28.12.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 354/50

—

să continue procesul de extindere;

—

să accelereze procesul de liberalizare a vizelor pentru Albania și Bosnia-Herțegovina, astfel încât cetățenii acestora să poată călători fără viză în țările din Spațiul Schengen. De asemenea, să înceapă negocierile cu Kosovo (1) pe această temă;

—

să mobilizeze toate sursele de finanțare disponibile, în vederea maximizării investițiilor în proiecte de infrastructură, și să utilizeze în acest scop nou înființatul Cadru de investiții pentru Balcanii de Vest;

—

să mențină dimensiunea socială drept prioritate și în cursul implementării Tratatului de instituire a unei Comunități a transporturilor. Forumul social ar trebui susținut, astfel încât să devină un instrument de eficientizare a dialogului social sectorial consolidat de la nivel regional;

—

să sprijine orientarea către moduri mai ecologice de transport, cum ar fi cel pe căile ferate și navigabile interioare din Balcanii de Vest;

—

să țină seama de evaluările impactului socioeconomic al rețelelor de transport la elaborarea unei politici comune de transport;

—

să sprijine modernizarea rețelei de transport regional de bază, în funcție de necesități;

—

în procesul de revizuire a politicii în domeniul TEN-T, să ia în considerare rețeaua de transport regional de bază pentru Europa de Sud-Est ca viitoare parte integrantă a TEN-T, în vederea sprijinirii pe mai departe a integrării regiunii Balcanilor de Vest în UE;

—

să inițieze un studiu privind ocuparea forței de muncă în țările care fac parte din Comunitatea transporturilor cu Balcanii de Vest. De asemenea, să acorde o atenție corespunzătoare dezvoltării programelor de formare atât pentru angajatori, cât și pentru angajați, astfel încât aceștia să poată reacționa mai bine la schimbările de pe piața forței de muncă și

—

să aloce secretariatului Comunității transporturilor suficiente resurse umane în domeniul afacerilor sociale și dialogului social.

—

prin intermediul lucrărilor Comitetelor Consultative Comune, să încurajeze partenerii sociali din țările Balcanilor de Vest să ia parte activă la dialogul social, atât la nivel național, cât și regional;

—

să organizeze o conferință pe tema politicii de transport în Balcanii de Vest, cu participarea reprezentanților organizațiilor societății civile ale țărilor din această regiune, ai Comisiei Europene și ai CESE și

—

să identifice mecanisme de lansare și instituționalizare a viitoarei cooperări cu forumul social regional, care trebuie creat conform Tratatului de instituire a unei Comunități a transporturilor.

—

să intensifice cooperarea regională în materie de politică și infrastructură în domeniul transporturilor;

—

să asigure o planificare eficientă a investițiilor publice de interes regional și să intensifice consolidarea capacităților în acest sector;

—

să pună în practică reformele necesare și să accelereze procesul de adoptare a acquis-ului comunitar;

—

să fructifice posibilitățile de finanțare din fonduri private/de cofinanțare atât a proiectelor prioritare, cât și a celor complementare (parteneriate public-privat), și să creeze un mediu prielnic pentru proiectele de acest tip;

—

să sporească transparența achizițiilor publice;

—

să îmbunătățească gestionarea frontierelor și capacitatea punctelor de trecere a frontierei pentru a accelera transporturile la nivel regional și a le spori calitatea;

—

să dezvolte politici coerente la nivel regional, care să încurajeze transportul intermodal și utilizarea sistemelor inteligente de transport (ITS);

—

să amelioreze continuu relațiile cu țările vecine și să rezolve chestiunile nesoluționate în cadrul raporturilor bilaterale;

—

să joace un rol activ în dezvoltarea Strategiei Dunării, în curs de pregătire, pentru a beneficia de proiectele comune de infrastructură cu statele membre și țările vecine și

—

să implice partenerii sociali, precum și reprezentanții altor organizații relevante ale societății civile în procesul de elaborare a politicii regionale în domeniul transporturilor și să realizeze convergența politicilor și reformelor în domeniul ocupării forței de muncă.

