Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52010IE0463

    Avizul Comitetului Economic și Social European privind politica în domeniul transporturilor în Balcanii de Vest

    JO C 354, 28.12.2010, p. 50–55 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

    28.12.2010   

    RO

    Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

    C 354/50


    Avizul Comitetului Economic și Social European privind politica în domeniul transporturilor în Balcanii de Vest

    2010/C 354/08

    Raportor: dl ZOLTVÁNY

    În sesiunea plenară din 16 iulie 2009, în conformitate cu articolul 29 alineatul (2) din Regulamentul de procedură, Comitetul Economic și Social European a hotărât să elaboreze un aviz din proprie inițiativă cu privire la

    Politica în domeniul transporturilor în Balcanii de Vest.

    Secțiunea pentru relații externe, însărcinată cu pregătirea lucrărilor Comitetului pe această temă, și-a adoptat avizul la 4 martie 2010. Raportor: dl ZOLTVÁNY.

    În cea de-a 461-a sesiune plenară, care a avut loc la 17 și 18 martie 2010 (ședința din 17 martie), Comitetul Economic și Social European a adoptat prezentul aviz cu 132 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă și 4 abțineri.

    1.   Recomandări

    1.1   Recomandări adresate Uniunii Europene (Comisiei Europene):

    să continue procesul de extindere;

    să accelereze procesul de liberalizare a vizelor pentru Albania și Bosnia-Herțegovina, astfel încât cetățenii acestora să poată călători fără viză în țările din Spațiul Schengen. De asemenea, să înceapă negocierile cu Kosovo (1) pe această temă;

    să mobilizeze toate sursele de finanțare disponibile, în vederea maximizării investițiilor în proiecte de infrastructură, și să utilizeze în acest scop nou înființatul Cadru de investiții pentru Balcanii de Vest;

    să mențină dimensiunea socială drept prioritate și în cursul implementării Tratatului de instituire a unei Comunități a transporturilor. Forumul social ar trebui susținut, astfel încât să devină un instrument de eficientizare a dialogului social sectorial consolidat de la nivel regional;

    să sprijine orientarea către moduri mai ecologice de transport, cum ar fi cel pe căile ferate și navigabile interioare din Balcanii de Vest;

    să țină seama de evaluările impactului socioeconomic al rețelelor de transport la elaborarea unei politici comune de transport;

    să sprijine modernizarea rețelei de transport regional de bază, în funcție de necesități;

    în procesul de revizuire a politicii în domeniul TEN-T, să ia în considerare rețeaua de transport regional de bază pentru Europa de Sud-Est ca viitoare parte integrantă a TEN-T, în vederea sprijinirii pe mai departe a integrării regiunii Balcanilor de Vest în UE;

    să inițieze un studiu privind ocuparea forței de muncă în țările care fac parte din Comunitatea transporturilor cu Balcanii de Vest. De asemenea, să acorde o atenție corespunzătoare dezvoltării programelor de formare atât pentru angajatori, cât și pentru angajați, astfel încât aceștia să poată reacționa mai bine la schimbările de pe piața forței de muncă și

    să aloce secretariatului Comunității transporturilor suficiente resurse umane în domeniul afacerilor sociale și dialogului social.

    1.2   Recomandări adresate CESE:

    prin intermediul lucrărilor Comitetelor Consultative Comune, să încurajeze partenerii sociali din țările Balcanilor de Vest să ia parte activă la dialogul social, atât la nivel național, cât și regional;

    să organizeze o conferință pe tema politicii de transport în Balcanii de Vest, cu participarea reprezentanților organizațiilor societății civile ale țărilor din această regiune, ai Comisiei Europene și ai CESE și

    să identifice mecanisme de lansare și instituționalizare a viitoarei cooperări cu forumul social regional, care trebuie creat conform Tratatului de instituire a unei Comunități a transporturilor.

