EUR-Lex Access to European Union law
This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 62009CA0227
Case C-227/09: Judgment of the Court (Second Chamber) of 21 October 2010 (reference for a preliminary ruling from the Tribunale ordinario di Torino (Italy)) — Antonio Accardo and Others v Comune di Torino (Social policy — Protection of the safety and health of workers — Organisation of working time — Municipal police officers — Directive 93/104/EC — Directive 93/104/EC as amended by Directive 2000/34/EC — Directive 2003/88/EC — Articles 5, 17 and 18 — Maximum weekly working time — Collective agreements or agreements concluded between the two sides of industry at national or regional level — Derogations relating to deferred weekly rest periods and compensatory rest — Direct effect — Interpretation in conformity with European Union law)
Cauza C-227/09: Hotărârea Curții (Camera a doua) din 21 octombrie 2010 (cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de Tribunale ordinario di Torino — Italia) — Antonino Accardo și alții/Comune di Torino (Politica socială — Protecția securității și a sănătății lucrătorilor — Organizarea timpului de lucru — Agenți de poliție locală — Directiva 93/104/CE — Directiva 93/104/CE astfel cum a fost modificată prin Directiva 2000/34/CE — Directiva 2003/88/CE — Articolele 5, 17 și 18 — Timp de lucru maxim săptămânal — Convenții colective sau acorduri încheiate între partenerii sociali la nivel național sau regional — Derogări privind repausul săptămânal amânat și repausul compensatoriu — Efect direct — Interpretare conformă)
Cauza C-227/09: Hotărârea Curții (Camera a doua) din 21 octombrie 2010 (cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de Tribunale ordinario di Torino — Italia) — Antonino Accardo și alții/Comune di Torino (Politica socială — Protecția securității și a sănătății lucrătorilor — Organizarea timpului de lucru — Agenți de poliție locală — Directiva 93/104/CE — Directiva 93/104/CE astfel cum a fost modificată prin Directiva 2000/34/CE — Directiva 2003/88/CE — Articolele 5, 17 și 18 — Timp de lucru maxim săptămânal — Convenții colective sau acorduri încheiate între partenerii sociali la nivel național sau regional — Derogări privind repausul săptămânal amânat și repausul compensatoriu — Efect direct — Interpretare conformă)
JO C 346, 18.12.2010, p. 15–15
(BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)
|
18.12.2010 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 346/15 |
Hotărârea Curții (Camera a doua) din 21 octombrie 2010 (cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de Tribunale ordinario di Torino — Italia) — Antonino Accardo și alții/Comune di Torino
(Cauza C-227/09) (1)
(Politica socială - Protecția securității și a sănătății lucrătorilor - Organizarea timpului de lucru - Agenți de poliție locală - Directiva 93/104/CE - Directiva 93/104/CE astfel cum a fost modificată prin Directiva 2000/34/CE - Directiva 2003/88/CE - Articolele 5, 17 și 18 - Timp de lucru maxim săptămânal - Convenții colective sau acorduri încheiate între partenerii sociali la nivel național sau regional - Derogări privind repausul săptămânal amânat și repausul compensatoriu - Efect direct - Interpretare conformă)
2010/C 346/24
Limba de procedură: italiana
Instanța de trimitere
Tribunale ordinario di Torino
Părțile din acțiunea principală
Reclamanți: Antonino Accardo, Viola Acella, Antonio Acuto, Domenico Ambrisi, Paolo Battaglino, Riccardo Bevilacqua, Fabrizio Bolla, Daniela Bottazzi, Roberto Brossa, Luigi Calabro’, Roberto Cammardella, Michelangelo Capaldi, Giorgio Castellaro, Davide Cauda, Tatiana Chiampo, Alessia Ciaravino, Alessandro Cicero, Paolo Curtabbi, Paolo Dabbene, Mauro D'Angelo, Giancarlo Destefanis, Mario Di Brita, Bianca Di Capua, Michele Di Chio, Marina Ferrero, Gino Forlani, Giovanni Galvagno, Sonia Genisio, Laura Dora Genovese, Sonia Gili, Maria Gualtieri, Gaetano La Spina, Maurizio Loggia, Giovanni Lucchetta, Sandra Magoga, Manuela Manfredi, Fabrizio Maschio, Sonia Mignone, Daniela Minissale, Domenico Mondello, Veronnica Mossa, Plinio Paduano, Barbaro Pallavidino, Monica Palumbo, Michele Paschetto, Frederica, Peinetti, Nadia Pizzimenti, Gianluca Ponzo, Enrico Pozzato, Gaetano Puccio, Danilo Ranzani, Pergianni Risso, Luisa Rossi, Paola Sabia, Renzo Sangiano, Davide Scagno, Paola Settia, Raffaella Sottoriva, Rossana Trancuccio, Fulvia Varotto, Giampiero Zucca, Fabrizio Lacognata, Guido Mandia, Luigi Rigon, Daniele Sgavetti
Pârâtă: Comune di Torino
Obiectul
Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare — Tribunale ordinario di Torino — Interpretarea articolelor 5, 17 și 18 din Directiva 93/104/CE a Consiliului din 23 noiembrie 1993 privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru (JO L 307, p. 18) — Derogări privind repausului săptămânal diferențiat și repausul compensatoriu — Aplicabilitatea în cazul agenților de poliție urbană
Dispozitivul
|
1. |
Articolul 17 alineatul (3) din Directiva 93/104/CE a Consiliului din 23 noiembrie 1993 privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru, atât în versiunea originală, cât și în versiunea modificată prin Directiva 2000/34/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 iunie 2000, are un domeniu de aplicare autonom în raport cu alineatul (2) al aceluiași articol, astfel încât faptul că o profesie nu este enumerată la respectivul alineat (2) nu ar împiedica posibilitatea ca aceasta să fie încadrată în derogarea prevăzută la articolul 17 alineatul (3) din Directiva 93/104 în cele două versiuni menționate. |
|
2. |
În împrejurări precum cele din acțiunea principală, derogările facultative prevăzute la articolul 17 din Directivele 93/104 și 93/104 astfel cum a fost modificată prin Directiva 2000/34, precum și, dacă este cazul, de articolele 17 și/sau 18 din Directiva 2003/88/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru nu pot fi invocate împotriva unor particulari precum reclamanții din acțiunea principală. În plus, aceste dispoziții nu pot fi interpretate în sensul că permit sau că interzic aplicarea unor convenții colective precum cele în cauză în acțiunea principală, întrucât aplicarea acestora din urmă depinde de dreptul intern. |