25.5.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 138/117

(1)

Regulamentul (CE) nr. 999/2001 stabilește norme pentru prevenirea, controlul și eradicarea encefalopatiilor spongiforme transmisibile (EST) la bovine, ovine și caprine. El se aplică producției și introducerii pe piață a animalelor vii și a produselor de origine animală și, în anumite cazuri specifice, exportului acestora.

(2)

Regulamentul (CE) nr. 999/2001 prevede că fiecare stat membru trebuie să desfășoare un program anual de monitorizare a EST în conformitate cu anexa III la regulamentul respectiv, care stabilește norme pentru un sistem de monitorizare. În partea II a capitolului A din anexa respectivă sunt stabilite norme de monitorizare a ovinelor și caprinelor, iar la punctul 8.2 din partea II a capitolului în cauză se prevede că statele membre trebuie să determine genotipul proteinei prionice pentru codonii 136, 141, 154 și 171 ai unui eșantion minim de ovine, reprezentativ pentru întreaga populație de ovine din statul membru respectiv, de cel puțin 600 de animale în cazul statelor membre cu o populație adultă de ovine de peste 750 000 de animale și de cel puțin 100 de animale pentru alte state membre.

(3)

După introducerea cerinței genotipării aleatorii prevăzute la punctul 8.2 din partea II a capitolului A din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, obiectivele inițiale de cartografiere a genotipurilor susceptibile de scrapie și de identificare pe țări a genotipurilor de ovine rezistente au fost atinse. Cu toate acestea, genotiparea aleatorie a ovinelor rămâne utilă în statele membre care, în conformitate cu articolul 6a din Regulamentul (CE) nr. 999/2001 și cu capitolul C din anexa VII la regulamentul respectiv, desfășoară un program de ameliorare a rasei pentru a obține rezistență la EST a populațiilor lor de ovine și al căror program de ameliorare a rasei urmărește să aibă un impact asupra profilului genetic al întregii lor populații de ovine. Acestor state membre, genotiparea aleatorie a unei părți din populația lor totală de ovine le permite să evalueze dacă programul de ameliorare a rasei în curs are efectul scontat, care constă în mărirea frecvenței alelei ARR și reducerea, în același timp, a prevalenței alelelor a căror contribuție la susceptibilitatea la EST a fost demonstrată.

(4)

Capitolul C din anexa VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001 stabilește cerințele minime pentru programele de ameliorare a rasei axate pe rezistența la EST a efectivelor de ovine din statele membre, iar punctul 1 din partea 1 a capitolului respectiv prevede că programul de ameliorare a rasei trebuie să fie axat pe efectivele de ovine cu valoare genetică ridicată. Punctul 1 paragraful al doilea permite statelor membre în care un program de ameliorare a rasei este în curs să decidă să autorizeze eșantionarea și genotiparea numai a berbecilor de reproducție din efectivele care nu participă la programul de ameliorare a rasei. Această dispoziție este utilizată în cazul în care programul de ameliorare a rasei al unui stat membru are drept obiectiv obținerea unui impact asupra profilului genetic al întregii populații de ovine. Din aceste motive, cerința privind genotiparea aleatorie stabilită la punctul 8.2 din partea II a capitolului A din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 999/2001 ar trebui limitată la acele state membre care desfășoară un program de ameliorare a rasei și care autorizează eșantionarea și genotiparea berbecilor de reproducție din efectivele care nu participă la programul de ameliorare a rasei.

(5)

În avizul său din 13 iulie 2006 (2), Grupul științific pentru pericole biologice (BIOHAZ) al Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (denumit în continuare „avizul EFSA”) cu privire la programul de ameliorare a rasei axat pe rezistența la EST a ovinelor a considerat că cerința actuală, prevăzută la punctul 8.2 din partea II a capitolului A din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, de genotipare aleatorie a 100 sau a 600 de ovine pe an, în funcție de mărimea efectivelor de ovine din statul membru, pare insuficientă pentru a monitoriza impactul programului de ameliorare genetică asupra întregii populații de ovine a unui stat membru, dată fiind dimensiunea redusă a eșantionului prevăzut. În avizul său, EFSA a recomandat mărirea dimensiunii eșantionului și a menționat faptul că, presupunând că prevalența genotipului vizat de monitorizare este de 50 %, ar trebui testate în fiecare an 1 560 de animale pentru a detecta o modificare de 5 % a prevalenței genotipului, cu un nivel de încredere de 95 %. Deoarece este puțin probabil ca în termen de un an să apară o modificare de 5 % a prevalenței genotipului pentru întreaga populație de ovine, este rezonabil ca o astfel de genotipare aleatorie să aibă loc o dată la trei ani.

(6)

În avizul EFSA, se recomandă, de asemenea, colectarea de date epidemiologice relevante, precum cele cu privire la regiunea, tipul efectivelor și sexul animalelor, în vederea unei ajustări a posteriori și a unei monitorizări adecvate a planului de eșantionare. Din aceste motive, este oportun să le fie oferită statelor membre posibilitatea de a determina dimensiunea exactă a eșantionului și frecvența prelevărilor reprezentative pentru eșantionare și genotipare la care este supusă populația lor națională de ovine, ținând cont de datele epidemiologice colectate în cursul campaniilor de eșantionare anterioare, cu condiția ca planul de eșantionare să permită cel puțin detectarea unei modificări de 5 % a prevalenței genotipului pe o perioadă de trei ani, cu un nivel de încredere de 95 %.

(7)

Din aceste motive, cerința privind genotiparea aleatorie stabilită la punctul 8.2 din partea II a capitolului A din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 999/2001 ar trebui eliminată și înlocuită prin cerința specificată în partea 1 a capitolului C din anexa VII la regulamentul respectiv, care prevede că statele membre care desfășoară un program de ameliorare a rasei pentru ovine și care autorizează eșantionarea și genotiparea berbecilor de reproducție din efectivele care nu participă la programul de ameliorare a rasei ar trebui să efectueze o analiză de genotip pe un eșantion aleatoriu de ovine, reprezentativ pentru populația de ovine a statului membru, de cel puțin 1 560 de animale o dată la trei ani sau pe un eșantion a cărui dimensiune și a cărui frecvență de analiză sunt stabilite de statul membru respectiv pe baza criteriilor prevăzute în considerentul anterior.

(8)

Prin urmare, anexele III și VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001 ar trebui modificate în consecință.

(9)

Deoarece genotiparea aleatorie este organizată pe an calendaristic, această modificare ar trebui să fie aplicabilă de la 1 ianuarie 2018.

(10)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,