27.9.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 353/74

—

având în vedere titlul V din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE),

—

având în vedere concluziile Consiliului European din 19-20 decembrie 2013 privind Politica de securitate și apărare comună,

—

având în vedere concluziile Consiliului din 18 noiembrie 2014 privind Politica de securitate și apărare comună,

—

având în vedere Comunicarea Comisiei din 24 iulie 2013 intitulată „Către un sector al apărării și al securității mai competitiv și mai eficient” (COM(2013)0542) și Foaia de parcurs conexă din 24 iunie 2014 privind punerea în aplicare a comunicării (COM(2014)0387),

—

având în vedere Directiva 2009/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 mai 2009 de simplificare a clauzelor și condițiilor de transfer al produselor din domeniul apărării în interiorul Comunității (1),

—

având în vedere Directiva 2009/81/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind coordonarea procedurilor privind atribuirea anumitor contracte de lucrări, de furnizare de bunuri și de prestare de servicii de către autoritățile sau entitățile contractante în domeniile apărării și securității și de modificare a Directivelor 2004/17/CE și 2004/18/CE (2),

—

având în vedere Poziția comună 2008/944/CFSP a Consiliului din 8 decembrie 2008 de definire a normelor comune care reglementează controlul exporturilor de tehnologie și echipament militar,

—

având în vedere Cadrul de politici pentru o cooperare sistematică și pe termen lung în domeniul apărării, adoptat de Consiliu la 18 noiembrie 2014,

—

având în vedere Acordul-cadru actualizat pentru securitatea aprovizionării între statele membre participante, adoptat de Comitetul director al Agenției Europene de Apărare (AEA) în noiembrie 2013, precum și Codul de conduită asociat privind stabilirea priorităților, adoptat de Comitetul director al AEA în mai 2014,

—

având în vedere Rezoluția sa din 21 noiembrie 2013 referitoare la baza industrială și tehnologică de apărare europeană (3) și cea din 14 decembrie 2011 referitoare la impactul crizei financiare asupra sectorului apărării în statele membre ale UE (4),

—

având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe și avizul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (A8-0159/2015),

A.

întrucât, în 2009, a fost introdusă o nou legislație privind piața europeană a apărării prin Pachetul în domeniul apărării și toate cele 28 de state membre au transpus noile norme în ordinea lor juridică națională; întrucât elementul principal al acestui nou act legislativ este introducerea unui cadru de reglementare, bazat pe principiile transparenței, nediscriminării și concurenței, cadru care abordează particularitățile sectorului apărării;

B.

întrucât statele membre au căzut de acord asupra necesității de a dezvolta o piață europeană pentru serviciile și echipamentele de apărare; întrucât Consiliul European a solicitat chiar aplicarea unui regim de securitate a aprovizionării la nivelul întregii UE; întrucât capabilitățile adecvate, furnizarea de echipamente și autonomia strategică a UE sunt de o importanță crucială pentru securitatea Uniunii și a vecinătății sale;

C.

întrucât succesul misiunilor de menținere a păcii și de securitate din PSAC depinde în mare parte de capacitatea lor de răspuns prompt și imediat și întrucât, prin urmare, necesitatea realizării unei veritabile piețe europene a apărării constituie un aspect esențial, pentru a elimina suprapunerile și pentru a reduce birocrația;

D.

întrucât, în absența consolidării piețelor europene de apărare, a eficienței costurilor și a transparenței, dependențele externe în sectorul european de apărare ar putea crește și mai mult, într-o perioadă de amenințări multiple și directe la adresa securității europene, care sunt fără precedent de la sfârșitul războiului rece,

E.

