32013R1391

EUR-Lex

Access to European Union law

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

EUROPA
EUR-Lex home
Regulament delegat - 1391/2013 - EN - EUR-Lex

Help

Search tips

Need more search options? Use the Advanced search

Document 32013R1391

Help

Regulamentul delegat (UE) nr. 1391/2013 al Comisiei din 14 octombrie 2013 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 347/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind liniile directoare pentru infrastructurile energetice transeuropene în ceea ce privește lista proiectelor de interes comun a Uniunii

JO L 349, 21.12.2013, p. 28–43 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

Legal status of the document No longer in force, Date of end of validity: 22/06/2022; abrogare implicită prin 32022R0869

ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_del/2013/1391/oj

HTML

PDF

Official Journal

21.12.2013

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 349/28

REGULAMENTUL DELEGAT (UE) NR. 1391/2013 AL COMISIEI

din 14 octombrie 2013

de modificare a Regulamentului (UE) nr. 347/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind liniile directoare pentru infrastructurile energetice transeuropene în ceea ce privește lista proiectelor de interes comun a Uniunii

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 347/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 aprilie 2013 privind liniile directoare pentru infrastructurile energetice transeuropene, de abrogare a Deciziei nr. 1364/2006/CE și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 713/2009, (CE) nr. 714/2009 și (CE) nr. 715/2009 (1), în special articolul 3 alineatul (4),

întrucât:

(1)

Regulamentul (UE) nr. 347/2013 stabilește un nou cadru pentru planificarea infrastructurii și implementarea proiectelor în perioada ante și post 2020. El stabilește nouă coridoare prioritare de infrastructură geografică strategică în domeniile energiei electrice, gazelor și petrolului și trei domenii prioritare la nivelul Uniunii pentru autostrăzile de energie electrică, rețelele inteligente și rețelele de transport al dioxidului de carbon, stabilind un proces transparent și favorabil incluziunii pentru a identifica proiecte concrete de interes comun (PIC). Proiectele etichetate ca proiecte de interes comun vor beneficia de accelerarea și simplificarea procedurilor de acordare a permiselor, de un tratament reglementar mai bun și – dacă este cazul – de sprijin financiar în cadrul mecanismului conectarea Europei (MCE).

(2)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 347/2013, Comisia trebuie să fie împuternicită să adopte acte delegate pentru a stabili lista proiectelor de interes comun a Uniunii (lista Uniunii) pe baza listelor regionale adoptate de organismele decizionale ale grupurilor regionale, astfel cum se stabilește în regulamentul menționat anterior.

(3)

Propunerile de proiecte prezentate pentru a fi incluse în prima listă a Uniunii cu proiectele de interes comun au fost evaluate în cadrul grupurilor regionale instituite prin Regulamentul (UE) nr. 347/2013 și formate din reprezentanți ai statelor membre, ai autorităților naționale de reglementare, ai operatorilor de sisteme de transport (OST), precum și ai Comisiei, Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei („agenția”) și Rețelei europene a operatorilor de sisteme de transport de energie electrică și gaze naturale (ENTSO-E și ENTSO-G).

(4)	În contextul lucrărilor grupurilor regionale, au fost consultate organizațiile care reprezintă părțile interesate relevante, inclusiv producătorii, operatorii sistemelor de distribuție, furnizorii, consumatorii și organizațiile pentru protecția mediului.

(5)

Proiectul de liste regionale a fost aprobat la 13 iulie 2013, cu ocazia unei reuniuni la nivel tehnic la care au participat reprezentanți ai Comisiei și ai statelor membre în cauză. După avizul agenției cu privire la proiectele de liste regionale, prezentat la 17 iulie 2013, listele regionale finale au fost adoptate de organismele decizionale ale grupurilor regionale la 24 iulie 2013. Toate proiectele propuse au obținut aprobarea statelor membre pe al căror teritoriu urmează să se desfășoare, în conformitate cu articolul 172 din TFUE și cu articolul 3 alineatul (3) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 347/2013.

(6)	Lista proiectelor de interes comun a Uniunii se bazează pe listele regionale finale. Unul dintre proiecte a fost eliminat din listă, ca urmare a discuțiilor aflate în desfășurare cu privire la desemnarea siturilor Natura 2000.

(7)	Proiectele conținute în această primă listă a Uniunii au fost evaluate în funcție de criteriile pentru proiectele de interes comun prevăzute la articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 347/2013 și s-a constatat că îndeplinesc aceste criterii.

(8)	A fost asigurată coerența transregională, luându-se în considerare avizul agenției prezentat la 17 iulie 2013.

(9)	PIC sunt enumerate în funcție de ordinea coridoarelor prioritare stabilite în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 347/2013. Lista nu conține ierarhizarea proiectelor.

(10)

Proiectele de interes comun sunt fie enumerate ca proiecte de interes comun de sine stătătoare, fie ca parte a unui grup de mai multe proiecte de interes comun. Unele proiecte de interes comun au fost grupate din cauza naturii lor interdependente, potențial concurente sau concurente (2). Toate proiectele de interes comun au aceleași drepturi și obligații stabilite prin Regulamentul (UE) nr. 347/2013.

(11)

Lista Uniunii conține PIC în diferite etape ale dezvoltării acestora. Unele se află încă în primele faze, adică de prefezabilitate, de fezabilitate sau fazele de evaluare. În aceste cazuri, încă sunt necesare studii pentru a demonstra că proiectele sunt viabile din punct de vedere tehnic și economic și că ele respectă legislația Uniunii și în special legislația Uniunii în domeniul mediului. În acest context, potențialul impact asupra mediului trebuie identificat în mod corespunzător, evaluat și evitat sau atenuat.

(12)

Includerea proiectelor în lista proiectelor de interes comun a Uniunii, în special a celor aflate încă în primele faze, nu aduce atingere rezultatului evaluării de mediu și nici procedurilor de autorizare relevante. Proiectele care nu sunt în conformitate cu legislația Uniunii trebuie eliminate de pe lista proiectelor de interes comun a Uniunii. Punerea în aplicare a proiectelor de interes comun, inclusiv în ceea ce privește conformitatea acestora cu legislația UE, trebuie să fie monitorizată la nivel național și să respecte articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 347/2013.

