15.12.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 434/58

Raportor:

Michael McLOUGHLIN

1.1.

CESE este de acord cu obiectivele propunerilor Comisiei în domeniul bazei fiscale consolidate comune a societăților (CCCTB).

1.2.

CESE recomandă să se depună toate eforturile pentru a se ajunge la CCCTB prin consens, ținându-se seama de caracterul sensibil al chestiunilor vizate, din perspectiva subsidiarității și a suveranității statale.

1.3.

CESE înțelege de ce Comisia a adoptat o abordare în două etape, dar solicită să se treacă rapid la a doua etapă, după ce se va conveni asupra unei baze comune, deoarece întreprinderile vor resimți avantajele majore numai în urma consolidării. Se vor înregistra unele câștiguri sub aspectul combaterii planificării fiscale agresive încă din prima fază, dar consolidarea va duce la bun sfârșit această sarcină.

1.4.

CESE recunoaște că Comisia a relansat propunerea privind CCCTB atât pentru a veni în sprijinul pieței unice, cât și pentru a combate planificarea fiscală agresivă, atribuind venitul acolo unde se creează valoarea. CESE îndeamnă statele membre să urmărească finalizarea ambelor etape, aceasta fiind o modalitate eficientă de combatere a fraudelor și de promovare a creșterii economice.

1.5.

La fel ca în 2011, CESE recomandă reconsiderarea formulei de repartizare a CCCTB. Comisia și statele membre ar trebui să analizeze dacă se impune sau nu excluderea proprietății intelectuale din formula respectivă. Factorul „vânzări în funcție de destinație” ar putea și el necesita modificări pentru a asigura o punere în aplicare echitabilă. Comitetul este îngrijorat de faptul că utilizarea factorului propus va avea ca rezultat scăderea considerabilă a veniturilor impozabile în multe state membre mai mici, exportatoare, în favoarea statelor membre mai mari, consumatoare. CESE consideră că propunerea ar trebui să urmărească o formulă echitabilă și să evite apariția sistematică a unor efecte de dezechilibru.

1.6.

CESE recomandă prudență în ceea ce privește propunerile referitoare la amortizare, pentru a se garanta că acestea reflectă experiența reală a întreprinderilor. Provizioanele pentru amortizare s-ar putea dovedi insuficiente pentru anumite categorii de active afectate de o uzură morală rapidă, cauzată de ritmul schimbărilor tehnologice.

1.7.

CESE salută recunoașterea acordată tratamentului fiscal al finanțării prin capitaluri proprii pentru investițiile întreprinderilor, prin propunerea de a pune pe picior de egalitate finanțarea prin îndatorare și cea prin capitaluri proprii. Cu toate acestea, întreprinderile care se confruntă cu dificultăți economice nu ar trebui expuse unei sarcini fiscale sporite.

1.8.

CESE consideră că ar trebui să se instituie un echilibru echitabil între statele membre ca urmare a aplicării propunerilor și recomandă ca impactul acestora să fie analizat în detaliu în fiecare stat membru, sub aspectul atractivității pentru investiții și al menținerii și creării de locuri de muncă. CESE subliniază că statele membre ar trebui să furnizeze informațiile relevante în acest scop.

1.9.

CESE recomandă ca propunerile privind CCCTB să reducă complexitatea ori de câte ori este posibil, mai ales având în vedere obiectivul declarat de a oferi certitudine și simplitate. Acest lucru este deosebit de important în ceea ce privește tratamentul activelor necorporale în bilanțurile societăților.

1.10.

CESE îndeamnă Comisia să abordeze chestiunile privind nevoia de flexibilitate și să garanteze că statele și întreprinderile sunt în măsură să răspundă la evoluția circumstanțelor economice mondiale sau interne, cu respectarea procedurilor UE și a cooperării comune.

1.11.

CCCTB ar fi mai eficace și ar avea mai multe șanse să obțină unanimitatea necesară dacă ar fi luate în considerare o serie de preocupări esențiale prezentate în acest aviz.