întrucât investițiile în cercetare și tehnologie în sectorul de apărare din toate statele membre, precum și investițiile comune în cercetare și tehnologie în sectorul apărării în cadrul cooperării europene au înregistrat o scădere alarmantă în ultimii ani,

1.

rămâne, în continuare, extrem de preocupat de reducerile ample și în mare parte necoordonate ale bugetului apărării în majoritatea statelor membre; subliniază că reducerea bugetului apărării slăbește potențialul de apărare al statelor membre și pune sub semnul întrebării nivelul lor de pregătire pentru a-și asigura propria securitate și securitatea europeană; este de părere că aceste reduceri necoordonate, combinate cu problemele structurale și practicile netransparente și inechitabile, periclitează Uniunea prin renunțarea la mijloace și capabilități strategice și prin irosirea oportunităților pe care coordonarea politicilor de apărare și punerea și utilizarea în comun a resurselor de apărare le-ar putea crea pentru realizarea securității, prosperității și păcii în UE, în conformitate cu articolul 21 din Tratatul de la Lisabona, a securității aprovizionării și a protecției cetățenilor și intereselor sale;

2.

este profund preocupat de creșterea semnificativă a numărului de conflicte armate, de crize de intensitate scăzută, războiul hibrid, războiul prin intermediari, de statele eșuate și încălcările frecvente ale drepturilor omului în vecinătatea imediată a UE, precum și de amenințarea terorismului în interiorul și în afara UE; consideră că actualele amenințări la adresa securității sunt comune pentru întreaga UE și ar trebui abordate într-o manieră coordonată și unitară, prin punerea și utilizarea în comun a resurselor civile și militare; este ferm convins, în acest sens, că este imperativ să nu se risipească resurse și că este esențială o mai bună utilizare a banilor contribuabililor și realizarea de progrese în crearea unei piețe europene a echipamentelor de apărare, alături de dezvoltarea unei baze industriale și tehnologice de apărare europeană competitive (EDTIB), capabilă să genereze sinergii prin intermediul unei mai bune coordonări transfrontaliere și să furnizeze capacitățile necesare pentru PSAC; consideră de asemenea, că acestea sunt esențiale pentru îmbunătățirea eficacității și a eficienței costurilor în cazul acțiunilor europene din cadrul operațiunilor NATO, pentru a garanta securitatea și stabilitatea Europei și a vecinătăților sale;

3.

este îngrijorat, prin urmare, de implementarea lentă și neuniformă de către statele membre a Pachetului din 2009 în domeniul apărării și solicită Comisiei să adopte măsuri specifice pentru a se asigura că directivele sunt implementate corect prin monitorizarea transpunerilor la nivel național, pentru a evita distorsiunile pieței; recunoaște că introducerea unor noi acte legislative este un proces de lungă durată, dar avertizează că aplicarea incorectă și difuză riscă să genereze standarde de practică neadecvate, iar acest fapt ar compromite îndeplinirea obiectivelor fixate în directive și, prin urmare, ar compromite crearea unei piețe europene a echipamentelor de apărare și ar slăbi dezvoltarea unei EDTIB; subliniază că Pachetul în domeniul apărării ar trebui să contribuie și la crearea de stimulente pentru cooperarea în domeniul apărării în Europa și încurajează Comisia și AEA să colaboreze îndeaproape în acest sens; reamintește cu regret faptul că achizițiile comune din sectorul apărării au stagnat, iar în ultimii ani chiar au înregistrat o scădere;

4.

avertizează în legătură cu riscul dependențelor externe în sectorul european al apărării, într-un moment în care mediul de securitate este din ce în ce mai dificil și mai complex; avertizează, în special, asupra unei combinații de factori: bugete de apărare necoordonate, persistența unei piețe de apărare fragmentată în pofida noilor norme privind piața internă, dependența crescândă a industriei de apărare de exporturile din afara UE și creșterea investițiilor străine în sectorul european al apărării din unele state, care ar putea conduce la o lipsă de transparență și la cedarea controlului național și european în cazul industriilor, mijloacelor și tehnologiilor strategice de apărare;

5.

consideră că trebuie acordată o atenție deosebită impactului anumitor proiecte asupra autonomiei și independenței Uniunii Europene, cum ar fi cooperarea cu Rusia în zonele sensibile precum lansarea de sateliți cu rachetele Soyuz și transportul aerian strategic; subliniază că statele membre trebuie să analizeze cu prioritate industriile militare sau de apărare și să acorde stimulente pentru dezvoltarea lor, în măsura în care permite legislația UE;