(13)	În conformitate cu articolul 3 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 347/2013, lista Uniunii urmează să ia forma unei anexe la respectivul regulament.

(14)	Prin urmare, Regulamentul (UE) nr. 347/2013 ar trebui modificat în consecință,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

La Regulamentul (UE) nr. 347/2013 se adaugă anexa VII în conformitate cu anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 14 octombrie 2013.

Pentru Comisie

Președintele

José Manuel BARROSO

(1) JO L 115, 25.4.2013, p. 39.

(2) Astfel cum este explicat în anexă.

ANEXĂ

La Regulamentul (UE) nr. 347/2013 se adaugă următoarea anexă:

„ANEXA VII

Lista proiectelor de interes comun a Uniunii («lista Uniunii»), menționată la articolul 3 alineatul (4)

A. Comisia a aplicat următoarele principii la întocmirea listei Uniunii:

1. Grupuri de proiecte de interes comun

Unele proiecte de interes comun fac parte dintr-un grup din cauza naturii lor interdependente, potențial concurente sau concurente. La gruparea proiectelor de interes comun au fost aplicate următoarele principii:

—

Un grup de PIC interdependente este definit ca fiind un «grup X care include următoarele proiecte de interes comun». Grupurile de proiecte interdependente au fost înființate pentru a identifica proiectele care sunt necesare pentru a aborda același blocaj transfrontalier și care generează sinergii dacă sunt realizate împreună. În acest caz, toate proiectele trebuie implementate pentru a realiza beneficii la nivelul UE.

—

Un grup de PIC potențial concurente este definit ca fiind un «grup X care include unul sau mai multe dintre următoarele proiecte de interes comun». Grupurile de proiecte potențial concurente reflectă incertitudinea cu privire la amploarea blocajelor transfrontaliere. În acest caz, nu toate proiectele de interes comun conținute în grupuri trebuie să fie implementate. Rămâne la latitudinea pieței dacă unul, mai multe sau toate proiectele merg mai departe, sub rezerva planificării, a eliberării permiselor și aprobărilor reglementare. Necesitatea proiectelor va fi reevaluată în procesele ulterioare de identificare a PIC, inclusiv în ceea ce privește necesarul de capacitate.

—

Un grup de PIC concurente este definit ca fiind un «grup X care include unul dintre următoarele proiecte de interes comun». Grupurile de proiecte concurente abordează aceeași blocaj transfrontalier. Cu toate acestea, amploarea blocajului este mai bine cunoscută decât în al doilea caz de mai sus și, prin urmare, este clar că numai unul dintre proiectele de interes comun trebuie implementat. Rămâne la latitudinea pieței să determine proiectul care merge mai departe, sub rezerva planificării, a eliberării permiselor și aprobărilor reglementare necesare. Dacă este cazul, necesitatea proiectelor va fi reevaluată în procesele ulterioare de identificare a PIC.

Toate proiectele de interes comun au aceleași drepturi și obligații stabilite prin Regulamentul (UE) nr. 347/2013.

2. Tratamentul stațiilor electrice, al stațiilor back-to-back și al stațiilor de compresoare

Stațiile electrice și stațiile «back-to-back» (energie electrică) și stațiile de compresoare (gaz) sunt considerate ca făcând parte din PIC și nu sunt menționate în mod explicit dacă sunt situate geografic pe linia de transport. Dacă sunt situate în altă parte, sunt menționate explicit. Acestea au drepturile și obligațiile stabilite prin Regulamentul (UE) nr. 347/2013.

B. Lista proiectelor de interes comun a Uniunii:

1. Coridorul prioritar al rețelelor offshore din mările septentrionale («NSOG»)

Nr.

Definiție

1.1.

Grupul de proiecte Belgia-Regatul Unit între Canterbury și Zeebrugge (în prezent cunoscut drept proiectul NEMO), care include următoarele proiecte de interes comun:

1.1.1.

Interconexiunea dintre Zeebrugge (BE) și vecinătatea Richborough (UK)

1.1.2.

Linia internă dintre vecinătatea Richborough și Canterbury (UK)

1.1.3.

Linia internă dintre Dungeness-Sellindge și Sellindge-Canterbury (UK)

1.2.

PIC Belgia – două hub-uri offshore pregătite pentru rețea, conectate la stația electrică Zeebrugge (BE), care vor permite interconexiuni cu Franța și/sau Regatul Unit dacă se fac investițiile necesare.

1.3.

Grupul Danemarca-Germania între Endrup și Brunsbüttel, care include următoarele proiecte de interes comun:

1.3.1.

Interconexiunea dintre Endrup (DK) și Niebüll (DE)

1.3.2.

Linia internă dintre Brunsbűttel și Niebűll (DE)

1.4.

Grupul Danemarca-Germania între Kasső și Dollern, care include următoarele proiecte de interes comun:

1.4.1.

Interconexiunea dintre Kasső (DK) și Audorf (DE)

1.4.2.

Linia internă dintre Audorf și Hamburg/Nord (DE)

1.4.3.

Linia internă dintre Hamburg/Nord și Dollern (DE)

1.5.

PIC Interconexiune Danemarca-Țările de Jos, între Endrup (DK) și Eemshaven (NL)

1.6.

PIC Interconexiune Franța-Irlanda, între La Martyre (FR) și Great Island sau Knockraha (IE)

1.7.

Grupul Interconexiuni Franța-Regatul Unit, care include unul sau mai multe din următoarele proiecte de interes comun:

1.7.1.

Interconexiunea Franța-Regatul Unit dintre Cotentin (FR) și vecinătatea Exeter (UK) (cunoscut în prezent drept proiectul FAB)

1.7.2.

Interconexiunea Franța-Regatul Unit dintre Tourbe (FR) și Chilling (UK) (cunoscut în prezent drept proiectul IFA2)

1.7.3.