2.1.

Noua propunere privind o bază fiscală consolidată comună a societăților (CCCTB) constă într-un set unic de norme de calculare a impozitului pe profit al societăților din UE, menit să aducă o contribuție importantă la creștere, la competitivitate și la echitate în cadrul pieței unice. Prin intermediul CCCTB, societățile cu activitate transfrontalieră ar urma să se conformeze unui sistem unic la nivelul UE pentru calcularea venitului impozabil, și nu diferitelor reglementări naționale. Societățile comerciale ar urma să completeze o singură declarație fiscală pentru totalitatea activităților lor din Uniune și să își compenseze pierderile dintr-un stat membru cu profiturile realizate în altul. Tranzacțiile intragrup nu ar mai fi impozitate la nivel de entitate, eliminându-se astfel problemele legate de prețurile de transfer în domeniul CCCTB. Baza fiscală consolidată ar fi repartizată între statele membre în care grupul își desfășoară activitatea, pe baza unei formule de repartizare. Fiecare stat membru ar urma apoi să impoziteze partea sa din profit la rata proprie de impozitare a societăților.

2.2.

Comparativ cu propunerea din 2011, au fost introduse noi dispoziții. Mai întâi, propunerile din 2016 prevăd norme mai curând obligatorii decât opționale în cazul grupurilor consolidate cu o cifră anuală de afaceri de cel puțin 750 de milioane EUR, apoi norme care încurajează întreprinderile să își finanțeze investițiile prin capitaluri proprii, pentru a contracara favorizarea fiscală a finanțării prin îndatorare, iar în cele din urmă, acordarea unei superdeduceri pentru cheltuieli de cercetare și dezvoltare. În cadrul bazei comune există și propuneri privind compensarea transfrontalieră temporară a pierderilor, cu recuperare ulterioară, până când se va trece la consolidare. A doua etapă prevăzută de propuneri va fi demarată după obținerea unui acord politic asupra propunerilor privind baza comună. Până la acel moment, a doua etapă rămâne în aşteptarea rezultatului examinării de către Consiliu.

2.3.

Actuala propunere a Comisiei constă de fapt în două propuneri separate de directive ale Consiliului. O propunere se referă la o „bază fiscală comună a societăților” (CCTB), iar cealaltă la o „bază fiscală consolidată comună a societăților” (CCCTB). Separarea celor două elemente în două propuneri distincte reprezintă o diferență majoră între propunerea din 2011 și cea din 2016. Comisia propune o abordare în etape, prima legată de CCTB, iar a doua de CCCTB.

2.4.

Comisia și-a relansat propunerea privind CCCTB pentru a combate planificarea fiscală agresivă și a sprijini piața unică, recunoscând însă că ea „ar fi puțin probabil să fie adoptată în totalitate, în lipsa unei abordări etapizate”. Cu toate acestea, Comisia subliniază că consolidarea face parte integrantă din propuneri. Aplicarea obligatorie a CCCTB în cazul societăților cu o cifră de afaceri de peste 750 de milioane EUR se înscrie într-o strategie de îmbunătățire a perspectivelor de creștere și de combatere a planificării fiscale agresive. Comisia consideră că propunerile sunt mai atractive, în general, pentru întreprinderi în ceea ce privește asigurarea conformității și reducerea complexității, precum și favorizarea capitalurilor proprii în raport cu îndatorarea sub aspectul scutirilor fiscale. Compensarea transfrontalieră a pierderilor dintr-un stat membru prin profiturile înregistrate în altul este și ea considerată de Comisie un avantaj al propunerilor.

2.5.