6.

subliniază că o strategie europeană de apărare industrială competitivă, modernă și integrată este vitală pentru a asigura capabilitățile de apărare ale Europei și pentru a avea un impact pozitiv indirect asupra altor sectoare economice conexe; subliniază că o mai bună cooperare la nivelul resurselor economice și al capitalului uman este esențială pentru a face progrese în cercetarea cu dublă utilizare, care reduce la maxim dependențele externe și asigură aprovizionarea și disponibilitatea de materii prime pentru industrie, în special cele cu caracter esențial;

7.

remarcă faptul că, deși Consiliul European din decembrie 2013 nu a reușit să ofere un răspuns adecvat la această situație, a definit totuși, câteva direcții de acțiune pentru îmbunătățirea PSAC și s-a angajat să evalueze, în iunie 2015, progresele înregistrate; regretă că, în pofida deteriorării mediului de securitate, atât pe plan intern, cât și în vecinătatea estică și sudică a UE, ceea ce compromite securitatea Uniunii, nu s-a înregistrat niciun progres real în rezolvarea actualelor provocări și amenințări de securitate;

8.

îndeamnă Consiliului European să tragă concluziile necesare și ia măsuri concrete pentru depășirea fragmentării pieței europene a apărării; invită Consiliul European elaboreze orientări specifice pentru politicile de apărare și pentru piața de apărare europeană, luând în considerare particularitățile sectorului de apărare, pentru a mări transparența și competitivitatea sa și pentru a garanta disponibilitatea capabilităților de apărare necesare pentru asigurarea securității europene și îndeplinirea obiectivelor PSAC;

9.

consideră că anii în care s-au luat decizii naționale necoordonate privind bugetele pentru apărare în Europa trebuie compensați printr-o cooperare și coordonare mai mare între statele membre, inclusiv prin definirea clară a politicilor bugetare în domeniul apărării și prin coordonarea opțiunilor strategice în achiziționarea de echipamente militare și de produse cu dublă utilizare, în conformitate cu standarde transparente pentru achiziții publice; subliniază necesitatea unei planificări anticipate a investițiilor strategice pentru achiziția și renovarea echipamentelor la nivelul statelor membre; își reiterează apelul la consolidarea cererii în întreaga UE pentru a promova și susține o EDTIB competitivă și independentă; subliniază că dezvoltarea unei EDTIB eficiente și transparente este un element esențial pentru capacitatea Europei de a-și proteja cetățenii, interesele și valorile, în conformitate cu obiectivele tratatului, precum și pentru îndeplinirea responsabilităților sale de furnizor de securitate; solicită Comisiei să elaboreze o strategie industrială care să definească capabilitățile cheie pe care se poate construi o EDTIB;

10.

reamintește că cele 28 de state membre ale UE ocupă în continuare a doua poziție la nivel mondial în ceea ce privește cheltuielile de apărare și exporturile de arme; consideră că acest lucru demonstrează că statele membre ale UE și Uniunea au un rol principal în vânzările de arme și achizițiile pentru apărare la nivel mondial; consideră că cheltuielile anuale totale din sectorul apărării în valoare de 190 de miliarde EUR reprezintă o sumă enormă din banii contribuabililor; reamintește, de asemenea, că numeroase studii recente au demonstrat că principala problemă constă în faptul că, în multe dintre cele 28 de state membre ale UE, bugetele pentru apărare sunt cheltuite foarte ineficient, conducând la întârzieri mari, costuri mai ridicate și, în multe cazuri, la nefuncționarea elicopterelor, avioanelor de vânătoare și a altor tehnologii, chiar dacă acestea sunt noi; subliniază necesitatea restructurării profunde a relațiilor dintre administrațiile naționale ale apărării și industriile apărării, precum și a introducerii unor criterii calitative stricte pentru rezultatul proiectelor de achiziții;

11.