Interconexiunea Franța-Regatul Unit dintre Coquelles (FR) și Folkestone (UK) (cunoscut în prezent drept proiectul ElecLink)

1.8.

PIC Interconectare Germania-Norvegia, între Wilster (DE) și Tonstad (NO) (cunoscut în prezent drept proiectul NORD.LINK)

1.9.

Grup care conectează producția din surse regenerabile din Irlanda cu Regatul Unit și care include unul sau mai multe din următoarele proiecte de interes comun:

1.9.1.

Interconexiunea Irlanda-Regatul Unit dintre Co. Offaly (IE), Pembroke și Pentir (UK)

1.9.2.

Interconexiunea Irlanda-Regatul Unit dintre huburile Coolkeeragh-Coleraine (IE) și stația Hunterston, Islay, Argyll și parcurile eoliene offshore din partea C (Location C Offshore Wind Farms) (UK)

1.9.3.

Interconexiunea Irlanda-Regatul Unit dintre Northern hub, Dublin și Codling Bank (IE) și Trawsfynyd și Pembroke (UK)

1.9.4.

Interconexiunea Irlanda-Regatul Unit dintre ținuturile centrale ale Irlandei și Pembroke (UK)

1.9.5.

Interconexiunea Irlanda-Regatul Unit dintre ținuturile centrale ale Irlandei și Alverdiscott, Devon (UK)

1.9.6.

Interconexiunea Irlanda-Regatul Unit dintre coasta Irlandei și Pembroke (UK)

1.10.

PIC Interconexiune Norvegia-Regatul Unit

1.11.

Grupul de proiecte de stocare a electricității în Irlanda și conexiunile aferente cu Regatul Unit, care include unul sau mai multe din următoarele proiecte de interes comun:

1.11.1.

Stocare cu hidropompare în Irlanda de Nord-Vest

1.11.2.

Interconexiunea Irlanda-Regatul Unit dintre Irlanda de Nord-Vest (IE) și Midlands (UK)

1.11.3.

Depozitare cu hidropompare (apă de mare) în Irlanda-Glinsk

1.11.4.

Interconexiunea Irlanda-Regatul Unit dintre Glinsk, Mayo (IE) și Connah’s Quai, Deeside (UK)

1.12.

PIC Stocarea energiei prin aer comprimat în Regatul Unit – Larne

2. Coridorul prioritar nord-sud de interconexiuni electrice în Europa de Vest («NSI West Electricity»)

Nr.

Definiție

2.1.

PIC Linia internă austriacă între Westtirol și Zell-Ziller (AT) și în vederea creșterii capacității la frontiera AT/DE

2.2.

Grupul de proiecte Belgia-Germania între Lixhe și Oberzier (în prezent cunoscut drept proiectul ALEGrO), care include următoarele proiecte de interes comun:

2.2.1.

Interconexiunea dintre Lixhe (BE) și Oberzier (DE)

2.2.2.

Linia internă dintre Lixhe and Herderen (BE)

2.2.3.

Stație electrică nouă în Zutendaal (BE)

2.3.

Grupul de proiecte Creșterea capacității Belgia-Luxemburg la frontiera BE/LU, care include următoarele proiecte de interes comun:

2.3.1.

Instalarea și operarea coordonată a unui schimbător de fază la Schifflange (LU)

2.3.2.

Interconexiunea dintre Aubange (BE) și Bascharage/Schifflange (LU)

2.4.

PIC Interconexiune Franța-Italia, între Codrongianos (IT), Lucciana (Corsica, FR) și Suvereto (IT) (în prezent cunoscut drept proiectul SA.CO.I. 3)

2.5.

Grupul Franța-Italia, între Grande Ile și Piossasco, care include următoarele proiecte de interes comun:

2.5.1.

Interconexiunea dintre Grande Ile (FR) și Piossasco (IT) (în prezent cunoscut drept proiectul Savoia-Piemont)

2.5.2.

Linia internă dintre Trino și Lacchiarella (IT)

2.6.

PIC Linia internă spaniolă dintre Santa Llogaia și Bescanó (ES) pentru a crește capacitatea de interconectare dintre Bescanó (ES) și Baixas (FR)

2.7.

PIC Interconexiunea Franța-Spania, între Aquitaine (FR) și Țara Bascilor (ES)

2.8.

PIC Instalarea și operarea coordonată a unui transformator schimbător de fază la Arkale (ES) pentru a crește capacitatea de interconectare dintre Argia (FR) și Arkale (ES)

2.9.

PIC Linia internă germană dintre Osterath și Philippsburg (DE) în vederea creșterii capacității la frontierele de vest

2.10.

PIC Linia internă germană dintre Brunsbüttel-Grοβgartach și Wilster-Grafenrheinfeld (DE) în vederea creșterii capacității la frontierele de nord și sud

2.11.

Grupul Germania-Austria-Elveția, creșterea capacității în zona Lacului Constanța, care include următoarele proiecte de interes comun:

2.11.1.

Interconexiunea dintre zona de frontieră (DE), Meiningen (AT) și Rüthi (CH)

2.11.2.

Linia internă în regiunea punctului Rommelsbach-Herbertingen, Herbertingen-Tiengen, punctul Wullenstetten la punctul Niederwangen (DE) și zona de frontieră DE-AT

2.12.

PIC Germania-Țările de Jos, interconexiunea dintre Niederrhein (DE) și Doetinchem (NL)

2.13.

Grupul de interconexiuni Franța-Regatul Unit (Irlanda de Nord), care include unul sau mai multe din următoarele proiecte de interes comun:

2.13.1.

Interconexiunea Irlanda-Regatul Unit dintre Woodland (IE) și Turleenan (UK-Irlanda de Nord)

2.13.2.

Interconexiunea Irlanda-Regatul Unit dintre Srananagh (IE) și Turleenan (UK-Irlanda de Nord)

2.14.

PIC Italia-Elveția, interconexiunea dintre Thusis/Sils (CH) și Verderio Inferiore (IT)

2.15.

Grupul Italia-Elveția, creșterea capacității la frontiera IT/CH, care include următoarele proiecte de interes comun:

2.15.1.