2.2.1

UE este direct interesată de Balcanii de Vest, deoarece regiunea se află în inima Europei. Fiecare țară din Balcanii de Vest este fie candidată, fie potențial candidată la aderarea la UE. Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, ele trebuie să îndeplinească criteriile și condițiile pe care le implică statutul de membru. Cooperarea regională este una dintre precondițiile integrării lor reușite a lor în Uniunea Europeană, fiind așadar și un element esențial al procesului de stabilizare și de asociere (PSA). De aceea, UE dorește foarte mult să sprijine dezvoltarea proiectelor regionale, inclusiv a rețelei de transport regional de bază, care joacă un rol crucial.

2.2.2

UE consideră transportul drept un domeniu de politică ce se impune de la sine și foarte adecvat pentru o cooperare regională eficientă. De aceea, Uniunea este de părere că politica de transport în Balcanii de Vest poate fi una ambițioasă și poate stimula alinierea la acquis în regiune. Importanța politicii de transport este cu atât mai mare cu cât Balcanii de vest sunt străbătuți de patru din cele zece coridoare paneuropene. Politica de transport a UE în regiune are trei obiective principale. Primul este îmbunătățirea și modernizarea rețelei de transport pentru Europa de Sud-Est, în vederea dezvoltării economice și sociale. Cel de-al doilea constă în ameliorarea circulației în cadrul rețelei, prin aplicarea unor măsuri orizontale/fără caracter normativ. Cel de-al treilea este de a ajuta regiunea să se alinieze la acquis-ul din domeniul transportului. Urmărind aceste priorități, UE negociază în prezent cu țările din Balcanii de Vest un Tratat de instituire a unei Comunități a transporturilor (a se vedea punctul 4.3 de mai jos).

3.2.1

Lungimea totală a rețelei feroviare de bază este de 4 615 km, ea cuprinzând 3 083 km de coridoare și 1 532 km de linii. Doar 15 % din rețeaua feroviară de bază este considerată a fi în bune condiții, în vreme ce 19 % este în condiții proaste sau foarte proaste (5).

3.2.2

Căile ferate reprezintă veriga cea mai slabă a modurilor de transport. Analiza accesibilității arată că deplasarea pe calea ferată durează de două ori mai mult decât pe șosea, în cazul aceleiași rute între punctul de plecare și cel de sosire. Infrastructura feroviară este subdezvoltată în toate țările din Balcanii de Vest. De aceea, calea ferată are nevoie de investiții masive în toate țările din regiune. O altă provocare a viitorului este și restructurarea companiilor feroviare, deseori apreciate ca având prea mult personal.

3.3.1

Lungimea totală a Dunării (Coridorul VII) (6) în Croația și Serbia este de 588 km, iar lungimea navigabilă a râului Sava de 593 km. Rețeaua de bază cuprinde de asemenea șapte porturi maritime și două fluviale (7). Exceptând aproximativ 30 km, Dunărea se prezintă în bune condiții, în vreme ce starea râului Sava este mult mai proastă (8).

3.3.2

Căile navigabile interioare reprezintă cel mai ecologic și mai ieftin mod de transport, dezavantajul acestuia fiind însă încetineala.

3.3.3

Transportul intermodal este limitat, fiind reprezentat în prezent în principal de transportul pe șosea, către și dinspre porturi, al containerelor de pe vase. În plus, terminalele intermodale existente nu sunt încă utilizate la capacitatea maximă. Totuși, există un potențial de dezvoltare de circa 10 % al transportului intermodal, prevăzându-se o creștere a acestuia de 15 % până în 2015, în cazul rețelei de bază.