Comisia afirmă că normele actuale privind impozitul pe profit la nivel internațional „nu mai corespund contextului modern” și că pot apărea neconcordanțe atunci când normele naționale sunt elaborate fără a se ține seama de aspectele de ordin internațional. Deși propunerile din 2016 sunt obligatorii pentru grupurile de dimensiuni mai mari, ele prevăd și un sistem de conformare opțională pentru entitățile care fac obiectul impozitării profitului în UE, dar a căror cifră de afaceri nu atinge 750 de milioane EUR. Comisia consideră că propunerile vor permite atribuirea venitului acolo unde se creează valoare.

2.6.

Comisia recunoaște faptul că propunerile sunt ambițioase și deci necesitatea ca acestea să fie puse în aplicare pe etape. Într-adevăr, ea afirmă că dezbaterile dificile cu privire la elementul de consolidare ar putea întârzia progresele în alte domenii importante, în care există mai mult consens. Cu toate acestea, cele două propuneri sunt prezentate în continuare împreună, în cadrul aceleiași inițiative. În plus, Comisia afirmă că consolidarea rămâne un element esențial al inițiativei și că principalele obstacole fiscale cu care se confruntă grupurile relevante pot fi depășite doar prin consolidare.

3.1.

Propunerile prezintă avantaje semnificative pentru întreprinderi și cetățeni. Costurile de asigurare a conformității și complexitatea vor fi reduse în cazul întreprinderilor de mai mari dimensiuni, precum și al celor care optează pentru aplicarea sistemului și desfășoară activități comerciale pe teritoriul UE, acesta fiind, de asemenea, un aspect esențial pentru finalizarea pieței unice și garantarea unor condiții de concurență echitabile pentru toți. Dacă va fi instituită în mod corespunzător, CCCTB va putea juca un rol esențial în combaterea planificării fiscale agresive și în restabilirea încrederii cetățenilor în sistemul de impozitare. O abordare comună în ceea ce privește baza de impozitare va garanta că toate țările din UE adoptă o poziție similară, contabilizând aceleași elemente și permițând aceleași deduceri. Întreprinderile multinaționale pot utiliza în prezent baze și rate de impozitare diferite în state membre diferite și, uneori, entități offshore pentru a plăti impozite foarte reduse. CCCTB abordează aceste aspecte.

3.2.

Planificarea fiscală agresivă generează venituri fiscale mai mici. Nivelul planificării fiscale reprezintă un motiv serios de îngrijorare pentru cetățenii europeni. UE a luat numeroase măsuri pentru a rezolva această problemă, adoptând planul de acțiune. Unul dintre obiectivele CCCTB constă în examinarea modului în care abordarea poate fi aprofundată, pentru a asigura o impozitare eficientă a societăților în întreaga UE.

3.3.

Reducerea considerabilă a prețurilor de transfer în UE pe care o va determina CCCTB va combate practicile care conduc la o planificare fiscală agresivă. De exemplu, se utilizează frecvent active cum ar fi proprietatea intelectuală, deoarece valoarea acestora este dificil de estimat sau întreprinderea însăși le atribuie o valoare care nu reflectă cu adevărat valoarea de pe piața liberă. Ele fac adesea obiectul unor tranzacționări interne în cadrul structurii aceleiași societăți.

3.4.

CCCTB poate combate planificarea fiscală agresivă stabilind care este locul în care se desfășoară activitatea economică reală. Întreprinderile pot avea un anumit număr de angajați și/sau active importante într-un stat membru, dar în același timp niciun profit sau unul foarte scăzut în statul membru respectiv. În prezent, societățile care au o structură de anvergură europeană își pot organiza activitatea în așa fel încât cea mai mare parte din profiturile lor din UE să fie dirijată către un sediu european situat într-o jurisdicție care are cea mai scăzută rată de impozitare și/sau cele mai generoase deduceri. Această practică, combinată cu utilizarea prețurilor de transfer pentru activele necorporale, poate duce la rate extrem de scăzute de impozitare efectivă a profitului în cazul întreprinderilor multinaționale cu cifre de afaceri foarte mari în mai multe jurisdicții. Propunerile referitoare la CCCTB pot rezolva aceste probleme. Formula care figurează în propuneri vizează locul în care se desfășoară activitatea economică, vânzările, forța de muncă și activele oferind indicii esențiale în acest sens. Autoritățile fiscale naționale au și ele un rol de jucat.

