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
DIRECTIVA CONSILIULUI
din 4 decembrie 1990
privind măsurile de protecție operațională a lucrătorilor externi expuși riscului radiațiilor ionizante în timpul activităților desfășurate în zone controlate
(90/641/Euratom)
CONSILIUL COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice și, în special, articolele 31 și 32 ale acestuia,
având în vedere propunerea Comisiei, prezentată în urma consultării unui grup de persoane numite de Comitetul științific și tehnic dintre experții științifici ai statelor membre, în conformitate cu articolul 31 din tratat,
având în vedere avizul Parlamentului European (1),
având în vedere avizul Comitetului Economic și Social (2),
întrucât articolul 2 litera (b) din tratat prevede stabilirea de către Comunitate a unor norme uniforme de securitate în vederea protejării sănătății lucrătorilor și a populației și pentru a garanta aplicarea lor în conformitate cu procedurile prevăzute în titlul II capitolul III din tratat;
întrucât, la 2 februarie 1959, Consiliul adoptă directive de stabilire a normelor de bază pentru protecția sănătății lucrătorilor și a populației împotriva pericolelor prezentate de radiațiile ionizante (3), modificate de directivele 80/836/Euratom (4) și 84/467/Euratom (5);
întrucât titlul VI din Directiva 80/836/Euratom stabilește principiile fundamentale care reglementează măsurile de protecție a lucrătorilor expuși;
întrucât articolul 40 alineatul (1) din directiva respectivă prevede că fiecare stat membru trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a asigura protecția eficientă a lucrătorilor expuși;
întrucât articolele 20 și 23 din directiva menționată stabilesc o clasificare a zonelor de lucru și a categoriilor de lucrători expuși în funcție de nivelul de expunere;
întrucât lucrătorii care desfășoară activități într-o zonă controlată în sensul articolelor 20 și 23 pot aparține personalului operatorului sau pot fi lucrători externi;
întrucât articolul 3 din Directiva 80/836/Euratom privind activitățile menționate la articolul 2 din aceeași directivă prevede că respectivele activități trebuie raportate sau supuse unei autorizări prealabile în cazurile stabilite de fiecare stat membru;
întrucât lucrătorii externi ar putea fi expuși succesiv la radiații ionizante în mai multe zone controlate din unul și același stat membru sau din mai multe state membre; întrucât aceste condiții specifice de lucru impun un sistem corespunzător de supraveghere radiologică;
întrucât, prin intermediul unor dispoziții comune, orice sistem de supraveghere radiologică pentru lucrătorii externi trebuie să ofere o protecție echivalentă cu cea oferită pentru lucrătorii permanenți ai operatorului;
întrucât, până la introducerea unui sistem comunitar uniformizat, trebuie luate în considerare sistemele de supraveghere radiologică pentru lucrătorii externi care ar putea exista deja în statele membre;
întrucât, pentru a optimiza protecția lucrătorilor externi, trebuie definite clar obligațiile întreprinderilor și operatorilor externi, fără a aduce atingere contribuției pe care lucrătorii externi ar trebui să o aducă la propria lor protecție;
întrucât sistemul de radioprotecție a lucrătorilor externi se aplică, în măsura posibilului, și lucrătorilor care desfășoară activități independente și care au statut de întreprindere externă,
ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:
TITLUL I
Obiectiv și definiții
Articolul 1
Obiectivul prezentei directive este de a completa Directiva 80/836/Euratom, optimizând astfel, la nivel comunitar, măsurile de protecție operațională a lucrătorilor externi care desfășoară activități în zone controlate.