3.3.4

Se poate afirma că țările din regiune înregistrează progrese constante sub aspectul reformei din sectorul transporturilor, continuând aplicarea strategiilor naționale de transport și adoptând noi dispoziții și regulamente care sunt în conformitate cu politica și acquis-ul comunitar din domeniul transportului. În general, ele recunosc faptul că reformele trebuie să urmărească interesul regional, aceasta însemnând că ele nu trebuie să creeze disparități care să împiedice dezvoltarea și gestionarea eficientă a rețelei de bază. Ca și în cazul procesului de integrare în UE, unele țări sunt mai avansate decât altele.

4.1

Politica comună de transport pentru Balcanii de Vest a apărut odată cu Pactul de stabilitate pentru Europa de Sud-Vest, din 1999. După cum se precizează mai sus, UE consideră cooperarea regională o premiză a aderării țărilor din Balcanii de Vest la UE și o condiție prealabilă a dezvoltării politicii de transport în regiune. UE a încurajat așadar țările din Balcanii de Vest să dezvolte cooperarea intraregională și să sporească coordonarea în domeniul politicii comune de transport. Pentru a stimula dezvoltarea infrastructurii de transport în Europa de Sud-Est, Comisia Europeană și țările participante din regiune au semnat în 2004 un memorandum de înțelegere pentru dezvoltarea rețelei de transport regional de bază. Prin urmare, diferitele forumuri implicate în activități legate de infrastructura regională de transport au fost înlocuite cu trei organisme principale de coordonare. Deciziile de ordin strategic sunt luate în cadrul reuniunii anuale a miniștrilor; un comitet director se ocupă cu implementarea memorandumului de înțelegere; iar Observatorul transporturilor din Europa de Sud-Est (South East Europe Transport Observatory – SEETO) joacă rolul de secretariat permanent (9). Memorandumul de înțelegere obligă participanții să elaboreze și să implementeze în comun un plan de acțiune multianual evolutiv, pentru o perioadă de 5 ani. Un alt rol important al memorandumului de înțelegere este acela că oferă un cadru procesului coordonat care conduce la elaborarea Tratatului de instituire a Comunității transporturilor cu Balcanii de Vest.

4.2

Tratatul de instituire a Comunității transporturilor cu Balcanii de Vest, în prezent în curs de negociere, va înlocui actualul memorandum de înțelegere. Obiectivul tratatului este de a institui o piață integrată a infrastructurilor, sistemelor de transport terestru, maritim și pe căile navigabile interioare, precum și a serviciilor aflate în strânsă legătură cu piața internă de transport a Uniunii Europene. Instituirea Comunității transporturilor va grăbi integrarea sistemelor de transport, atât în regiune, cât și cu cele ale UE. Pe lângă accelerarea alinierii legislației în domeniu, inclusiv la acquis-ul social relevant, Comunitatea transporturilor va permite utilizatorilor și cetățenilor să profite mai repede de procesul de aderare. Comunitatea transporturilor va oferi de asemenea securitate juridică operatorilor și investitorilor din sectorul transporturilor, stimulând și accelerând astfel investițiile necesare și dezvoltarea economică (10).

4.3

Alte obiective sunt crearea unui cadru stabil de reglementare și de piață, capabil să atragă investiții în toate modurile de transport și în sistemele de gestionare a traficului, sporirea eficienței modurilor de transport și contribuția la o repartizare modală mai durabilă, precum și asocierea dezvoltării transporturilor cu progresul social și respectul pentru mediu. Trebuie subliniat faptul că tratatul nu va intra în vigoare în anumite țări din Balcanii de Vest decât dacă acestea vor implementa tot acquis-ul în domeniu.

5.1.1

Principalul motor al integrării în domeniul transporturilor îl reprezintă armonizarea legislativă și coordonarea între autorități. Numărul actorilor implicați în procesul de elaborare a politicii regionale de transport impune planificarea și coordonarea adecvată a activităților.

5.1.2

La nivel național, implementarea acquis-ului obligă guvernele țărilor din Balcanii de Vest să planifice și să pună în practică reforme importante în domeniul transporturilor, ca și în alte domenii conexe. Procesul ar trebui însoțit de un studiu minuțios de impact.