consideră că constrângerile bugetare actuale din statele membre ale UE ar trebui să reprezinte o oportunitate pentru o cooperare mai largă și mai bună în domeniul achizițiilor de echipamente de apărare, pentru a asigura un raport calitate-preț mai bun pentru banii contribuabililor și pentru a asigura capabilități militare adecvate la nivelul UE, precum și un sistem viabil de securitate a aprovizionării; consideră că statele membre trebuie să aleagă între cooperarea eficientă pentru a înfrunta provocările comune și pierderea capabilităților strategice, care nu le-ar mai permite să apere cetățenii și interesele naționale și europene;

12.

reamintește necesitatea unei convergențe mai mari între procesele de planificare a apărării la nivel național și salută, în acest context, adoptarea de către Consiliu a Cadrului de politici pentru o cooperare sistematică și pe termen lung în domeniul apărării; regretă, însă, caracterul său neobligatoriu și faptul că aceasta nu a introdus un proces clar și bine structurat; subliniază că acest document ar trebui să fie aprobat de Consiliul European pentru a deveni un factor motor esențial; încurajează statele membre să solicite sprijinul Agenției Europene de Apărare pentru analizele naționale ale apărării și să comunice informații privind planurile și prioritățile naționale de investiții; invită statele membre să lanseze cooperarea structurată permanentă (PESCO) ca mijloc pentru o mai bună coordonare și să utilizeze finanțarea din partea UE pentru cooperarea pe timp de pace; invită Vicepreședintele Comisiei/Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR) să prezinte planuri realiste pentru lansarea cu succes a PESCO;

13.

cere să se acorde prioritate cooperării, inițiativelor de punere în comun și de partajare și să se creeze stimulente în acest scop; invită Comisia Europeană să prezinte o propunere prin care să clarifice modul în care stimulentele fiscale care nu produc distorsiuni ale pieței ar putea contribui la realizarea acestor obiective; remarcă decizia Belgiei de a exonera de TVA proiectele ad-hoc ale Agenției Europene de Apărare (AEA) și consideră că această exonerare ar trebui generalizată la toate acțiunile de cooperare ale AEA; salută activitatea Agenției Europene de Apărare (AEA) vizând crearea unui mecanism de achiziții publice comune și se așteaptă ca acesta să conțină măsuri de stimulare a achizițiilor comune de echipamente de apărare, precum și sprijinul pentru aceasta;

14.

reamintește că industriile de apărare și, mai ales, IMM-urile, pot solicita finanțare UE pentru proiecte și alte produse cu dublă utilizare, prin programele Orizont 2020, COSME și prin fondurile structurale și de investiții europene; invită Comisia și statele membre să sprijine întreprinderile, în special IMM-urile, să folosească în mod adecvat oportunitățile de finanțare europeană pentru proiecte legate de apărare;

15.

subliniază că, în ultima perioadă, UE s-a confruntat din ce în ce mai mult cu amenințări și provocări în spațiul cibernetic, ceea ce implică o amenințare gravă la adresa securității fiecărui stat membru și a întregii Uniuni; consideră că astfel de amenințări ar trebui să fie evaluate în mod corespunzător și că ar trebui să se adopte măsuri la nivelul UE pentru a oferi statelor membre mijloace tehnice sau alte măsuri de securitate;

16.

invită Consiliului European să discute la reuniunea din iunie 2015 necesitatea de a raționaliza achizițiile publice și procesele de atribuire de contracte în domeniul la securității cibernetice, precum și de a asigura o mai bună coordonare între statele membre, pentru a permite Uniunii să reacționeze prompt la amenințările mondiale majore, cum ar fi terorismul cibernetic și atacurile cibernetice;

17.

reiterează apelul adresat VP/ÎR și Consiliului privind elaborarea unei poziții comune a UE în legătură cu utilizarea dronelor militare, în care să acorde o importanță deosebită respectării drepturilor omului și a dreptului internațional umanitar și în care să fie abordate aspecte precum cadrul juridic, proporționalitatea, responsabilitatea, protecția civililor și transparența;

18.