Interconexiunea dintre Airolo (CH) și Baggio (IT)

2.15.2.

Retehnologizarea stației electrice Magenta (IT)

2.15.3.

Linia internă dintre Pavia și Piacenza (IT)

2.15.4.

Linia internă dintre Tirano și Verderio (IT)

2.16.

Grupul Portugalia – creșterea capacității la frontiera PT/ES, care include următoarele proiecte de interes comun:

2.16.1.

Linia internă dintre Pedralva și Alfena (PT)

2.16.2.

Linia internă dintre Pedralva și Vila Fria B (PT)

2.16.3.

Linia internă dintre Frades B, Ribeira de Pena și Feira (PT)

2.17.

PIC Portugalia-Spania, interconexiune între Vila Fria-Vila do Conde-Recarei (PT) și Beariz-Fontefría (ES)

2.18.

PIC Creșterea capacității de stocare prin hidropompare în Austria – Kaunertal, Tirol

2.19.

PIC Stocare prin hidropompare în Austria – provincia Obervermuntwerk II, Vorarlberg

2.20.

PIC Creșterea capacității de stocare prin hidropompare în Austria – Limberg III, Salzburg

2.21.

PIC Stocare prin hidropompare în Germania – Riedl

3. Coridorul nord-sud de interconexiuni de energie electrică din Europa Centrală și din Europa de Sud-Est («NSI East Electricity»)

Nr.

Definiție

3.1.

Grupul Austria-Germania între St. Peter și Isar, care include următoarele proiecte de interes comun:

3.1.1.

Interconexiunea dintre St. Peter (AT) și Isar (DE)

3.1.2.

Linia internă dintre St. Peter și Tauern (AT)

3.1.3.

Linia internă dintre St. Peter și Ernsthofen (AT)

3.2.

Grupul Austria-Italia între Lienz și regiunea Veneto, care include următoarele proiecte de interes comun:

3.2.1.

Interconexiunea dintre Lienz (AT) și regiunea Veneto (IT)

3.2.2.

Linia internă dintre Lienz și Obersielach (AT)

3.2.3

Linia internă dintre Volpago și Veneția de nord (IT)

3.3.

PIC Austria-Italia, interconexiunea dintre Nauders (AT) și regiunea Milano (IT)

3.4.

PIC Austria-Italia, interconexiunea dintre Wurmlach (AT) și Somplago (IT)

3.5.

Grupul Bosnia și Herțegovina-Croația, între Banja Luka și Lika, care include următoarele proiecte de interes comun:

3.5.1.

Interconexiunea dintre Banja Luka (BA) and Lika (HR)

3.5.2.

Linii interne dintre Brinje, Lika, Velebit și Konjsko (HR)

3.6.

Grupul Bulgaria – creșterea capacității cu Grecia și România, care include următoarele proiecte de interes comun:

3.6.1.

Linia internă dintre Vetren și Blagoevgrad (BG)

3.6.2.

Linia internă dintre Țaraveț și Plovdiv (BG)

3.7.

Grupul Bulgaria-Grecia, între Marița Est 1 și N. Santa, care include următoarele proiecte de interes comun:

3.7.1.

Interconexiunea dintre Marița Est 1 (BG) și N. Santa (EL)

3.7.2.

Linia internă dintre Marița Est 1 și Plovdiv (BG)

3.7.3.

Linia internă dintre Marița Est 1 și Marița Est 3 (BG)

3.7.4.

Linia internă dintre Marița Est 1 și Burgas (BG)

3.8.

Grupul Bulgaria-România, creșterea capacității, care include următoarele proiecte de interes comun:

3.8.1.

Linia internă dintre Dobrudja și Burgas (BG)

3.8.2.

Linia internă dintre Vidino și Svoboda (BG)

3.8.3.

Linia internă dintre Svoboda (BG) și punctul de despărțire a interconexiunii Varna (BG)-Stupina (RO) în BG

3.8.4.

Linia internă dintre Cernavodă și Stâlpu (RO)

3.8.5.

Linia internă dintre Gutinaș și Smârdan (RO)

3.8.6.

Linia internă dintre Gădălin și Suceava (RO)

3.9.

Grupul Croația-Ungaria-Slovenia, între Žerjavenec/Heviz și Cirkovce, care include următoarele proiecte de interes comun:

3.9.1.

Interconexiunea dintre Žerjavenec (HR)/Heviz (HU) și Cirkovce (SI)

3.9.2.

Linia internă dintre Divača și Beričevo (SI)

3.9.3.

Linia internă dintre Beričevo și Podlog (SI)

3.9.4.

Linia internă dintre Podlog și Cirkovce (SI)

3.10.

Grupul Israel-Cipru-Grecia, între Hadera și regiunea Attica (cunoscut sub denumirea de interconexiunea Eurasia), care include următoarele proiecte de interes comun:

3.10.1.

Interconexiunea dintre Hadera (IL) și Vasilikos (CY)

3.10.2.

Interconexiunea dintre Vasilikos (CY) și Korakia, Creta (EL)

3.10.3.

Interconexiunea dintre Korakia, Creta și regiunea Attica (EL)

3.11.

Grupul Republica Cehă, linii interne pentru a spori capacitatea la frontierele nord-vestice și sudice, care include următoarele proiecte de interes comun:

3.11.1.

Linia internă dintre Vernerov și Vitkov (CZ)

3.11.2.

Linia internă dintre Vitkov și Prestice (CZ)

3.11.3.

Linia internă dintre Prestice și Kocin (CZ)

3.11.4.

Linia internă dintre Kocin și Mirovka (CZ)

3.11.5.

Linia internă dintre Mirovka și Cebin (CZ)

3.12.

PIC Linia internă în Germania între Lauchstädt și Meitingen pentru a spori capacitatea la frontierele estice

3.13.

PIC Linia internă în Germania între Halle/Saale și Schweinfurt pentru a spori capacitatea pe partea estică a coridorului nord-sud

3.14.