5.1.3

Planificarea eficientă a cheltuielilor publice și a cooperării cu alte părți interesate, inclusiv partenerii sociali și instituțiile financiare internaționale, ar trebui menționată printre aspectele importante ale dezvoltării corespunzătoare a politicii de transport.

5.1.4

O altă provocare în domeniu o reprezintă nevoia de a armoniza strategiile naționale de transport cu interesele regionale și de a coordona aplicarea proiectului privind rețeaua de bază, în vederea sprijinirii unei gestionări și dezvoltări eficiente a acesteia.

5.1.5

Nu în ultimul rând, elaborarea de către SEETO a planurilor de acțiune multianuale evolutive, ce vizează dezvoltarea rețelei de transport regional de bază, presupun o planificare și o coordonare eficientă a activităților la nivel regional. O coordonare similară va fi necesară și în cadrul forumului social regional, la care vor participa reprezentanții partenerilor sociali și ai altor părți interesate din Balcanii de Vest, inclusiv ai instituțiilor neguvernamentale.

5.2.1

Necesitatea de a alinia legislațiile naționale la acquis-ul comunitar și la standardele UE în domeniul transporturilor constituie o prioritate. Acquis-ul din domeniu este extrem de vast, acoperind accesul la piețe, precum și cerințele sociale, tehnice, fiscale, de siguranță și de mediu. Țările din Balcanii de Vest trebuie așadar să facă față problemei ce constă în transpunerea și aplicarea unui volum important de acquis în domeniul transporturilor, care cuprinde numeroase regulamente, directive și decizii. O altă problemă o reprezintă transpunerea și aplicarea de o manieră selectivă a acquis-ului comunitar.

5.2.2

Din cauza gradului ridicat de fragmentare, aspectele legate de punctele de trecere a frontierei sunt foarte importante pentru regiunea Europei de Sud-Est. În prezent, timpul de așteptare la punctele de trecere a frontierei are repercusiuni considerabile asupra eficienței și competitivității rețelei de bază. Sunt necesare eforturi suplimentare din partea țărilor din Balcanii de Vest care fac parte din rețea, în vederea îmbunătățirii gestionării frontierelor și a procedurilor, precum și a reducerii timpului de așteptare.

5.2.3

Aspectele de mediu ar trebui, de asemenea, subliniate. Aplicarea standardelor de mediu capătă o importanță din ce în ce mai mare la momentul elaborării proiectelor de infrastructură. Deoarece legislația de mediu constituie o parte importantă a acquis-ului, nu se pune problema dacă ea trebuie sau nu aplicată. Totuși, se poate afirma că țările din Balcanii de Vest au întâlnit dificultăți serioase în aplicarea legislației de mediu.

5.3.1

Dezvoltarea și întreținerea rețelelor de transport necesită o finanțare pe care sectorul public nu o poate asigura. Prin urmare, coordonarea donatorilor joacă un rol important în această privință. În afară de UE, instituțiile financiare internaționale precum Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Banca Mondială (BM), Banca Europeană de Investiții (BEI), Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE) și donatorii bilaterali ar trebui să-și coordoneze activitățile și să aloce fondurile necesare. Pentru guvernele țărilor din Balcanii de Vest, o altă posibilitate de a finanța rețelele de transport este aceea de a recurge la parteneriatele public-privat (PPP).

5.3.2

Importanța acestora din urmă a fost evidențiată cu ocazia conferinței ministeriale desfășurate la Sarajevo în septembrie 2009. În declarația lor, miniștrii participanți nu numai că au recunoscut și au salutat rolul important pe care sectorul privat îl joacă în dezvoltarea infrastructurii, dar au recunoscut și nevoia instituirii unui mediu instituțional și legislativ care să permită participarea sectorului privat la proiecte de infrastructură prin intermediul instrumentului reprezentat de parteneriatele public-privat. Pe lângă aceasta, ei și-au luat angajamentul de a pregăti proiecte de infrastructură la nivel regional și au susținut instituirea unei rețele de parteneriate public-privat în Europa de Sud-Est (11). Declarația oferă un cadru adecvat de extindere a proiectelor PPP de dezvoltare a infrastructurii în regiune. Pe de altă parte, punerea ei în aplicare presupune reforme, inclusiv reforma regimului legislativ și de reglementare, precum și sprijinul activ al partenerilor internaționali – Comisia Europeană, instituțiile financiare internaționale, donatorii bilaterali – prin intermediul asistenței tehnice și financiare.