    1.3   Recomandări adresate guvernelor țărilor din Balcanii de Vest:

    să intensifice cooperarea regională în materie de politică și infrastructură în domeniul transporturilor;

    să asigure o planificare eficientă a investițiilor publice de interes regional și să intensifice consolidarea capacităților în acest sector;

    să pună în practică reformele necesare și să accelereze procesul de adoptare a acquis-ului comunitar;

    să fructifice posibilitățile de finanțare din fonduri private/de cofinanțare atât a proiectelor prioritare, cât și a celor complementare (parteneriate public-privat), și să creeze un mediu prielnic pentru proiectele de acest tip;

    să sporească transparența achizițiilor publice;

    să îmbunătățească gestionarea frontierelor și capacitatea punctelor de trecere a frontierei pentru a accelera transporturile la nivel regional și a le spori calitatea;

    să dezvolte politici coerente la nivel regional, care să încurajeze transportul intermodal și utilizarea sistemelor inteligente de transport (ITS);

    să amelioreze continuu relațiile cu țările vecine și să rezolve chestiunile nesoluționate în cadrul raporturilor bilaterale;

    să joace un rol activ în dezvoltarea Strategiei Dunării, în curs de pregătire, pentru a beneficia de proiectele comune de infrastructură cu statele membre și țările vecine și

    să implice partenerii sociali, precum și reprezentanții altor organizații relevante ale societății civile în procesul de elaborare a politicii regionale în domeniul transporturilor și să realizeze convergența politicilor și reformelor în domeniul ocupării forței de muncă.

    2.   Contextul avizului

    2.1   Rolul transportului și infrastructurii în cadrul cooperării regionale în Balcanii de Vest este considerat un factor-cheie în dezvoltarea generală a regiunii, sub aspect economic, social și de mediu. Dezvoltarea rețelei de transport regional de bază pentru Europa de Sud-Est (rețeaua de bază) constituie o ocazie excelentă pentru ca țările din Balcanii de Vest să își unească interesele și să caute soluții avantajoase din perspectivă economică, socială și ecologică, de care să beneficieze întreaga regiune. În termenii dezvoltării economice, punerea în practică a proiectelor de infrastructură regională are un impact pozitiv asupra economiilor regionale, contribuie la deschiderea piețelor acestora față de noi inițiative antreprenoriale și eficientizează schimburile comerciale între țările din regiune. Dezvoltarea rețelei de transport regional, în special, ajută guvernele țărilor din Balcanii de Vest să soluționeze problema ratei ridicate a șomajului, stimulând dezvoltarea economică generală a regiunii. Îmbunătățirea posibilităților de angajare și creșterea mobilității lucrătorilor contribuie de asemenea la dezvoltarea socială. În plus, rețeaua de transport regional îmbunătățește cooperarea transfrontalieră și contactele interumane. Având în vedere că transportul are un impact considerabil asupra mediului, este esențial ca în dezvoltarea rețelei de transport regional de bază să se țină seama și de problemele de mediu.

    Dezvoltarea rețelei de transport regional include și o dimensiune politică serioasă. Prin elaborarea unor proiecte de infrastructură, guvernele țărilor din Balcanii de Vest, împreună cu toți ceilalți actori implicați, își pot dovedi intenția de a depăși tensiunile bilaterale și problemele trecutului recent. Dezvoltarea rețelei de transport regional contribuie așadar la integrarea regională a țărilor din Balcanii de Vest.

    2.2   Rolul Uniunii Europene în dezvoltarea politicii de transport în Balcanii de Vest

    2.2.1

    UE este direct interesată de Balcanii de Vest, deoarece regiunea se află în inima Europei. Fiecare țară din Balcanii de Vest este fie candidată, fie potențial candidată la aderarea la UE. Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, ele trebuie să îndeplinească criteriile și condițiile pe care le implică statutul de membru. Cooperarea regională este una dintre precondițiile integrării lor reușite a lor în Uniunea Europeană, fiind așadar și un element esențial al procesului de stabilizare și de asociere (PSA). De aceea, UE dorește foarte mult să sprijine dezvoltarea proiectelor regionale, inclusiv a rețelei de transport regional de bază, care joacă un rol crucial.

    2.2.2

    UE consideră transportul drept un domeniu de politică ce se impune de la sine și foarte adecvat pentru o cooperare regională eficientă. De aceea, Uniunea este de părere că politica de transport în Balcanii de Vest poate fi una ambițioasă și poate stimula alinierea la acquis în regiune. Importanța politicii de transport este cu atât mai mare cu cât Balcanii de vest sunt străbătuți de patru din cele zece coridoare paneuropene. Politica de transport a UE în regiune are trei obiective principale. Primul este îmbunătățirea și modernizarea rețelei de transport pentru Europa de Sud-Est, în vederea dezvoltării economice și sociale. Cel de-al doilea constă în ameliorarea circulației în cadrul rețelei, prin aplicarea unor măsuri orizontale/fără caracter normativ. Cel de-al treilea este de a ajuta regiunea să se alinieze la acquis-ul din domeniul transportului. Urmărind aceste priorități, UE negociază în prezent cu țările din Balcanii de Vest un Tratat de instituire a unei Comunități a transporturilor (a se vedea punctul 4.3 de mai jos).