Grupul Germania-Polonia, între Eisenhűttenstadt și Plewiska (în prezent cunoscut drept proiectul GerPol Power Bridge), care include următoarele proiecte de interes comun:

3.14.1.

Interconxiunea dintre Eisenhűttenstadt (DE) și Plewiska (PL)

3.14.2.

Linia internă dintre Krajnik și Baczyna (PL)

3.14.3.

Linia internă dintre Mikułowa și Świebodzice (PL)

3.15.

Grupul Germania-Polonia, între Vierraden și Krajnik, inclusiv următoarele proiecte de interes comun:

3.15.1.

Interconxiunea dintre Vierraden (DE) și Krajnik (PL)

3.15.2.

Instalarea și operarea coordonată a transformatoarelor schimbătoare de fază pe liniile de interconectare între Krajnik (PL)-Vierraden (DE) și Mikulowa (PL)-Hagenwerder (DE)

3.16.

Grupul Ungaria-Slovacia între Gőnyü și Gabčikovo, care include următoarele proiecte de interes comun:

3.16.1.

Interconexiunea dintre Gőnyü (HU) și Gabčikovo (SK)

3.16.2.

Linia internă dintre Velký Ďur și Gabčikovo (SK)

3.16.3.

Extinderea stației electrice Győr (HU)

3.17.

PIC Ungaria-Slovacia, interconexiunea dintre Sajóvánka (HU) și Rimavská Sobota (SK)

3.18.

Grupul Ungaria-Slovacia, între zona Kisvárda și Velké Kapušany, care include următoarele proiecte de interes comun:

3.18.1.

Interconexiunea dintre zona Kisvárda (HU) și Velké Kapušany (SK)

3.18.2.

Linia internă dintre Lemešany și Velké Kapušany (SK)

3.19.

Grupul Ungaria-Muntenegru între Villanova and Lastva, care include următoarele proiecte de interes comun:

3.19.1.

Interconexiunea dintre Villanova (IT) și Lastva (ME)

3.19.2.

Linia internă dintre Fano și Teramo (IT)

3.19.3.

Linia internă dintre Foggia și Villanova (IT)

3.20.

Grupul Italia-Slovenia, între Udine vest și Okroglo, care include următoarele proiecte de interes comun:

3.20.1.

Interconexiunea dintre Udine vest (IT) și Okroglo (SI)

3.20.2.

Linia internă dintre Udine vest și Redipuglia (IT)

3.21.

PIC Italia-Slovenia, interconexiunea dintre Salgareda (IT) și regiunea Divača-Bericevo (SI)

3.22.

Grupul România-Serbia, între Reșița și Pancevo, inclusiv următoarele proiecte de interes comun:

3.22.1.

Interconexiunea dintre Reșița (RO) și Pancevo (RS)

3.22.2.

Linia internă dintre Porțile de Fier și Reșița (RO)

3.22.3.

Linia internă dintre Reșița și Timișoara/Săcălaz (RO)

3.22.4.

Linia internă dintre Arad și Timișoara/Săcălaz (RO)

3.23.

PIC pentru stocarea prin hidropompare în Bulgaria – Iadenița

3.24.

PIC pentru stocarea prin hidropompare în Grecia – Amfilohia

3.25.

PIC pentru sisteme de stocare în baterii, Italia centrală și sudică

3.26.

PIC pentru stocarea prin hidropompare în Polonia – Mloty

4. Planul de interconectare a pieței energiei din coridorul prioritar baltic («BEMIP Electricity»)

Nr.

Definiție

4.1.

PIC Danemarca-Germania, interconexiunea dintre Ishőj/Bjæverskov (DK) și Bentwisch/Gűstrow (DE) prin intermediul parcurilor eoliene offshore Kriegers Flak (DK) și Baltic 2 (DE) (cunoscute drept soluția comună de acces la rețea Kriegers Flak)

4.2.

Grupul Estonia-Letonia, între Kilingi-Nõmme și Riga (cunoscut în prezent drept interconexiunea nr. 3), care include următoarele PIC:

4.2.1.

Interconexiunea dintre Kilingi-Nõmme (EE) și stația electrică Riga CHP2 (LV)

4.2.2.

Linia internă dintre Harku și Sindi (EE)

4.3.

PIC Estonia-Letonia-Lituania, interconexiune sincronă cu rețelele continentale europene

4.4.

Grupul Letonia-Suedia, creșterea capacității (în prezent cunoscut drept proiectul NordBalt), care include următoarele proiecte de interes comun:

4.4.1.

Linia internă dintre Ventspils, Tume și Imanta (LV)

4.4.2.

Linia internă dintre Ekhyddan și Nybro/Hemsjö (SE)

4.5.

Grupul Lituania-Polonia, între Alytus (LT) și Elk (PL), care include următoarele proiecte de interes comun:

4.5.1.

Partea LT a interconexiunii dintre Alytus (LT) și frontiera LT/PL

4.5.2.

Linia internă dintre Stanisławów și Olsztyn Mątki (PL)

4.5.3.

Linia internă dintre Kozienice și Siedlce Ujrzanów (PL)

4.5.4.

Linia internă dintre Płock și Olsztyn Mątki (PL)

4.6.

PIC pentru stocarea prin hidropompare în Estonia – Muuga

4.7.

PIC Creșterea capacității de stocare prin hidropompare în Lituania – Kruonis

5. Interconexiunile de gaz pe coridorul prioritar nord-sud din Europa de Vest («NSI West Gas»)

Proiecte care permit fluxuri bidirecționale între Irlanda și Regatul Unit:

Nr.

Definiție

5.1.

Grup pentru crearea posibilității unor fluxuri bidirecționale din Irlanda de Nord în Regatul Unit și Irlanda și din Irlanda în Regatul Unit, care include următoarele proiecte de interes comun:

5.1.1.

Inversarea fizică a fluxului la punctul de interconexiune Moffat (Irlanda/Regatul Unit)

5.1.2.

Modernizarea SNIP (conducta Scoția-Irlanda de Nord) pentru a permite inversarea fizică a fluxului între Ballylumford și Twynholm

5.1.3.