avertizează că din ce în ce mai multe firme de apărare europene își compensează scăderea cifrei de afaceri în Europa prin exporturi în afara UE; își exprimă îngrijorarea cu privire la potențialele efecte negative ale acestei abordări, cum ar fi transferul de tehnologii sensibile și de drepturi de proprietate intelectuală către viitori competitori și mutarea producției în afara UE, ceea ce compromite securitatea aprovizionării Europei; consideră că este o greșeală strategică gravă ca UE să fie expusă riscului ca EDTIB să depindă de clienți din puteri terțe care au interese strategice diferite;

19.

reamintește că Poziția comună a UE privind exporturile de arme reflectă o înțelegere comună a controlului exporturilor de tehnologie și echipament militar ce contribuie la coordonarea sistemelor naționale de control al exporturilor; consideră că este necesară aplicarea mai coerentă a celor opt criterii din poziția comună, pentru a se asigura că obiectivele de politică externă și de securitate generale au prioritate asupra câștigurilor economice pe termen scurt, dar și că există condiții de concurență echitabile pentru industria europeană;

20.

invită statele membre să respecte principiile din Poziția comună și să prezinte periodic un raport complet, în seria rapoartelor anuale, cu privire la situația exporturilor de echipamente de apărare către țări terțe; invită Consiliul și VP/ÎR să aibă în vedere modalități de îmbunătățire a respectării obligațiilor de raportare și de creștere a transparenței și a monitorizării publice a cadrul de control al exporturilor; reamintește că respectarea poziției comune este fundamentală pentru respectarea principiilor și valorilor UE, în special în domeniul legislației internaționale privind drepturile omului și al dreptului internațional umanitar, precum și a responsabilităților UE în securitatea locală, regional și mondială;

21.

ia act de comunicarea Comisiei referitoare la evaluarea politicii privind controalele asupra exporturilor de produse cu dublă utilizare și subliniază, în acest context, necesitatea de a asigura modalități de control ce nu obstrucționează libera circulație a bunurilor și a tehnologiei pe piața internă și de a evita interpretările divergente ale normelor UE; îndeamnă Comisia să prezinte urgent o nouă propunere legislativă care actualizează regimul de control pentru exportul produselor cu dublă utilizare, îmbunătățindu-i coerența, eficiența, transparența și recunoașterea impactului asupra drepturilor omului, asigurând totodată condiții de concurență echitabile; subliniază faptul că propunerea trebuie să ia în considerare caracterul în continuă schimbare al provocărilor de securitate și viteza dezvoltărilor tehnologice, în special în cazul softurilor și echipamentelor de supraveghere și de spionaj, precum și comerțul cu vulnerabilitățile programelor informatice;

22.

remarcă faptul că tehnologiile cu dublă utilizare, care sunt din ce în ce mai importante, oferă avantaje pentru sinergiile dintre sectorul apărării și producția comercială, dar, în același timp, sectorul apărării devine dependent de lanțurile de aprovizionare civile, care și-au mutat adeseori producția în afara Europei; solicită informații de la Comisie și AEA în legătură cu riscurile internaționalizării crescânde a lanțurilor de aprovizionare industrială și cu efectele pe care schimbările din acționariatul firmelor din domeniul apărării le pot avea asupra securității aprovizionării în cadrul UE, precum și în legătură cu riscurile crescute la adresa securității europene și naționale, inclusiv la adresa infrastructurii digitale a UE; invită Comisia să informeze Parlamentul European în timp util cu privire la statutul cărții verzi privind controlul capacități industriale în sectorul apărării și securității, anunțată pentru sfârșitul lui 2014, și solicită informații cu privire la rezultatele consultărilor anunțate cu părțile interesate;

23.