    3.   Prezentarea rețelei de transport regional de bază

    Rețeaua de bază a fost descrisă, în memorandumul de înțelegere privind dezvoltarea rețelei de transport regional de bază pentru Europa de Sud-Est, drept o rețea multimodală care include legături rutiere, feroviare și ale căilor navigabile interioare în șapte țări participante din Balcanii de Vest – Albania, Bosnia și Herțegovina, Croația, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Muntenegru, Serbia și Kosovo (2) – precum și anumite porturi maritime și fluviale, și câteva aeroporturi.

    Rețeaua rutieră și feroviară de bază constă din coridoare și rute. Coridoarele sunt reprezentate de coridoarele paneuropene (CPE) V, VII, VIII și X, care fac legătura dintre UE și spațiul extracomunitar. Rutele, dintre care șapte sunt drumuri rutiere, iar șase linii feroviare, completează rețeaua de bază, făcând legătura între capitalele regiunii și între acestea și capitalele țărilor vecine. Scopul lor este și de a conecta cele mai importante orașe din regiune, de a asigura accesul la porturile (și aeroporturile) rețelei de bază, precum și de a garanta faptul că zonele îndepărtate din regiune sunt legate la rețea și deservite în mod adecvat. Rețeaua de bază a căilor navigabile interioare constă din Coridorul VII (Dunărea) și râul Sava.

    3.1   Rețeaua rutieră de bază

    Lungimea totală a rețelei rutiere de bază este de 5 975 km, ea cuprinzând 3 019 km de coridoare și 2 956 km de drumuri. Conform datelor culese de Observatorul transporturilor în Europa de Sud-Est, 13,2 % din rețeaua rutieră de bază este considerată a fi în stare proastă sau foarte proastă, în timp ce 87 % din drumuri sunt considerate de o calitate între medie și foarte bună (3).

    Sectorul rutier este predominant, ceea ce înseamnă că lui îi revine cea mai mare parte a finanțării. Calitatea drumurilor trebuie îmbunătățită, dacă se dorește reducerea întârzierilor, a blocajelor și a poluării, precum și sporirea siguranței. În ciuda eforturilor pe care țările vizate le-au depus pentru adoptarea unei noi legislații, mai stricte, siguranța rutieră rămâne una dintre problemele principale (4). Conform datelor privind siguranța rutieră, situația în Europa de Sud-Est este îngrijorătoare, numărul victimelor fiind în creștere ca urmare a investițiilor insuficiente cronice și a lipsei întreținerii adecvate și a punerii în aplicare.

    3.2   Rețeaua feroviară de bază

    3.2.1

    Lungimea totală a rețelei feroviare de bază este de 4 615 km, ea cuprinzând 3 083 km de coridoare și 1 532 km de linii. Doar 15 % din rețeaua feroviară de bază este considerată a fi în bune condiții, în vreme ce 19 % este în condiții proaste sau foarte proaste (5).

    3.2.2

    Căile ferate reprezintă veriga cea mai slabă a modurilor de transport. Analiza accesibilității arată că deplasarea pe calea ferată durează de două ori mai mult decât pe șosea, în cazul aceleiași rute între punctul de plecare și cel de sosire. Infrastructura feroviară este subdezvoltată în toate țările din Balcanii de Vest. De aceea, calea ferată are nevoie de investiții masive în toate țările din regiune. O altă provocare a viitorului este și restructurarea companiilor feroviare, deseori apreciate ca având prea mult personal.

    3.3   Alte moduri de transport (căi navigabile interioare, porturi interioare și porturi maritime).

    3.3.1

    Lungimea totală a Dunării (Coridorul VII) (6) în Croația și Serbia este de 588 km, iar lungimea navigabilă a râului Sava de 593 km. Rețeaua de bază cuprinde de asemenea șapte porturi maritime și două fluviale (7). Exceptând aproximativ 30 km, Dunărea se prezintă în bune condiții, în vreme ce starea râului Sava este mult mai proastă (8).