Dezvoltarea instalației de stocare subterană a gazului (UGS) Islandmagee la Larne (Irlanda de Nord)

5.2.

Proiectul de twinning al sistemului terestru din sud-vestul Scoției între Cluden și Brighouse Bay (Regatul Unit)

5.3.

PIC Terminalul GNLShannon, situat între Tarbert și Ballylongford (Irlanda)

Proiecte care permit fluxuri bidirecționale între Portugalia, Spania, Franța și Germania:

Nr.	Definiție
5.4.	PIC Al treilea punct de interconexiune între Portugalia și Spania
5.5.	PIC Axa de Est Spania-Franța, punctul de interconexiune între Peninsula Iberică și Franța de la Le Perthus (cunoscut în prezent drept Midcat)
5.6.	PIC Consolidarea rețelei franceze de la sud la nord – flux invers din Franța în Germania la punctul de interconectare Obergailbach/Medelsheim (Franța)
5.7.	PIC Consolidarea rețelei franceze de la sud la nord la conducta Bourgogne, între Etrez și Voisines (Franța)
5.8.	PIC Consolidarea rețelei franceze de la sud la nord la conducta Lyonnais estică, între Saint-Avit și Etrez (Franța)

Fluxuri bidirecționale între Italia, Elveția, Germania și Belgia/Franța:

Nr.	Definiție
5.9.	PIC Interconectarea fluxului invers între Elveția și Franța
5.10.	PIC Interconectarea fluxului invers la conducta TENP din Germania
5.11.	PIC Interconectarea fluxului invers între Italia și Elveția la punctul de interconectare Passo Gries
5.12.	PIC Interconectarea fluxului invers pe conducta TENP la punctul de interconectare de la Eynatten (Germania)

Dezvoltarea interconexiunilor dintre Țările de Jos, Belgia, Franța și Luxemburg:

Nr.

Definiție

5.13.

PIC O nouă interconexiune între Pitgam (Franța) și Maldegem (Belgia)

5.14.

PIC Consolidarea rețelei franceze de la sud la nord la conducta Arc de Dierrey, între Cuvilly, Dierrey și Voisines (Franța)

5.15.

Grup de proiecte pentru implementarea optimizării compresoarelor de gaz în Țările de Jos, care include următoarele proiecte de interes comun:

5.15.1.

Emden (din Norvegia în Țările de Jos)

5.15.2.

Winterswijk/Zevenaar (din Țările de Jos în Germania)

5.15.3.

Bocholtz (din Țările de Jos în Germania)

5.15.4.

Gravenvoeren (din Țările de Jos în Belgia)

5.15.5.

Hilvarenbeek (din Țările de Jos în Belgia)

5.16.

PIC Extinderea terminalului GNL Zeebrugge

5.17.

Grupul Luxemburg, Franța și Belgia, care include unul sau mai multe din următoarele proiecte de interes comun:

5.17.1.

Interconexiunea dintre Franța și Luxemburg

5.17.2.

Consolidarea interconexiunii dintre Franța și Luxemburg

Alte proiecte:

Nr.	Definiție
5.18.	PIC Consolidarea rețelei germane pentru a spori capacitățile de interconectare cu Austria (cunoscut în prezent drept etapa I a conductei Monaco) (Haiming/Burghausen-Finsing)
5.19.	PIC Conectarea Maltei la rețelele europene de gaz [gazoduct cu Italia la Gela și unitate plutitoare de stocare și regazeificare a GNL (FSRU)]
5.20.	PIC Gazoductul care leagă Algeria de Italia (Sardinia) și Franța (Corsica) (cunoscut în prezent drept conductele Galsi & Cyréné)

6. Interconexiunile de gaz pe coridorul nord-sud din Europa Centrală și din Europa de Sud-Est («NSI East Gas»)

Proiecte care permit fluxuri bidirecționale între Polonia, Republica Cehă, Slovacia și Ungaria, punând în legătură terminalele GNL din Polonia și din Croația:

Nr.

Definiție

6.1.

Proiectul Modernizarea interconexiunii poloneze și intervențiile aferente în vestul Poloniei, care include următoarele proiecte de interes comun:

6.1.1.

Interconexiunea Polonia-Republica Cehă (cunoscută drept Stork II), între Libhošť-Hať (CZ/PL)-Kedzierzyn (PL)

6.1.2.

Conducta Lwowek-Odolanow

6.1.3.

Stația de compresoare Odolanow

6.1.4.

Conducta Czeszów-Wierzchowice

6.1.5.

Conducta Czeszów-Kiełczów

6.1.6.

Conducta Zdzieszowice-Wrocław

6.1.7.

Conducta Zdzieszowice-Kędzierzyn

6.1.8.

Conducta Tworog-Tworzen

6.1.9.

Conducta Tworóg-Kędzierzyn

6.1.10.

Conducta Pogorska Wola-Tworzen

6.1.11.

Conducta Strachocina-Pogórska Wola

6.2.

Grupul Interconexiunea Polonia-Slovacia și intervențiile aferente în estul Poloniei, care include următoarele proiecte de interes comun:

6.2.1.

Interconexiunea Polonia-Slovacia

6.2.2.

Stația de compresoare Rembelszczyzna

6.2.3.

Conducta Rembelszczyzna-Wola Karczewska

6.2.4.

Conducta Wola Karczewska-Wronów

6.2.5.

Nodul Wronów

6.2.6.

Conducta Rozwadów-Końskowola-Wronów

6.2.7.

Conducta Jarosław-Rozwadów

6.2.8.

Conducta Hermanowice-Jarosław

6.2.9.

Conducta Hermanowice-Strachocina

6.3.

PIC Slovacia-Ungaria, interconexiunea de gaz dintre Vel’ké Zlievce (SK)-Balassagyarmat, frontiera (SK/HU)-Vecsés (HU)

6.4.

PIC Interconexiunea bidirecțională Austria-Republica Cehă (BACI) între Baumgarten (AT)-Reinthal (CZ/AT)-Brečlav (CZ)

Proiecte care permit circulația gazului dinspre terminalul GNL din Croația către țările învecinate:

Nr.