3.5.

După adoptarea sa, CCCTB ar urma să abordeze chestiunea competitivității pentru toate întreprinderile. Propunerea ar trebui să ia în considerare diferitele probleme cu care se confruntă IMM-urile, precum și întreprinderile mari.

4.1.

CESE salută propunerile privind o bază fiscală comună a societăților și o bază fiscală consolidată comună a societăților, ca mijloc de consolidare a pieței unice prin simplificarea situației fiscale a marilor societăți și de combatere a planificării fiscale agresive. Din 2011 până azi, contextul economic și politic general din Europa și din lume a înregistrat mari schimbări. Propunerea anterioară privind CCCTB nu a prilejuit nicio evoluție semnificativă. Comitetul speră că noile propuneri, care țin seama de evoluțiile de pe plan mondial, vor avea mai mult succes.

4.2.

Pe măsură ce dezbaterea privind CCCTB avansează, este important ca principalul obiectiv să rămână consolidarea. Propunerea ar avea de câștigat, de asemenea, de pe urma reducerii complexității, acolo unde este posibil. CESE încurajează Comisia să urmărească obținerea unui consens cât mai larg în promovarea ambelor componente ale propunerii sale.

4.3.1.

Există o serie de probleme legate de formula de repartizare. CESE este îngrijorat de faptul că nu s-au depus deloc eforturi pentru a explica sau preciza în mod adecvat în ce măsură formula generală (o treime active, o treime forța de muncă și o treime vânzări în funcție de destinație) reflectă fidel realitatea economică a întreprinderii în contextul defalcării profiturilor impozabile între statele membre. Prezenta propunere ar putea determina schimbări semnificative în ceea ce privește locul unde profiturile sunt înregistrate în scopuri fiscale, ceea ce va avea efecte majore și necunoscute pentru întreprinderi și statele membre. Veniturile din impozite sunt un element fundamental în gestiunea economică, motiv pentru care ar putea exista consecințe grave. CESE consideră că propunerea ar trebui să urmărească o formulă echitabilă și să evite apariția sistematică a unor efecte de dezechilibru.

4.3.2.

Deși pertinent, accentul pus pe aspecte precum instalațiile, utilajele și angajații nu oferă o imagine de ansamblu a industriei moderne. Strategia privind piața unică digitală, de exemplu, subliniază importanța drepturilor de proprietate intelectuală. În mod similar, evoluțiile în ceea ce privește uniunea piețelor de capital ar putea pune accentul pe activele financiare.

4.3.3.

Preocupările Comitetului sunt generate în special de:

4.4.1.

Propunerile Comisiei pun un accent deosebit asupra tratamentului fiscal al îndatorării în raport cu cel al capitalurilor proprii, în finanțarea întreprinderilor. Ca element important al strategiei industriale, promovarea capitalurilor proprii poate fi considerată ca avantajoasă, deoarece diversifică riscurile într-o întreprindere și evită numeroase aspecte ale volatilității în momentul efectuării planificării.

4.4.2.

Concret, Comitetul este preocupat de faptul că abordarea aleasă ar putea fi prociclică, în sensul în care o reducere a capitalurilor proprii în perioade dificile sau recursul la îndatorare din cauza lipsei de alternative ar conduce la o creștere a venitului impozabil, înrăutățind astfel situația întreprinderilor exact atunci când se află în cea mai dificilă situație. Acest lucru ar avea repercusiuni asupra locurilor de muncă și a creșterii economice. Prin urmare, în opinia CESE, este necesar să se procedeze la o reanalizare a abordării pentru care s-a optat.

5.1.