salută activitatea AEA și a Comisiei privind regimul de securitate a aprovizionării (SoS) la nivelul UE, mandatat de Consiliul European, și așteaptă cu interes o foaie de parcurs cu etape specifice, ce urmează să fie prezentată spre aprobare șefilor de stat și de guvern în iunie 2015; solicită Comisiei Europene și AEA să explice detaliat cum a fost inclusă în lucrările pregătitoare propunerea Parlamentului privind „un regim amplu și ambițios de garantare a securității aprovizionării la nivelul UE (…), care să aibă la bază un sistem de garanții reciproce și o analiză a riscurilor și a nevoilor și care, eventual, să facă uz de temeiul juridic al cooperării structurate permanente” (5); consideră că metodologiile folosite în trecut de Comisie, cum ar fi cartografierea și monitorizarea, au fost insuficiente; subliniază necesitatea concentrării pe noi abordări privind modul de asigurare a liberei circulații a echipamentelor militare pentru forțele armate din cele 28 de state membre;

24.

consideră că asigurările reciproce privind SoS între statele membre constituie un element fundamental în construirea unei piețe integrate pentru apărarea europeană; salută acordul-cadru actualizat al AEA referitor la SoS, ca un instrument ce consolidează încrederea reciprocă și solidaritatea, dar regretă faptul că nu creează nicio obligație juridică; consideră că regimul SoS la nivelul UE trebuie să se bazeze pe implementarea legislației existente, în special pe implementarea integrală a Directivei privind transferurile intracomunitare, pentru de a elimina barierele din calea circulației produselor de apărare în interiorul UE;

25.

subliniază că Pachetul în domeniul apărării, inițiat de Comisie, urmărește să sprijine competitivitatea sectorului apărării europene, unul dintre obiective fiind limitarea problemelor cauzate de fragmentarea pieței europene de apărare, de o serie de atitudini protecționiste în atribuirea contractelor din domeniul apărării și de lipsa de coordonare între regimurile de control al transferurilor de produse din domeniul apărării din diferitele state membre;

26.

subliniază că o piață unică a apărării ar asigura o transparență deplină și ar evita dublarea eforturilor, care conduce la distorsiuni ale pieței; subliniază că succesul misiunilor de pace și securitate din cadrul PSAC depinde în mare măsură de capacitățile de reacție rapidă ale acestora și că este esențială o integrare mai mare la nivelul raționalizării proceselor și al reducerii costurilor;

27.

subliniază că pentru realizarea completă a unei piețe europene a apărării este necesară o bază industrială extrem de competitivă și bazată pe inovare și tehnologie, care să poată genera sinergii printr-o cooperare transfrontalieră mai strânsă; subliniază că progresele înregistrate în domeniul cercetării produselor cu dublă utilizare au o importanță deosebită în garantarea independenței noastre și în asigurarea securității aprovizionării, în special a produselor critice;

28.

subliniază că, pentru consolidarea apărării europene și a inovării tehnologice și realizarea de economii semnificative, Europa trebuie să construiască economii de scară și să aibă o piață europeană comună pentru achizițiile în domeniul apărării, urmărind de asemenea stimularea unei industrii europene de apărare modernă, integrată și competitivă; subliniază că normele pieței interne ar trebui utilizate la potențialul lor maxim pentru a contracara fragmentarea continuă a sectorului de apărare și securitate europeană, care conduce la dublarea programelor pentru echipamentele de apărare, la o lipsă de transparență în relațiile dintre organismele guvernamentale din domeniul apărării naționale și industria de apărare, printr-o mai bună cooperare transfrontalieră; îndeamnă statele membre să abroge normele naționale care nu respectă Directivele 2009/43/CE și 2009/81/CE și care reprezintă un obstacol în piața internă pentru achizițiile din domeniul apărării, precum și să implementeze corect și să asigure respectarea Directivei 2009/81/CE privind atribuirea anumitor contracte în domeniul securității și apărării și a Directivei 2009/43/CE privind transferul de produse din domeniul apărării; invită Comisia să ia măsuri adecvate pentru a garanta o aplicare corespunzătoare a directivelor și pentru a verifica și monitoriza procedurile naționale de transpunere, pentru a se asigura că nu se produc denaturări ale pieței;

29.

invită Comisia, pentru a asigura o utilizare optimă a resurselor, să încurajeze statele membre să facă achiziții comune prin structuri centralele de achiziții, cum ar fi AEA, după cum prevede Directiva 2009/81/CE;

30.