Definiție

6.5.

Grupul Unitate de regazeificare GNL de la Krk și conducte de evacuare către Ungaria, Slovenia și Italia, inclusiv următoarele proiecte de interes comun:

6.5.1.

Unitatea de regazeificare GNL din Krk (HR)

6.5.2.

Conducta de gaz Zlobin-Bosiljevo-Sisak-Kozarac-Slobodnica (HR)

6.5.3.

Conducta de evacuare GNL Omišalj-Zlobin (HR)-Rupa (HR)/Jelšane (SI)-Kalce (SI) sau

6.5.4.

Conducta de gaz Omišalj (HR)-Casal Borsetti (IT)

6.6.

PIC Interconectare Croația-Slovenia [Bosiljevo-Karlovac-Lučko-Zabok-Rogatec (SI)]

6.7.

PIC Interconectare Slovenia-Italia [Gorizia (IT)/Šempeter (SI)-Vodice (SI)]

Proiecte care permit fluxurile de gaze din coridorul sudic al gazelor și/sau terminalele GNL din Grecia prin Grecia, Bulgaria, România, Serbia și mai departe în Ungaria și Ucraina, inclusiv capacitatea de inversare a fluxurilor din sud către nord și integrarea sistemelor de transport și de tranzit:

Nr.

Definiție

6.8.

Grupul Interconexiune între Grecia și Bulgaria și consolidările necesare în Bulgaria, care include următoarele proiecte de interes comun:

6.8.1.

Interconexiunea Grecia-Bulgaria (cunoscută în prezent drept IGB), între Komotini (EL)-Stara Zagora (BG)

6.8.2.

Reabilitarea, modernizarea și extinderea necesară a sistemului de transport din Bulgaria

6.9.

Grupul terminal GNL în Grecia, care include unul dintre următoarele proiecte de interes comun:

6.9.1.

Independent Natural Gas System (Sistem independent de gaze naturale) LNG Greece (GNL Grecia)

6.9.2.

Terminalul de import GNL din zona Egee

6.10.

PIC Interconexiunea de gaze Bulgaria-Serbia (cunoscută în prezent drept IBS)

6.11.

PIC Flux invers permanent la frontiera greco-bulgară, între Kula (BG)-Sidirokastro (EL)

6.12.

PIC Creșterea capacității de transport a gazoductului existent din Bulgaria spre Grecia

6.13.

Grupul Coridorul de transport România-Ungaria-Austria, care include următoarele proiecte de interes comun:

6.13.1.

Conducta Városföld-Ercsi-Győr + extinderea stației de compresoare Városföld + modificarea odorizării centrale

6.13.2.

Conducta Ercsi-Százhalombatta

6.13.3.

Stația de compresoare Csanádpalota sau Algyő

6.14.

PIC Fluxuri inversate România-Ungaria la Csanádpalota sau Algyő (HU)

6.15.

Grupul Integrarea sistemelor de tranzit și transport și implementarea fluxului invers în România, care include următoarele proiecte de interes comun:

6.15.1.

Integrarea sistemului român de tranzit și transport

6.15.2.

Inversarea fluxului la Isaccea

Proiecte care permit trecerea gazului din coridorul sudic al gazelor și/sau din terminale GNL care ajunge în Italia către nord spre Austria, Germania și Republica Cehă (precum și către coridorul vestic NSI):

Nr.	Definiție
6.16.	PIC Conducta Tauerngasleitung (TGL), între Haiming (AT)/Überackern (DE)-Tarvisio (IT)
6.17.	PIC Conectarea la Oberkappel (AT) dinspre sectorul sudic al sistemului ceh de transport
6.18.	PIC Conducta Adriatica (IT)
6.19.	PIC Terminalul GNL terestru din zona de nord a Mării Adriatice (IT) (1)

Proiecte care permit dezvoltarea capacității de stocare subterană a gazelor în Europa de Sud-Est:

Nr.

Definiție

6.20.

Grupul Creșterea capacității de stocare în Europa de sud-est, care include unul sau mai multe din următoarele proiecte de interes comun:

6.20.1.

Construcția unei noi instalații de stocare pe teritoriul Bulgariei

6.20.2.

Extinderea UGS Chiren

6.20.3.

Unitatea de stocarea Kavala sud, Grecia

6.20.4.

Unitatea de stocare Depomureș, România

Alte proiecte:

Nr.

Definiție

6.21.

PIC Conducta Marea Adriatică-Marea Ionică [Fieri (AB)-Split (HR)]

6.22.

Grupul Proiect interconectare Azerbaidjan-Georgia-România, care include următoarele proiecte de interes comun:

6.22.1.

Conducta de gaz Constanța (RO)-Arad-Csanádpalota (HU) (cunoscută în prezent drept AGRI)

6.22.2.

Terminalul GNL de la Constanța (RO)

6.23.

PIC Interconectare Ungaria-Slovenia [Nagykanizsa-Tornyiszentmiklós (HU)-Lendava (SI)-Kidričevo]

7. Coridor prioritar «coridorul sudic al gazelor (SGC)»

Nr.

Definiție

7.1.

Grup pentru infrastructură de transport integrată, dedicată și scalabilă și echipament asociat pentru transportul a minimum 10 bcm/a unor noi surse de gaz din regiunea Mării Caspice, care traversează Georgia și Turcia și ajunge în final pe piețele UE prin intermediul a două posibile rute: una care traversează Europa de Sud-Est și ajunge în Austria, cealaltă care ajunge în Italia prin Marea Adriatică, și care include unul sau mai multe din următoarele proiecte de interes comun:

7.1.1.

Gazoductul din UE către Turkmenistan prin Turcia, Georgia, Azerbaidjan și zona Mării Caspice [cunoscut în prezent drept conducta de gaz Transanatolia (TANAP), «extinderea conductei din Caucazul de sud» (SCP-(F)X) și «conducta de gaz trans-caspică» (TCP)]

7.1.2.