    3.3.2

    Căile navigabile interioare reprezintă cel mai ecologic și mai ieftin mod de transport, dezavantajul acestuia fiind însă încetineala.

    3.3.3

    Transportul intermodal este limitat, fiind reprezentat în prezent în principal de transportul pe șosea, către și dinspre porturi, al containerelor de pe vase. În plus, terminalele intermodale existente nu sunt încă utilizate la capacitatea maximă. Totuși, există un potențial de dezvoltare de circa 10 % al transportului intermodal, prevăzându-se o creștere a acestuia de 15 % până în 2015, în cazul rețelei de bază.

    3.3.4

    Se poate afirma că țările din regiune înregistrează progrese constante sub aspectul reformei din sectorul transporturilor, continuând aplicarea strategiilor naționale de transport și adoptând noi dispoziții și regulamente care sunt în conformitate cu politica și acquis-ul comunitar din domeniul transportului. În general, ele recunosc faptul că reformele trebuie să urmărească interesul regional, aceasta însemnând că ele nu trebuie să creeze disparități care să împiedice dezvoltarea și gestionarea eficientă a rețelei de bază. Ca și în cazul procesului de integrare în UE, unele țări sunt mai avansate decât altele.

    4.   Documente cadru și prevederi instituționale

    4.1

    Politica comună de transport pentru Balcanii de Vest a apărut odată cu Pactul de stabilitate pentru Europa de Sud-Vest, din 1999. După cum se precizează mai sus, UE consideră cooperarea regională o premiză a aderării țărilor din Balcanii de Vest la UE și o condiție prealabilă a dezvoltării politicii de transport în regiune. UE a încurajat așadar țările din Balcanii de Vest să dezvolte cooperarea intraregională și să sporească coordonarea în domeniul politicii comune de transport. Pentru a stimula dezvoltarea infrastructurii de transport în Europa de Sud-Est, Comisia Europeană și țările participante din regiune au semnat în 2004 un memorandum de înțelegere pentru dezvoltarea rețelei de transport regional de bază. Prin urmare, diferitele forumuri implicate în activități legate de infrastructura regională de transport au fost înlocuite cu trei organisme principale de coordonare. Deciziile de ordin strategic sunt luate în cadrul reuniunii anuale a miniștrilor; un comitet director se ocupă cu implementarea memorandumului de înțelegere; iar Observatorul transporturilor din Europa de Sud-Est (South East Europe Transport Observatory – SEETO) joacă rolul de secretariat permanent (9). Memorandumul de înțelegere obligă participanții să elaboreze și să implementeze în comun un plan de acțiune multianual evolutiv, pentru o perioadă de 5 ani. Un alt rol important al memorandumului de înțelegere este acela că oferă un cadru procesului coordonat care conduce la elaborarea Tratatului de instituire a Comunității transporturilor cu Balcanii de Vest.

    4.2

    Tratatul de instituire a Comunității transporturilor cu Balcanii de Vest, în prezent în curs de negociere, va înlocui actualul memorandum de înțelegere. Obiectivul tratatului este de a institui o piață integrată a infrastructurilor, sistemelor de transport terestru, maritim și pe căile navigabile interioare, precum și a serviciilor aflate în strânsă legătură cu piața internă de transport a Uniunii Europene. Instituirea Comunității transporturilor va grăbi integrarea sistemelor de transport, atât în regiune, cât și cu cele ale UE. Pe lângă accelerarea alinierii legislației în domeniu, inclusiv la acquis-ul social relevant, Comunitatea transporturilor va permite utilizatorilor și cetățenilor să profite mai repede de procesul de aderare. Comunitatea transporturilor va oferi de asemenea securitate juridică operatorilor și investitorilor din sectorul transporturilor, stimulând și accelerând astfel investițiile necesare și dezvoltarea economică (10).

    4.3

    Alte obiective sunt crearea unui cadru stabil de reglementare și de piață, capabil să atragă investiții în toate modurile de transport și în sistemele de gestionare a traficului, sporirea eficienței modurilor de transport și contribuția la o repartizare modală mai durabilă, precum și asocierea dezvoltării transporturilor cu progresul social și respectul pentru mediu. Trebuie subliniat faptul că tratatul nu va intra în vigoare în anumite țări din Balcanii de Vest decât dacă acestea vor implementa tot acquis-ul în domeniu.