Comisia consideră că propunerile sale pun un accent puternic pe sprijinirea întreprinderilor și pe crearea unui regim mai simplu și mai eficace pentru asigurarea conformității și desfășurarea activităților de afaceri. Promovarea pieței unice și nevoile întreprinderilor pot fi considerate drept unele dintre principalele obiective ale UE, însă Uniunea a fost înființată de statele sale membre esențialmente pentru a servi nevoilor lor. Ar trebui deci să se prevadă măcar o evaluare sistematică de către Comisie a impactului modificărilor propuse asupra veniturilor din impozite, investițiilor și ocupării forței de muncă în fiecare stat membru, plecând de la analize ale bazelor de date internaționale și de la informațiile furnizate de statele membre. CESE îndeamnă statele membre să se acorde Comisiei acces la toate datele relevante și propune efectuarea unor evaluări de impact în ambele etape ale CCCTB.

5.2.

Deși eliminarea prețurilor de transfer este un element esențial al propunerilor, este evident că problema va continua să se pună atunci când grupurile vor desfășura activități atât în interiorul, cât și în afara UE. Aceasta va conduce în mod inevitabil la sisteme separate și distincte în cazul multor întreprinderi. Prin urmare, trebuie să se acorde atenție constituirii de grupuri, în interiorul și în afara UE, și de structuri mixte. Posibilitățile de evaziune s-ar putea transfera atunci de la baza fiscală sau de la actualul tratament neuniform al elementelor hibride la structuri și grupuri de societăți.

5.3.

CESE solicită ca, după ce se va conveni asupra CCCTB, dezbaterile referitoare la aceasta să respecte procedurile europene. Deși politica ar trebui să fie oricum suficient de flexibilă pentru a ține seama de condițiile în schimbare, este nevoie și de un mecanism structurat pentru adaptarea ei la condițiile economice.

5.4.

Este de apreciat modul în care sunt tratate cercetarea și dezvoltarea. Acordarea unei superdeduceri în acest domeniu va intensifica, evident, în mod semnificativ activitatea și va contribui la creșterea competitivității. Este important ca măsurile propuse să fie puse în context, comparându-le cu cele (destul de variate) pe care statele membre le prevăd deja în domeniu. Deducerea pentru creștere și investiții este importantă, dar la fel de necesar este ca acest nou stimulent, precum și superdeducerea pentru cercetare și dezvoltare să nu se transforme în noi forme de abuz fiscal atunci când vor fi puse în aplicare.

5.5.

Comisia trebuie să aibă în vedere posibilele conflicte care pot apărea între unele autorități fiscale și autoritatea fiscală principală. S-ar putea ivi conflicte cu privire la impozitarea filialelor dintr-un grup și la repartizarea profitului, care ar irosi timpul câștigat prin eliminarea problemelor legate de stabilirea prețurilor de transfer.

5.6.

Ar trebui să se clarifice modul în care statele membre ar trebui să efectueze audituri la o filială din cadrul unui grup, atunci când autoritățile fiscale din statul membru respectiv doresc să procedeze la auditare.

5.7.

Dispoziția referitoare la perioadele de amortizare poate fi în dezacord cu unele practici ale întreprinderilor, fapt care ar impune preconizarea unui anumit grad de flexibilitate. Multe întreprinderi își reînnoiesc dotările (de pildă calculatoarele) în fiecare an sau la doi ani pentru a devansa obsolescența, fenomen care nu va face decât să se accelereze, în următorii ani, în cazul anumitor clase de active, din cauza ritmului rapid al schimbărilor tehnologice.

5.8.

Este în continuare important să se combată evaziunea fiscală prin arbitrajul codurilor contabile, întrucât această activitate ar putea fi încă posibilă înainte de consolidare.

5.9.

De asemenea, propunerile permit întreprinderilor multinaționale să excludă entitățile intermediare, inclusiv pe cele din paradisurile fiscale, deoarece ele se află în afara UE. Această chestiune trebuie abordată prin diferite metode, cum ar fi normele privind prețurile de transfer și societățile străine controlate, precum și un principiu general privind combaterea evaziunii.