îndeamnă Comisia să își intensifice eforturile de a garanta condiții de concurență echitabile pe piețele europene de apărare, pentru a combate practicile protecționiste ale statelor membre, promovând cooperarea transfrontalieră și un acces mai bun la lanțurile de aprovizionare din industria de apărare și luând măsuri pentru a nu mai avea situații în care anumite state membre sunt numai furnizori, iar altele numai cumpărători de tehnologii de apărare; consideră în acest sens, că utilizarea excluderilor, în conformitate cu Directiva 2009/81/CE, trebuie justificată în mod corespunzător; invită Comisia să informeze Parlamentul cu privire la efectele celor șapte seturi de note de orientare (referitoare la Domeniul de aplicare, Excluderile, C&D, Securitatea aprovizionării, Securitatea informațiilor, Subcontractare, Compensări) publicate deja, și observă că Comisia are prevăzută publicarea altor două note în 2015; consideră că aceste note constituie oportunitatea perfectă pentru Comisie de a iniția un dialog cu statele membre pe teme care nu au fost abordate niciodată, într-o manieră structurată și deschisă și cere informații despre rezultatele unui astfel de dialog cu statele membre;

31.

consideră că articolul 346 din TFUE, după cum este formulat și aplicat în momentul de față, încă lasă statelor membre o amplă marjă de manevră în aplicarea sa și, astfel, posibilitatea de a se abate de la aplicarea legislației UE privind achizițiile publice în domeniul apărării în contractele respective; invită, prin urmare, statele membre să aplice articolul 346 din TFUE în mod corect și eficient, în conformitate cu cerințele stabilite de normele UE, cu directivele privind piața internă și cu normele privind achizițiile publice în domeniul apărării; reamintește că, potrivit jurisprudenței în vigoare a Curții de Justiție a UE, măsurile prevăzute la articolul 346 ar trebui să se limiteze la cazuri excepționale și clar definite și nu trebuie să depășească limitele unor astfel de cazuri; avertizează că recurgerea incorectă la derogările de la normele pieței unice afectează considerabil concurența în UE, diminuează transparența, facilitează corupția și afectează, astfel, crearea unei piețe de apărare a UE și este în detrimentul unei EDTIB funcționale și al dezvoltării unor capabilități militare credibile;

32.

constată că, pe termen lung, finalizarea integrală a compensărilor va contribui la o mai bună funcționare a pieței interne în sectorul apărării din Europa; invită, așadar, Comisia să continue să verifice dacă statele membre elimină treptat compensările nejustificate în temeiul articolului 346 din tratat; consideră că acest lucru este indispensabil pentru a asigura buna funcționare și transparența pieței interne în sectorul apărării europene, precum și condiții echitabile de concurență pentru furnizori, în special pentru IMM-uri;

33.

reamintește că acordurile-cadru, subcontractarea și împărțirea pe loturi ar trebui să constituie un mijloc de deschidere a lanțurilor de aprovizionare stabilite în beneficiul IMM-urilor; subliniază, totuși, că trebuie garantate principiul transparenței în lanțul de subcontractare și principiul răspunderii comune; invită statele membre, AEA și Comisia să colaboreze, împreună și cu contractorii principali, pentru a se asigura că IMM-urile sunt pe deplin familiarizate cu diferitele etape din lanțul valoric, întrucât acest lucru va contribui la consolidarea și la facilitarea accesului IMM-urilor la achizițiile pentru apărare și va combate dezechilibrul geografic în dezvoltarea bazei de tehnologie și de apărare europene;

34.

constată că s-a înregistrat o preluare foarte limitată de către industrie a principalelor instrumente prevăzute în Directiva privind transferul de produse din domeniul apărării, în special a licențelor generale și a certificării firmelor în domeniul apărării, și că există probleme în cooperarea administrativă dintre statele membre, în asigurarea unor măsuri de control adecvate pentru prevenirea încălcărilor termenilor și condițiilor licențelor de transfer; îndeamnă Comisia și statele membre să garanteze folosirea efectivă a acestor instrumente în practică și, prin urmare, salută inițiativa Comisiei de a crea un grup de lucru cu statele membre privind armonizarea Directivei privind transferurile în interiorul UE;

