52021AE6115

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

EUROPA
EUR-Lex home
EUR-Lex - 52021AE6115 - EN

Help

Search tips

Need more search options? Use the Advanced search

Document 52021AE6115

Help

Avizul Comitetului Economic și Social European privind propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind măsurile împotriva operatorilor de transport care facilitează sau se implică în traficul de persoane sau introducerea ilegală de migranți în legătură cu intrarea ilegală pe teritoriul Uniunii Europene [COM(2021) 753 – 2021/0387 (COD)]

EESC 2021/06115

JO C 152, 6.4.2022, pp. 166–168 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

HTML

PDF

Official Journal

6.4.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 152/166

[COM(2021) 753 – 2021/0387 (COD)]

(2022/C 152/27)

Raportor general:

Cristian PÎRVULESCU

Sesizare	Parlamentul European, 13.12.2021 Consiliul, 16.12.2021
Temei juridic	Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Decizia Adunării Plenare	9.12.2021
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru relații externe
Data adoptării în sesiunea plenară	9.12.2021
Sesiunea plenară nr.	565
Rezultatul votului (voturi pentru/ voturi împotrivă/abțineri)	159/15/09

1. Concluzii și recomandări

1.1.

Comitetul salută propunerea și consideră că adoptarea unor eventuale sancțiuni împotriva operatorilor de transport reprezintă o măsură justificată a UE și a statelor membre.

1.2.

Cu toate acestea, subliniază că criza care a declanșat răspunsul legislativ – cea de la frontiera dintre Belarus și UE – este mai complexă și are implicații mult mai ample, care trebuie abordate dincolo de instrumentele propuse.

1.3.

Comitetul este foarte preocupat de traiectoria autoritară a guvernului belarus și condamnă orice act de represiune și intimidare la adresa cetățenilor, a mass-mediei, a partidelor politice, a organizațiilor societății civile și a partenerilor sociali. El condamnă, de asemenea, modul în care guvernul belarus a organizat transferul de persoane din țări terțe pe teritoriul său, cu scopul de a forța trecerea frontierelor UE. Acesta este un act inacceptabil, întrucât constă în exploatarea vieții și aspirațiilor unor persoane vulnerabile și punerea în pericol a sănătății și siguranței lor.

1.4.

CESE pune în centrul preocupărilor sale respectul pentru demnitatea tuturor persoanelor și protecția drepturilor lor fundamentale. UE ar trebui să răspundă mai întâi prin restabilirea demnității și a drepturilor persoanelor afectate.

1.5.

Prin urmare, CESE solicită încetarea imediată a returnărilor de pe teritoriul UE către o țară în care siguranța persoanelor este în pericol. Toate persoanele care trec frontiera UE trebuie să poată depune o cerere de azil, dacă doresc acest lucru.

1.6.

CESE îndeamnă guvernul belarus să se asigure că persoanele prezente pe teritoriul său nu sunt maltratate, pot depune o cerere de azil și nu sunt returnate în țările lor de origine dacă viața și siguranța lor sunt puse în pericol în acele țări, respectându-se pe deplin principiul nereturnării.

1.7.

Instituțiile UE trebuie să colaboreze cu Belarus pe o bază multilaterală, asigurându-se că țara respectă tratatele internaționale care reglementează azilul și protecția drepturilor omului.

1.8.

Potrivit Frontex, în perioada ianuarie-octombrie 2021, aproximativ 6 571 de persoane au trecut frontiera estică a UE, 3 868 dintre acestea fiind cetățeni irakieni (1). Cetățenii irakieni înregistrează una dintre cele mai ridicate rate de recunoaștere a dreptului de a primi protecție internațională (44 % decizii pozitive în primă instanță în 2020, potrivit EASO) (2). Prin urmare, propunerea Comisiei ar trebui să analizeze pe deplin complementaritatea cu noul Pact privind migrația și azilul și să considere persoanele implicate drept posibili beneficiari ai protecției internaționale.

1.9.

CESE subliniază necesitatea de a crea căi sigure pentru a solicita protecție internațională și pentru a migra în condiții de siguranță, în temeiul legislației UE, naționale și internaționale. Dezvoltarea unor rute sigure va reduce nevoia de persoane care introduc ilegal migranți și de traficanți și va proteja mai bine siguranța și drepturile tuturor persoanelor implicate.

1.10.

CESE îndeamnă insistent instituțiile UE să elaboreze un sistem mai cuprinzător de sancțiuni împotriva guvernului belarus pentru rolul său în această criză, în care participarea operatorilor de transport reprezintă doar una dintre componente. Acțiunile de pe teritoriul Belarusului nu ar fi putut fi organizate fără aprobarea celor mai înalte niveluri de guvernare și fără participarea diferitelor forțe de stat, inclusiv a poliției de frontieră.

2. Observații generale

2.1.

CESE salută direcția adoptată de Comisie, și anume faptul că acțiunea se bazează pe reglementările internaționale existente: Convenția Organizației Națiunilor Unite împotriva criminalității transnaționale organizate, Protocolul privind prevenirea, reprimarea și pedepsirea traficului de persoane, în special de femei și copii, adițional la Convenția Organizației Națiunilor Unite împotriva criminalității transnaționale organizate, și Protocolul împotriva traficului ilegal de migranți pe cale terestră, a aerului și pe mare, adițional la Convenția Organizației Națiunilor Unite împotriva criminalității transnaționale organizate.

2.2.

El subliniază, de asemenea, că există și alte reglementări internaționale relevante pentru această situație: Convenția privind statutul refugiaților, din 1951, și Protocolul său din 1967, coroborat cu Declarația universală a drepturilor omului. De asemenea, ar trebui să se țină seama de conținutul Convenției europene pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. UE dispune de unul dintre cele mai cuprinzătoare regimuri de protecție a drepturilor fundamentale din lume, iar toate reglementările și acțiunile sale ar trebui să fie în conformitate cu Carta drepturilor fundamentale.

