Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 62011CA0577

    Cauza C-577/11: Hotărârea Curții (Camera a patra) din 7 martie 2013 (cerere de decizie preliminară formulată Cour d'appel de Bruxelles — Belgia) — DKV Belgium/Association belge des consommateurs test-achats ASBL (Libera prestare a serviciilor — Libertatea de stabilire — Directivele 73/239/CEE și 92/49/CEE — Asigurare generală directă — Libertate tarifară — Contracte de asigurări de sănătate care nu au legătură cu activitatea profesională — Restricții — Motive imperative de interes general)

    JO C 123, 27.4.2013, p. 5–6 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

    27.4.2013   

    RO

    Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

    C 123/5


    Hotărârea Curții (Camera a patra) din 7 martie 2013 (cerere de decizie preliminară formulată Cour d'appel de Bruxelles — Belgia) — DKV Belgium/Association belge des consommateurs test-achats ASBL

    (Cauza C-577/11) (1)

    (Libera prestare a serviciilor - Libertatea de stabilire - Directivele 73/239/CEE și 92/49/CEE - Asigurare generală directă - Libertate tarifară - Contracte de asigurări de sănătate care nu au legătură cu activitatea profesională - Restricții - Motive imperative de interes general)

    2013/C 123/07

    Limba de procedură: franceza

    Instanța de trimitere

    Cour d'appel de Bruxelles

    Părțile din procedura principală

    Reclamantă: DKV Belgium

    Pârâtă: Association belge des consommateurs test-achats ASBL

    Obiectul

    Cerere de decizie preliminară — Cour d'appel de Bruxelles — Interpretarea articolelor 49 și 56 TFUE, a articolului 29 al doilea paragraf și a articolului 39 alineatul (3) din Directiva 92/49/CEE a Consiliului din 18 iunie 1992 de coordonare a actelor cu putere de lege și actelor administrative privind asigurarea generală directă și de modificare a Directivelor 73/239/CEE și 88/357/CEE (a treia directivă privind „asigurarea generală”) (JO L 228, p. 1, Ediție specială, 6/vol. 2, p. 53), precum și a articolului 8 alineatul (3) din Directiva 73/239/CEE a Consiliului din 24 iulie 1973 de coordonare a actelor cu putere de lege și actelor administrative privind inițierea și exercitarea activității de asigurare generală directă (JO L 228, p. 3, Ediție specială, 06/vol. 1, p. 14) — Reglementare națională prin care se autorizează, în cadrul contractelor de asigurări de sănătate care nu au legătură cu activitatea profesională, doar o adaptare anuală a primei, a fransizei și a prestației și doar în temeiul unor criterii specifice — Regim de aprobare prealabilă a tarifelor — Restricție a principiilor libertății de stabilire și liberei prestări a serviciilor — Motive imperative de interes general

    Dispozitivul

    Articolul 29 și articolul 39 alineatele (2) și (3) din Directiva 92/49/CEE a Consiliului din 18 iunie 1992 de coordonare a actelor cu putere de lege și actelor administrative privind asigurarea generală directă și de modificare a Directivelor 73/239/CEE și 88/357/CEE (A treia directivă privind „asigurarea generală”) și articolul 8 alineatul (3) din Prima Directivă 73/239/CEE a Consiliului din 24 iulie 1973 de coordonare a actelor cu putere de lege și actelor administrative privind inițierea și exercitarea activității de asigurare generală directă, astfel cum a fost modificată prin Directiva 92/49, trebuie interpretate în sensul că nu se opun reglementării unui stat membru care prevede, în cadrul contractelor de asigurări de sănătate care nu au legătură cu activitatea profesională, dispoziții potrivit cărora prima, franșiza și prestația nu pot fi adaptate anual decât:

    pe baza indicelui prețurilor de consum sau

    pe baza unui indice denumit „medical” dacă și în măsura în care evoluția acestui indice o depășește pe cea a indicelui prețurilor de consum sau

    după ce s-a obținut autorizația unei autorități administrative, însărcinată cu controlul întreprinderilor de asigurări, sesizată la cererea întreprinderii de asigurări interesate, atunci când această autoritate constată că aplicarea tarifului acestei întreprinderi, în pofida adaptărilor tarifare calculate pe baza acestor două tipuri de indici, determină sau riscă să determine pierderi.

    Articolele 49 TFUE și 56 TFUE trebuie interpretate în sensul că nu se opun unei astfel de reglementări în cazul în care nu există o măsură mai puțin constrângătoare care să permită realizarea, în aceleași condiții, a obiectivului de protecție a consumatorului față de creșterile importante și neașteptate ale primelor de asigurări, aspect a cărui verificare este de competența instanței de trimitere.


    (1)  JO C 32, 4.2.2012.


    Top