Articolul 2
În sensul prezentei directive:
— |
prin „zonă controlată” se înțelege orice zonă supusă unor reglementări speciale de protecție împotriva radiațiilor ionizante și în care accesul este controlat, în conformitate cu dispozițiile articolului 20 din Directiva 80/836/Euratom; |
— |
prin „operator” se înțelege orice persoană fizică sau juridică care, în temeiul legislației naționale, răspunde de o zonă controlată în care se desfășoară o activitate care trebuie raportată în conformitate cu articolul 3 din Directiva 80/836/Euratom; |
— |
prin „întreprindere externă” se înțelege orice persoană fizică sau juridică, în afara operatorului, inclusiv un membru al personalului acestuia, care desfășoară orice fel de activitate într-o zonă controlată; |
— |
prin „lucrător extern” se înțelege orice lucrător de categoria A, definit la articolul 23 din Directiva 80/836/Euratom, care desfășoară orice fel de activitate într-o zonă controlată, fie că este angajat temporar sau permanent al unei întreprinderi externe, stagiar, ucenic sau student în sensul articolului 10 din directiva menționată, fie că își oferă serviciile în calitate de lucrător independent; |
— |
prin „sistem de supraveghere radiologică” se înțeleg măsurile de punere în aplicare a dispozițiilor Directivei 80/836/Euratom și, în special, ale titlului VI, în timpul activităților desfășurate de lucrătorii externi; |
— |
prin „activități desfășurate de un lucrător” se înțeleg orice servicii furnizate de un lucrător extern într-o zonă controlată și plasate sub responsabilitatea unui operator. |
TITLUL II
Obligațiile autorităților competente ale statelor membre
Articolul 3
Fiecare stat membru supune activitățile menționate la articolul 2 din Directiva 80/836/Euratom și desfășurate de întreprinderi externe unui regim de raportare sau autorizare prealabilă, în conformitate cu titlul II din directiva menționată anterior și, în special, cu articolul 3.
Articolul 4
(1) Fiecare stat membru se asigură că sistemul de supraveghere radiologică oferă lucrătorilor externi o protecție echivalentă cu cea oferită lucrătorilor angajați permanent de către operator.
(2) Până la instituirea, la nivel comunitar, a unui sistem uniformizat de radioprotecție a lucrătorilor externi, eventual sub forma unei rețele informatice, trebuie aplicate următoarele:
(a) |
cu titlu tranzitoriu, în conformitate cu dispozițiile comune prevăzute în anexa I:
|
(b) |
în cazul lucrătorilor externi transfrontalieri și până la data instituirii unui sistem în sensul alineatului (2), documentul individual menționat la litera (a). |
TITLUL III
Obligațiile întreprinderilor externe și ale operatorilor
Articolul 5
Întreprinderile externe asigură, fie direct, fie prin acorduri contractuale cu operatorii, radioprotecția lucrătorilor lor în conformitate cu dispozițiile relevante ale titlurilor III-VI din Directiva 80/836/Euratom, adică, în special:
(a) |
respectarea principiilor generale și a dozelor-limită prevăzute la articolele 6-11; |
(b) |
informarea și instruirea în materie de radioprotecție în temeiul articolului 24; |
(c) |
garanția că lucrătorii lor sunt supuși unei evaluări a expunerii și unei supravegheri medicale reglementate de dispozițiile articolelor 26 și 28-38; |
(d) |
păstrarea la zi, la nivelul rețelelor și al documentelor individuale menționate la articolul 4 alineatul (2) din prezenta directivă, a informațiilor radiologice rezultate din supravegherea individuală a expunerii fiecăruia dintre lucrătorii lor, în sensul părții II din anexa I la prezenta directivă. |
Articolul 6
(1) Operatorul dintr-o zonă controlată în care își desfășoară activitatea lucrătorii externi răspunde, direct sau prin acorduri contractuale, de aspectele practice ale radioprotecției, legate direct de natura zonei controlate și a activităților.