    5.   Principalele provocări pentru politica de transport în Balcanii de Vest

    Integrarea infrastructurilor reprezintă o provocare majoră pentru țările din Balcanii de Vest. Ținând seama că infrastructura și facilitarea transportului sunt esențiale pentru dezvoltarea economică, coeziunea și integrarea socială, se poate afirma că regiunea Balcanilor de Vest se caracterizează din acest punct de vedere printr-un sistem de transport extrem de fragmentat, o infrastructură deteriorată și servicii de transport puțin eficiente. Pentru a schimba starea de fapt, este nevoie de eforturi de planificare, de reglementare legislativă și de finanțare pe măsură. Confruntarea cu aceste provocări va trebui totuși să țină seama de faptul că regiunea Balcanilor de Vest prezintă caracteristici foarte distincte – din punct de vedere istoric, politic, economic, social și geografic – și că, prin urmare, experiența dobândită în urma extinderii politicii comunitare de transport la cele 12 noi state membre nu este aplicabilă decât într-o măsură restrânsă.

    5.1   Planificarea

    5.1.1

    Principalul motor al integrării în domeniul transporturilor îl reprezintă armonizarea legislativă și coordonarea între autorități. Numărul actorilor implicați în procesul de elaborare a politicii regionale de transport impune planificarea și coordonarea adecvată a activităților.

    5.1.2

    La nivel național, implementarea acquis-ului obligă guvernele țărilor din Balcanii de Vest să planifice și să pună în practică reforme importante în domeniul transporturilor, ca și în alte domenii conexe. Procesul ar trebui însoțit de un studiu minuțios de impact.

    5.1.3

    Planificarea eficientă a cheltuielilor publice și a cooperării cu alte părți interesate, inclusiv partenerii sociali și instituțiile financiare internaționale, ar trebui menționată printre aspectele importante ale dezvoltării corespunzătoare a politicii de transport.

    5.1.4

    O altă provocare în domeniu o reprezintă nevoia de a armoniza strategiile naționale de transport cu interesele regionale și de a coordona aplicarea proiectului privind rețeaua de bază, în vederea sprijinirii unei gestionări și dezvoltări eficiente a acesteia.

    5.1.5

    Nu în ultimul rând, elaborarea de către SEETO a planurilor de acțiune multianuale evolutive, ce vizează dezvoltarea rețelei de transport regional de bază, presupun o planificare și o coordonare eficientă a activităților la nivel regional. O coordonare similară va fi necesară și în cadrul forumului social regional, la care vor participa reprezentanții partenerilor sociali și ai altor părți interesate din Balcanii de Vest, inclusiv ai instituțiilor neguvernamentale.

    5.2   Legislația

    5.2.1

    Necesitatea de a alinia legislațiile naționale la acquis-ul comunitar și la standardele UE în domeniul transporturilor constituie o prioritate. Acquis-ul din domeniu este extrem de vast, acoperind accesul la piețe, precum și cerințele sociale, tehnice, fiscale, de siguranță și de mediu. Țările din Balcanii de Vest trebuie așadar să facă față problemei ce constă în transpunerea și aplicarea unui volum important de acquis în domeniul transporturilor, care cuprinde numeroase regulamente, directive și decizii. O altă problemă o reprezintă transpunerea și aplicarea de o manieră selectivă a acquis-ului comunitar.

    5.2.2

    Din cauza gradului ridicat de fragmentare, aspectele legate de punctele de trecere a frontierei sunt foarte importante pentru regiunea Europei de Sud-Est. În prezent, timpul de așteptare la punctele de trecere a frontierei are repercusiuni considerabile asupra eficienței și competitivității rețelei de bază. Sunt necesare eforturi suplimentare din partea țărilor din Balcanii de Vest care fac parte din rețea, în vederea îmbunătățirii gestionării frontierelor și a procedurilor, precum și a reducerii timpului de așteptare.

    5.2.3

    Aspectele de mediu ar trebui, de asemenea, subliniate. Aplicarea standardelor de mediu capătă o importanță din ce în ce mai mare la momentul elaborării proiectelor de infrastructură. Deoarece legislația de mediu constituie o parte importantă a acquis-ului, nu se pune problema dacă ea trebuie sau nu aplicată. Totuși, se poate afirma că țările din Balcanii de Vest au întâlnit dificultăți serioase în aplicarea legislației de mediu.