Stația de comprimare a gazului de la Kipi (EL)

7.1.3.

Conducta de gaz Grecia-Italia via Albania și Marea Adriatică [cunoscută în prezent drept conducta transadriatică (TAP)]

7.1.4.

Conducta de gaz Grecia-Italia via Marea Adriatică [cunoscută în prezent drept interconexiunea Turcia-Grecia-Italia (ITGI)]

7.1.5.

Conducta de gaz dinspre Bulgaria către Austria, via România și Ungaria

7.2.

Grup pentru infrastructură de transport integrată, dedicată și scalabilă și echipament asociat pentru transportul a minimum 8 bcm/a unor noi surse de gaz din regiunea Mării Caspice (Azerbaidjan și Turkmenistan) către România, care include următoarele proiecte:

7.2.1.

Conducta submarină de gaz din Marea Caspică, dinspre Turkmenistan spre Azerbaidjan [cunoscută în prezent drept Conducta de gaz transcaspică (TCP)]

7.2.2.

Modernizarea conductei dintre Azerbaidjan și Turcia via Georgia [cunoscută în prezent drept Extinderea conductei din Caucazul de sud (SCP-(F)X)]

7.2.3.

Conducta submarină care leagă Georgia de România (cunoscută în prezent drept «White Stream»)

7.3.

Grupul Infrastructuri de gaz și echipamentul asociat pentru transportul de noi surse de gaz din exploatațiile offshore aflate în estul Mediteranei, care include unul sau mai multe din următoarele proiecte de interes comun:

7.3.1.

Conductă din zona offshore cipriotă până în Grecia continentală, via Creta

7.3.2.

Unitatea de stocare GNL din Cipru (cunoscută în prezent drept Unitatea de stocare mediteraneeană)

7.4.

Grupul Interconexiuni cu Turcia, care include următoarele proiecte de interes comun:

7.4.1.

Stația de comprimare a gazului de la Kipi (EL), cu o capacitate minimă de 3 bcm/a

7.4.2.

Interconexiunea Turcia-Bulgaria, cu o capacitate minimă de 3 bcm/a (cunoscută în prezent drept ITB)

8. Coridorul prioritar Planul de interconectare a pieței energetice din zona baltică în sectorul gazului («BEMIP Gas»)

Nr.

Definiție

8.1.

Proiectul Aprovizionare cu GNL în zona de est a Mării Baltice, care include următoarele proiecte de interes comun:

8.1.1.

Interconexiunea Balticconnector dintre Estonia-Finlanda; și

8.1.2.

Unul dintre următoarele terminale GNL:

8.1.2.1.

GNL Finngulf

8.1.2.2.

GNL Paldiski

8.1.2.3.

GNL Tallinn

8.1.2.4.

GNL Letonia

8.2.

Proiectul Modernizarea infrastructurii în zona de est a Mării Baltice, care include următoarele proiecte de interes comun:

8.2.1.

Extinderea interconexiunii Letonia-Lituania

8.2.2.

Extinderea interconexiunii Estonia-Letonia

8.2.3.

Creșterea capacității conductei Klaipeda-Kiemenai din Lituania

8.2.4.

Modernizarea și extinderea unității de stocare subterană a gazului Incukalns

8.3.

PIC Interconexiunea Polonia-Danemarca «Gazoductul baltic»

8.4.

PIC Extinderea capacității la frontiera DK-DE

8.5.

PIC Interconexiunea Polonia-Lituania (cunoscută în prezent sub denumirea GIPL)

8.6.

PIC Terminalul GNL de la Göteborg, în Suedia

8.7.

PIC Extinderea capacității terminalului GNL de la Swinoujscie, în Polonia

8.8.

PIC Modernizarea punctelor de intrare Lwowek și Wloclawek ale conductei Yamal-Europa în Polonia

9. Coridor prioritar Conexiuni în vederea aprovizionării cu petrol în Europa Centrală și de Est (OSC)

Nr.

Definiție

9.1.

PIC Conducta Adamowo-Brody: conductă care conectează stația JSC Uktransnafta de la Brody (Ucraina) și exploatația de la Adamowo (Polonia)

9.2.

PIC Conducta Bratislava-Schwechat: conductă care leagă Schwechat (Austria) și Bratislava (Republica Slovacă)

9.3.

PIC Conductele JANAF-Adria: reconstrucția, modernizarea, întreținerea și creșterea capacității conductelor existente JANAF și Adria care leagă portul maritim croat Omisalj de sudul Drujbei (Croația, Ungaria, Republica Slovacă)

9.4.

PIC Conducta Litvinov (Republica Cehă)-Spergau (Germania): proiectul de extindere a conductei de țiței «Drujba» către rafinăria TRM Spergau

9.5.

Grupul Conducta pomerană (Polonia), care include următoarele proiecte de interes comun:

9.5.1.

Construcția unui terminal petrolier la Gdańsk

9.5.2.

Extinderea conductei pomerane: bucle și linie secundară la conducta pomerană care leagă exploatația Plebanka (lângă Płock) de terminalul petrolier Gdańsk

9.6.

PIC TAL Plus: Extinderea capacității conductei Tal dintre Trieste (Italia) și Ingolstadt (Germania)

10. Domeniul tematic prioritar Implementarea rețelelor inteligente

Nr.	Definiție
10.1.	Proiectul Green Zone din Atlanticul de Nord (Irlanda, Regatul Unit/Irlanda de Nord): Reducerea restricționării energiei eoliene prin implementarea infrastructurii de comunicații, consolidarea controlului rețelei și stabilirea protocoalelor (transfrontaliere) pentru gestionarea cererii
10.2.	Green-Me (Franța, Italia): Creșterea integrării RES prin implementarea sistemelor de automatizare, control și monitorizare la stațiile HV și HV/MV, îmbunătățirea comunicării cu producătorii de energie din surse regenerabile și depozitarea în stațiile primare”

(1) Amplasarea exactă a terminalului GNL în zona de nord a Mării Adriatice va fi stabilită de comun acord între Italia și Slovenia.

Top

Choose the experimental features you want to try