(2) Pentru fiecare lucrător extern care își desfășoară activitatea într-o zonă controlată, operatorul trebuie în special:
(a) |
să verifice dacă lucrătorul respectiv a fost declarat apt să desfășoare activitatea care i s-a încredințat; |
(b) |
să se asigure că, pe lângă formarea de bază în materie de radioprotecție, prevăzută la articolul 5 alineatul (1) litera (b), lucrătorul a beneficiat de formare specială legată atât de caracteristicile zonei controlate, cât și de activitățile specifice; |
(c) |
să se asigure că lucrătorul a fost dotat cu echipamentul individual de protecție necesar; |
(d) |
să se asigure că lucrătorul beneficiază de supravegherea adecvată a expunerii, în funcție de natura activităților sale, precum și de orice măsuri operaționale de supraveghere dozimetrică de care ar avea nevoie; |
(e) |
să asigure respectarea principiilor generale și dozelor-limită menționate la articolele 6-11 din Directiva 80/836/Euratom; |
(f) |
să dispună sau să ia toate măsurile necesare pentru înregistrarea, după fiecare activitate și pentru fiecare lucrător extern în sensul anexei I, partea a III-a, a informațiilor radiologice culese cu ocazia supravegherii individuale a expunerii. |
TITLUL IV
Obligațiile lucrătorilor externi
Articolul 7
Fiecare lucrător extern este obligat să contribuie, în măsura posibilului, la protecția pe care trebuie să i-o ofere sistemul de supraveghere radiologică prevăzut la articolul 4.
TITLUL V
Dispoziții finale
Articolul 8
(1) Statele membre adoptă și pun în aplicare actele cu putere de lege și actele administrative necesare aducerii la îndeplinire a prezentei directive până la data de 31 decembrie 1993. Statele membre informează imediat Comisia în această privință.
(2) Atunci când statele membre adoptă aceste dispoziții, ele conțin o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.
(3) Comisiei îi sunt notificate de statele membre textele principalelor dispoziții de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.
Articolul 9
Prezenta directivă se adresează statelor membre.
Adoptată la Bruxelles, 4 decembrie 1990.
Pentru Consiliu
Președintele
G. DE MICHELIS
(1) Aviz emis la 11 octombrie 1990 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial).
(3) JO 11, 20.2.1959, p. 221/59.
(4) JO L 246, 17.9.1980, p. 1.
(5) JO L 265, 5.10.1984, p. 4.
ANEXA I
DISPOZIȚII COMUNE PENTRU REȚELELE ȘI DOCUMENTELE MENȚIONATE LA ARTICOLUL 4 ALINEATUL (2)
PARTEA I
(1) |
Orice sistem de supraveghere radiologică instituit de statele membre pentru protecția lucrătorilor externi trebuie să conțină următoarele elemente:
|
(2) |
Autoritățile competente ale statelor membre iau toate măsurile necesare pentru a preveni orice falsificare, abuz sau folosire ilegală a sistemului de supraveghere radiologică. |
(3) |
Informațiile despre identitatea lucrătorului extern trebuie să precizeze sexul și data nașterii acestuia. |
PARTEA a II-a
Înainte de începerea oricărei activități, operatorul sau medicul competent angajat de acesta trebuie să primească de la întreprinderea externă sau de la o autoritate împuternicită în acest sens, prin intermediul sistemului de supraveghere radiologică, următoarele informații
— |
numele și adresa întreprinderii externe; |
— |
clasificarea medicală a lucrătorului extern în conformitate cu articolul 35 din Directiva 80/836/Euratom; |
— |
data ultimului control medical periodic; |
— |
rezultatele supravegherii individuale a expunerii lucrătorului extern. |
PARTEA a III-a
După încheierea oricărei activități, operatorul sau autoritatea împuternicită în acest sens trebuie să înregistreze în sistemul de supraveghere radioactivă următoarele informații:
— |
durata activității; |
— |
estimarea oricărei doze efective primite de lucrătorul extern; |
— |
în cazul unei expuneri neuniforme, estimarea dozei echivalente în diferitele părți ale corpului; |
— |
în cazul contaminării interne, estimarea activității incorporate sau a dozei absorbite. |
ANEXĂ II
DISPOZIȚII COMPLEMENTARE CELOR DIN ANEXA I PRIVIND DOCUMENTUL INDIVIDUAL DE SUPRAVEGHERE RADIOLOGICĂ
(1) |
Documentul individual de supraveghere radiologică eliberat de autoritățile competente ale statelor membre pentru lucrătorii externi nu este transmisibil. |
(2) |
Conform anexei I partea I alineatul (2), documentele individuale sunt eliberate de autoritățile competente ale statelor membre, care atribuie fiecărui document în parte un număr de identificare. |