    5.3   Finanțarea

    5.3.1

    Dezvoltarea și întreținerea rețelelor de transport necesită o finanțare pe care sectorul public nu o poate asigura. Prin urmare, coordonarea donatorilor joacă un rol important în această privință. În afară de UE, instituțiile financiare internaționale precum Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Banca Mondială (BM), Banca Europeană de Investiții (BEI), Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE) și donatorii bilaterali ar trebui să-și coordoneze activitățile și să aloce fondurile necesare. Pentru guvernele țărilor din Balcanii de Vest, o altă posibilitate de a finanța rețelele de transport este aceea de a recurge la parteneriatele public-privat (PPP).

    5.3.2

    Importanța acestora din urmă a fost evidențiată cu ocazia conferinței ministeriale desfășurate la Sarajevo în septembrie 2009. În declarația lor, miniștrii participanți nu numai că au recunoscut și au salutat rolul important pe care sectorul privat îl joacă în dezvoltarea infrastructurii, dar au recunoscut și nevoia instituirii unui mediu instituțional și legislativ care să permită participarea sectorului privat la proiecte de infrastructură prin intermediul instrumentului reprezentat de parteneriatele public-privat. Pe lângă aceasta, ei și-au luat angajamentul de a pregăti proiecte de infrastructură la nivel regional și au susținut instituirea unei rețele de parteneriate public-privat în Europa de Sud-Est (11). Declarația oferă un cadru adecvat de extindere a proiectelor PPP de dezvoltare a infrastructurii în regiune. Pe de altă parte, punerea ei în aplicare presupune reforme, inclusiv reforma regimului legislativ și de reglementare, precum și sprijinul activ al partenerilor internaționali – Comisia Europeană, instituțiile financiare internaționale, donatorii bilaterali – prin intermediul asistenței tehnice și financiare.

    5.3.3

    O altă inițiativă importantă, care ar trebui să asigure o mai strânsă cooperare între instituțiile financiare internaționale, donatorii bilaterali și Uniunea Europeană, este reprezentată de cadrul de investiții pentru Balcanii de Vest (CIBV). CIBV a fost lansat în decembrie 2009 și constă dintr-un mecanism comun de ajutor nerambursabil și un altul de împrumut, în vederea finanțării proiectelor prioritare în Balcanii de Vest, printre care proiectele de infrastructură joacă un rol esențial (12).

    6.   Consecințe economice și sociale/rolul societății civile

    Dezvoltarea rețelelor regionale de transport reprezintă o oportunitate, precum și o provocare, atât pentru angajați, cât și pentru angajatori. Implicarea ambelor categorii este esențială pentru implementarea cu succes a oricărui proiect de infrastructură. Cu toate acestea, se poate afirma că nici organizațiile patronatelor, nici sindicatele nu se folosesc în mod eficient de rolul de partener social în raport cu instituțiile UE, donatorii internaționali și instituțiile financiare. Pe de altă parte, succesul restructurării infrastructurii și al reformelor conexe depinde de un sprijin larg și de acceptarea generală. Acest lucru nu este posibil fără implicarea activă a organizațiilor societății civile. Așadar, dialogul cu partenerii sociali și societatea civilă trebuie să joace un rol esențial în elaborarea oricărui gen de politică în Balcanii de Vest, inclusiv a politicii de transport. Dar țările din Balcanii de Vest sunt caracterizate de o slabă tradiție a dialogului social și civil, de mecanisme de consultare puțin dezvoltate și de o concepție improprie asupra parteneriatului. Prin urmare, guvernelor țărilor din Balcanii de Vest ar trebui încurajate să faciliteze participarea activă a reprezentanților partenerilor sociali și a altor organizații reprezentative ale societății civile la procesul de elaborare a politicii regionale în domeniul transporturilor și a strategiilor de reformă.

    6.1   Organizațiile angajatorilor

    6.1.1

    Transportul a fost unul dintre domeniile care au oferit cele mai multe locuri de muncă în regiune. Angajatorii ar trebui așadar să joace un rol în definirea politicilor și realizarea unor reforme de care să beneficieze atât întreprinderile lor, cât și angajații și cetățenii țărilor respective. Organizațiile sectoriale de transport și angajatorii individuali joacă și ei un rol în negocierea priorităților rețelelor naționale și regionale de transport, și în analizarea impactului lor asupra promovării mobilității, asupra creării și menținerii locurilor de muncă, precum și asupra avantajelor generale pentru economiile naționale.