35.

ia notă de foaia de parcurs din 2014 a Comisiei intitulată „Către un sector al apărării și al securității mai competitiv și mai eficient” precum și de angajamentul Comisiei în acest document de a analiza modul în care ar putea fi atenuat impactul negativ al compensărilor solicitate de țări terțe și impactul pe care îl au compensările asupra pieței interne și a industriei europene; subliniază că foaia de parcurs trebuie implementată la timp și trebuie luate măsuri suplimentare dacă este necesar; sprijină pe deplin eforturile Comisiei de a oferi orientări practice pentru IMM-urile care folosesc fonduri europene în proiectele pentru produsele cu dublă utilizare;

36.

reamintește că statele membre trebuie să își îmbunătățească urgent transparența practicilor de achiziții în sectorul apărării, față de Comisie și de agențiile Uniunii Europene; subliniază că anumite proceduri de achiziții publice, cum ar fi procedura de negociere fără publicarea prealabilă a anunțului de participare, ar trebui limitate la cazuri excepționale și justificate numai de motive supreme de interes general, legate de apărare și securitate, în conformitate cu Directiva 2009/81/CE; îndeamnă Comisia să asigure o monitorizare adecvată, astfel încât să se poată face o raportare amplă în 2016, pentru ambele directive, către Parlamentul European și Consiliu, după cum s-a stabilit;

37.

reamintește importanța efectuării unor controale periodice ale echipamentelor de apărare și securitate de către autoritățile de supraveghere competente, inclusiv a unor controale privind corectitudinea contabilității;

38.

subliniază că pentru securitatea aprovizionării la nivel european este esențială cooperarea între partenerii strategici și, prin urmare, încurajează Comisia și statele membre să ia în considerare achizițiile publice din domeniul apărării în cadrul negocierilor referitoare la acordurile comerciale internaționale;

39.

invită Comisia ca, în rapoartele sale privind punerea în aplicare a Directivelor 2009/81/CE și 2009/43/CE adresate Parlamentului și Consiliului din 2016, să analizeze atent dacă și în ce măsură au fost corect aplicate prevederile respective și dacă obiectivele prevăzute au fost realizate, precum și să prezinte propunerile legislative necesare, dacă rezultatele raportului implică acest lucru;

40.

subliniază că ar trebui introduse obligații speciale suplimentare pentru statele membre vizând raportarea, combinate cu prevederi vizând garanții corespunzătoare de confidențialitate;

41.

reamintește că modernizarea normelor UE pentru achizițiile publice, conform Directivelor 2014/24/UE și 2014/25/UE, adoptate în 2014, are drept scop asigurarea transparenței în lanțul de subcontractare și în respectarea legislației din domeniul social, al mediului și al muncii; subliniază că noile directive oferă oportunități pentru proceduri mai simplificate, cum ar fi utilizarea de achiziții publice electronice și gruparea cererilor, precum și folosirea celei mai avantajoase oferte din punct de vedere economic, care pot fi adaptate caracteristicilor specifice ale sectorului de apărare și securitate;

42.

solicită, în scopul dezvoltării unei industrii europene de apărare inovatoare și competitive și al utilizării optime a bugetelor pentru securitate și apărare, introducerea noii proceduri „parteneriat pentru inovare” în achizițiile din domeniul apărării, permițând autorităților contractante să stabilească această procedură pentru dezvoltarea și achiziționarea ulterioară de produse, servicii sau lucrări noi și inovatoare, oferind stimulentele de piață necesare și sprijinind dezvoltarea de soluții inovatoare, fără a bloca piața;

43.

subliniază că pe parcursul procedurilor de achiziții publice pentru echipamente de apărare și securitate trebuie să se țină cont de asigurarea unei protecții și securități maxime a populației civile;

44.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Președintelui Consiliului European, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Consiliului, Comisiei, parlamentelor statelor membre, Adunării Parlamentare a NATO și Secretarului General al NATO.