5.3.3

O altă inițiativă importantă, care ar trebui să asigure o mai strânsă cooperare între instituțiile financiare internaționale, donatorii bilaterali și Uniunea Europeană, este reprezentată de cadrul de investiții pentru Balcanii de Vest (CIBV). CIBV a fost lansat în decembrie 2009 și constă dintr-un mecanism comun de ajutor nerambursabil și un altul de împrumut, în vederea finanțării proiectelor prioritare în Balcanii de Vest, printre care proiectele de infrastructură joacă un rol esențial (12).

6.1.1

Transportul a fost unul dintre domeniile care au oferit cele mai multe locuri de muncă în regiune. Angajatorii ar trebui așadar să joace un rol în definirea politicilor și realizarea unor reforme de care să beneficieze atât întreprinderile lor, cât și angajații și cetățenii țărilor respective. Organizațiile sectoriale de transport și angajatorii individuali joacă și ei un rol în negocierea priorităților rețelelor naționale și regionale de transport, și în analizarea impactului lor asupra promovării mobilității, asupra creării și menținerii locurilor de muncă, precum și asupra avantajelor generale pentru economiile naționale.

6.1.2

Vizibilitatea și influența organizațiilor angajatorilor din regiune variază de la o țară la alta. În general, poziția lor nu este prea puternică, în principal din cauza lipsei capacității de mobilizare internă și a dificultăților de a se reprezenta în mod eficient și de a-și apăra interesele în raport cu guvernul și celelalte părți interesate.

6.1.3

Este nevoie ca membrii organizațiilor angajatorilor să dezvolte competențe de analiză și reprezentare, ceea ce ar fi nu numai în avantajul fiecărei țări, ci și al UE.

6.2.1

Transportul a fost unul dintre domeniile care au oferit cele mai multe locuri de muncă în regiune. Condițiile sociale și de pe piața forței de muncă sunt precare în majoritatea țărilor, existând în permanență un nivel înalt al șomajului, o rată ridicată de sărăcie și de migrație în rândul populației active, precum și sisteme de securitate socială care nu mai pot face față situației. În sectorul feroviar, în medie, 50 % din lucrători și-au părăsit slujbele în ultimul deceniu (13). Reforma în sectorul feroviar, care trebuie realizată de fiecare țară, presupune reduceri de personal, privatizarea operatorilor de transport de marfă și închiderea liniilor locale care nu aduc profit (14). Planurile de liberalizare a transportului feroviar vor avea așadar impact asupra angajării forței de muncă și a condițiilor de lucru.

6.2.2

Pierderea locurilor de muncă afectează și sectorul portuar, precum și comunitățile și economiile locale ce depind de activitatea portuară. O situație similară s-a înregistrat în sectorul transportului pe căile navigabile interioare.

6.2.3

Alături de alți parteneri sociali, sindicatele joacă un rol important în evaluarea impactului dezvoltării rețelei de transport regional de bază asupra ocupării forței de muncă. Sub coordonarea Federației Europene a Lucrătorilor din Transporturi, sindicatele din sectorul transporturilor ale regiunii au desfășurat o campanie – atât la nivel național, cât și comunitar – în favoarea efectuării de evaluări a impactului social de-a lungul întregului proces de planificare și implementare a tratatului de instituire a Comunității transporturilor (15). O altă preocupare a sindicatelor este realizarea convergenței între politicile de ocupare a forței de muncă și reforme.