2.3.

În ceea ce privește coerența cu alte politici ale UE, propunerea indică complementaritatea cu acțiunea externă a Uniunii, inclusiv cu politica externă și de securitate comună, fără a specifica măsurile și acțiunile de sprijin în acest domeniu. Propunerea menționează, de asemenea, că măsurile ar trebui să fie însoțite de măsuri umanitare adecvate, însă acestea din urmă nu sunt specificate. CESE propune ca această secțiune să fie modificată, pentru a include complementaritatea cu noul Pact privind migrația și azilul, precum și cu politica europeană de vecinătate. Propunerea trebuie modificată pentru a specifica măsurile umanitare avute în vedere.

2.4.

În acest context, CESE solicită o solidaritate europeană reală cu statele membre ale UE situate la frontieră și sprijin direct pentru acestea în confruntarea cu criza actuală. În același timp, ar trebui să li se reamintească faptul că protejarea drepturilor fundamentale ale persoanelor, inclusiv ale migranților și ale eventualilor refugiați, este o responsabilitate consacrată în tratatele UE și în Carta drepturilor fundamentale.

2.5.

Toate acțiunile posibile împotriva operatorilor de transport – prevenirea oricărei extinderi ulterioare sau limitarea operațiunilor actuale de transport, suspendarea licențelor sau a autorizațiilor acordate în temeiul dreptului Uniunii, suspendarea dreptului de a survola teritoriul Uniunii, de a tranzita teritoriul Uniunii sau de a face escală în porturile Uniunii, suspendarea dreptului de a se realimenta sau de a efectua lucrări de întreținere pe teritoriul Uniunii sau suspendarea drepturilor de a desfășura activități de transport către, dinspre și în interiorul Uniunii – ar trebui utilizate în mod proporțional și direcționat, ținând seama de obiectivul general de reducere a traficului de persoane și a introducerii ilegale de migranți.

2.6.

Propunerea indică faptul că obiectivul general al regulamentului este de a limita traficul de persoane și introducerea ilegală de migranți. Potrivit Frontex, în perioada ianuarie-octombrie 2021, 6 571 de persoane au trecut frontiera estică a UE, 3 868 dintre acestea fiind cetățeni irakieni. Cetățenii irakieni înregistrează una dintre cele mai ridicate rate de recunoaștere a dreptului de a primi protecție internațională. Pe baza acestor cifre, aceste persoane trebuie să fie considerate nu numai ca migranți aflați într-o situație legală, ci și ca potențiali solicitanți legitimi de protecție internațională. Prin urmare, propunerea ar trebui actualizată pentru a recunoaște acest fapt. Propunerea ar trebui să conțină, de asemenea, măsuri foarte specifice pentru a permite persoanelor din Belarus și din țările UE să solicite protecție internațională.

2.7.

CESE este din ce în ce mai îngrijorat de faptul că utilizarea termenului „migrant” are o conotație discriminatorie și peiorativă. Migranții sunt ființe umane ale căror drepturi fundamentale trebuie protejate, iar demnitatea lor este un astfel de drept. Majoritatea își părăsesc țara din motive foarte serioase, inclusiv pentru că se tem pentru viața lor și, în aceste cazuri, ar trebui să aibă dreptul de a solicita protecție internațională și de a fi tratați în mod corespunzător pe parcursul călătoriei și al procesului de depunere a cererilor.

2.8.

Propunerea creează în mod adecvat un cadru pentru a viza operatorii de transport, dar nu recunoaște responsabilitatea actorilor statali și guvernamentali. În cazul Belarusului, transportatorul național este o societate care își desfășoară activitatea sub supravegherea directă a guvernului. O serie de organe ale guvernului și ale statului au fost direct implicate în procesul de transport aerian al unor persoane către Belarus și de aducere a acestora la frontieră.

2.9.

Sancțiunile trebuie extinse și trebuie să vizeze în mod direct actorii publici și statali responsabili de organizarea acțiunilor menționate în regulament. În ultimă instanță, guvernul dispune de toate mijloacele juridice și instituționale pentru a stopa astfel de acțiuni ale operatorilor de transport, precum și de o responsabilitate și mai clară atunci când este implicat în mod direct. Prin urmare, vizând doar operatorii de transport nu se abordează cauzele crizei, ci numai instrumentele acesteia.

2.10.

UE a fost cel mai mare donator de granturi din Belarus. Din 2016 până în prezent, alocarea financiară pentru Belarus s-a ridicat la aproximativ 30 milioane EUR ca asistență anuală sub formă de granturi, cu un portofoliu actual de angajamente în valoare de aproape 135 milioane EUR. CESE salută lansarea unei revizuiri cuprinzătoare și aprofundate a relațiilor UE-Belarus, inclusiv a cooperării financiare, și speră că revizuirea va conduce la o presiune reînnoită și mai eficace asupra Belarusului pentru a respecta statul de drept, democrația și drepturile omului și, de asemenea, va avea un efect de descurajare a altor acțiuni care ar putea duce la o criză similară la frontiera UE.

Bruxelles, 9 decembrie 2021.

Președinta Comitetului Economic și Social European

Christa SCHWENG

(1) Harta migratorie a Frontex, https://frontex.europa.eu/we-know/migratory-map/. Accesată la 01/12/2021.

(2) EASO Asylum Trends – 2020 Overview [EASO, Tendințele în materie de azil – Bilanț pentru 2020] https://euaa.europa.eu/sites/default/files/EASO-Asylum-Report-2021.pdf . Accesat la 01/12/2021.

Top

Choose the experimental features you want to try