    6.1.2

    Vizibilitatea și influența organizațiilor angajatorilor din regiune variază de la o țară la alta. În general, poziția lor nu este prea puternică, în principal din cauza lipsei capacității de mobilizare internă și a dificultăților de a se reprezenta în mod eficient și de a-și apăra interesele în raport cu guvernul și celelalte părți interesate.

    6.1.3

    Este nevoie ca membrii organizațiilor angajatorilor să dezvolte competențe de analiză și reprezentare, ceea ce ar fi nu numai în avantajul fiecărei țări, ci și al UE.

    6.2   Organizațiile sindicale

    6.2.1

    Transportul a fost unul dintre domeniile care au oferit cele mai multe locuri de muncă în regiune. Condițiile sociale și de pe piața forței de muncă sunt precare în majoritatea țărilor, existând în permanență un nivel înalt al șomajului, o rată ridicată de sărăcie și de migrație în rândul populației active, precum și sisteme de securitate socială care nu mai pot face față situației. În sectorul feroviar, în medie, 50 % din lucrători și-au părăsit slujbele în ultimul deceniu (13). Reforma în sectorul feroviar, care trebuie realizată de fiecare țară, presupune reduceri de personal, privatizarea operatorilor de transport de marfă și închiderea liniilor locale care nu aduc profit (14). Planurile de liberalizare a transportului feroviar vor avea așadar impact asupra angajării forței de muncă și a condițiilor de lucru.

    6.2.2

    Pierderea locurilor de muncă afectează și sectorul portuar, precum și comunitățile și economiile locale ce depind de activitatea portuară. O situație similară s-a înregistrat în sectorul transportului pe căile navigabile interioare.

    6.2.3

    Alături de alți parteneri sociali, sindicatele joacă un rol important în evaluarea impactului dezvoltării rețelei de transport regional de bază asupra ocupării forței de muncă. Sub coordonarea Federației Europene a Lucrătorilor din Transporturi, sindicatele din sectorul transporturilor ale regiunii au desfășurat o campanie – atât la nivel național, cât și comunitar – în favoarea efectuării de evaluări a impactului social de-a lungul întregului proces de planificare și implementare a tratatului de instituire a Comunității transporturilor (15). O altă preocupare a sindicatelor este realizarea convergenței între politicile de ocupare a forței de muncă și reforme.

    6.3   Alte părți interesate

    Dezvoltarea infrastructurii are un impact serios asupra mediului. Prin urmare, protecția mediului joacă un rol important în acest proces și trebuie luată în considerare în planificarea și dezvoltarea rețelei de infrastructuri. Și organizațiilor de mediu le revine un rol important în această privință. Printre aceste organizații, Centrul Regional pentru Mediu din Europa Centrală și de Est (Regional Environmental Centre for Central and Eastern Europe – REC) ocupă un rol central. Misiunea sa este de a rezolva probleme de mediu din regiune. Obiectivul principal îl reprezintă promovarea cooperării între organizațiile neguvernamentale, guverne, întreprinderi și alți actori interesați, precum și susținerea schimbului de informații și a participării publicului la procesul decizional în domeniul mediului. Împreună cu o altă inițiativă regională importantă – Consiliul de Cooperare Regională (Regional Cooperation Council – RCC) – REC a convenit să pună în practică programul cadru intitulat „Foaie de parcurs pentru cooperarea în domeniul mediului în Europa de Sud-Est”, care include o serie de conferințe tematice la înalt nivel, organizate trimestrial.

    Pe lângă organizațiile de mediu, dezvoltarea infrastructurii prezintă interes în special pentru organizațiile consumatorilor din regiune, precum și pentru o mare varietate de organizații neguvernamentale care se ocupă de dezvoltarea locală, și pentru asociațiile care promovează utilizarea autovehiculelor, de tip automobil-club.

    7.   Rolul CESE în dezvoltarea politicii de transport în Balcanii de Vest

    Țările din Balcanii de Vest sunt caracterizate de o slabă tradiție a dialogului social și de mecanisme insuficient dezvoltate de consultare între partenerii sociali. Implicarea acestora în procesele de reformă este așadar o premisă esențială a unei politici durabile de transport în Balcanii de Vest. CESE poate așadar juca un important rol consultativ în vederea consolidării dialogului social în regiune, inclusiv cu ocazia Forumului societății civile din Balcanii de Vest. CESE poate contribui la identificarea partenerilor din rândul organizațiilor societății civile în fiecare țară din Balcanii de Vest, precum și la consolidarea capacităților acestor organizații și ale membrilor lor. Pe lângă aceasta, experiența CESE poate furniza valoare adăugată la momentul instituirii forumului social regional, care ar trebui să facă parte integrantă din viitorul tratat de instituire a Comunității transporturilor.

