26.1.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 26/60

—

anularea articolului 1 din Decizia Comisiei din 25 iulie 2012 în cazul privind ajutorul de stat SA.29064 (2011/C, ex 2011/NN) potrivit căreia tarifele diferențiale aplicate în cadrul taxei irlandeze privind pasagerii aerieni (denumită în continuare „TPA”) între 30 martie 2009 și 1 martie 2011 au constituit un ajutor de stat nelegal, care încalcă articolul 107 alineatul (1) TFEU;

—

anularea articolelor 4, 5 și 6 din aceeași decizie; și

—

obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată din prezenta procedură, inclusiv a celor efectuate de reclamantă.

1.

Primul motiv, întemeiat pe săvârșirea de către Comisie a unei erori de drept atunci când a considerat că tariful de 10 EUR aplicabil în cadrul TPA era tariful „normal” sau tariful „standard” legitim, în pofida faptului că acest tarif mai ridicat era, în toată perioada relevantă, nelegal în raport cu dreptul Uniunii.

2.

Al doilea motiv, întemeiat pe săvârșirea de către Comisie a unor erori vădite de apreciere în legătură cu evaluarea avantajului acordat în temeiul TPA, prin faptul că a considerat că Ryanair și Aer Arann se aflau în aceeași situație în ceea ce privește avantajele economice și concurențiale acordate de TPA, fără a lua deloc în considerare efectele concurențiale specifice produse de TPA între Ryanair și Aer Lingus, prin faptul că a făcut o evaluare greșită a pretinsului avantaj obținut de Ryanair în raport cu alți transportatori, care nu sunt irlandezi, și prin faptul că a ignorat prejudiciul suferit de Ryanair ca urmare a efectelor avantajoase ale TPA pentru concurenții Ryanair.

3.

Al treilea motiv, întemeiat pe săvârșirea de către Comisie a unor erori vădite de apreciere în ceea ce privește decizia de recuperare, prin faptul că a lipsit Irlanda de marja de apreciere necesară pentru a evalua măsura în care ajutorul de stat a denaturat concurența și, în consecință, pentru a restabili situația anterioară, prin faptul că nu a analizat relevanța capacității companiilor aeriene de a repercuta TPA asupra clienților lor, precum și prin faptul că nu a luat în considerare denaturările concurenței care se vor produce ca urmare a deciziei de recuperare combinată cu dreptul companiilor aeriene pretins „beneficiare” la restituire în temeiul dreptului Uniunii și al dreptului irlandez.

4.

Al patrulea motiv, întemeiat pe faptul că Ryanair nu a fost informat de Comisie cu privire la decizia acesteia de recuperare, astfel cum impune articolul 6 din Regulamentul (CE) nr. 659/1999 al Consiliului (1) și articolul 41 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

5.

Al cincilea motiv, întemeiat pe încălcarea de către Comisie a obligației sale de motivare, prin faptul că nu a arătat motivele pentru care, prin excepție de la jurisprudența consacrată, tariful de 10 EUR putea fi nelegal în raport cu dreptul Uniunii și, în același timp, un tarif de referință „normal” sau „legitim”, precum și prin faptul că nu a analizat efectele economice și concurențiale ale măsurii în cauză.