    Bruxelles, 17 martie 2010

    Președintele Comitetului Economic și Social European

    Mario SEPI


    (1)  Conform Rezoluției 1244/1999 a Consiliului de Securitate al ONU.

    (2)  Conform Rezoluției 1244/1999 a Consiliului de Securitate al ONU.

    (3)  Planul rețelei de transport regional de bază pentru Europa de Sud-Est, SEETO (South-East Europe Core Regional Transport Network Development Plan), decembrie 2008, www.seetoint.org/index.php?option=com_rubberdoc.

    (4)  Federația rutieră europeană și Camera de Comerț Belgia/Luxemburg/Europa de Sud-Est: raportul „Rețele pentru pace și dezvoltare” (2006), http://www.erf.be/index.php?option=com_content&view=article&id=157 %3Anetworks-for-peace-and-development&catid=18&Itemid=31.

    (5)  Planul rețelei de transport regional de bază pentru Europa de Sud-Est, SEETO (South-East Europe Core Regional Transport Network Development Plan), decembrie 2008, www.seetoint.org/index.php?option=com_rubberdoc.

    (6)  Importanța fluviului este recunoscută în cadrul unei strategii pentru regiunea Dunării (Strategia UE pentru regiunea Dunării), care este în prezent în curs de elaborare la nivelul UE.

    (7)  Următoarele șapte porturi maritime fac parte din rețeaua de bază: Rijeka, Split, Ploce, Dubrovnik (Croația), Bar (Muntenegru), Durres și Vlore (Albania). Ambele porturi fluviale se află în Serbia, la Belgrad și Novi Sad.

    (8)  Planul rețelei de transport regional de bază pentru Europa de Sud-Est, SEETO (South-East Europe Core Regional Transport Network Development Plan), decembrie 2009, www.seetoint.org/index.php?option=com_rubberdoc.

    (9)  Obiectivul SEETO constă și în promovarea cooperării pentru dezvoltarea infrastructurii principale și secundare a rețelei multimodale de transport regional de bază pentru Europa de Sud-Est, precum și susținerea și sporirea capacității locale de implementare a programelor de investiții, de gestionare, de colectare a datelor și de analiză în ceea ce privește rețeaua de transport regional de bază. www.seetoint.org.

    (10)  „Comisia propune instituirea unei comunități de transport cu Balcanii de Vest și ia măsuri suplimentare de sporire a cooperării cu țările vecine în domeniul transporturilor”, Bruxelles, 5 martie 2008, http://europa.eu/rapid/pressReleasesAction.do?reference=IP/08/382&guiLanguage=en.

    (11)  Declarația miniștrilor privind parteneriatele public-privat pentru dezvoltarea infrastructurii în Europa de Sud-Est, 25 septembrie 2009.

    (12)  Prezentarea cadrului de investiții pentru Balcanii de Vest, http://ec.europa.eu/enlargement/pdf/western-balkans-conference/wbif-a4-def_en.pdf; lansarea cadrului de investiții pentru Balcanii de Vest, http://europa.eu/rapid/pressReleasesAction.do?reference=BEI/09/246&format=HTML&aged=0&language=EN&guiLanguage=en.

    (13)  FET – Federația Europeană a Lucrătorilor din Transporturi: „Impactul social al politicii comunitare în domeniul infrastructurii de transport”, 2005 (contribuție la consultarea publică).

    (14)  Banca Mondială: Railway Reform in the Western Balkans (reforma sectorului feroviar în Balcanii de Vest). Document nepublicat. Banca Mondială, Washington, D.C., 2005.

    (15)  Începând cu 2003, Federația Europeană a Lucrătorilor din Transporturi a coordonat acțiunile sindicatelor prin intermediul membrilor săi din Europa de Sud-Est. FET se ocupă de următoarele sectoare: rutier, feroviar, maritim, aviatic și al căilor navigabile interioare. În sectorul portuar nu există un dialog social la nivel european.


    Top