29.4.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 113/15

(1)

Regulamentele delegate (UE) 2015/2205 (2), (UE) 2016/592 (3) și (UE) 2016/1178 (4) ale Comisiei determină patru categorii de contrapărți pentru a stabili data de la care acestea respectă obligațiile de compensare. Contrapărțile sunt clasificate în funcție de capacitatea legală și operațională, precum și de activitatea de tranzacționare a instrumentelor financiare derivate extrabursiere.

(2)

Pentru a se asigura aplicarea corectă și la timp a obligației de compensare, pentru categoriile de contrapărți respective s-au prevăzut perioade de tranziție decalate.

(3)

La stabilirea datei de respectare a obligației de compensare de către contrapărțile din categoria 3, se are în vedere faptul că majoritatea contrapărților pot avea acces la o contraparte centrală numai dacă sunt clienți sau clienți indirecți ai unui membru compensator.

(4)

În categoria 3 sunt incluse contrapărțile cu cel mai scăzut nivel de tranzacționare a instrumentelor financiare derivate extrabursiere. Conform datelor recente, contrapărțile din această categorie se confruntă cu dificultăți semnificative în elaborarea mecanismelor necesare privind compensarea contractelor cu instrumente financiare derivate extrabursiere. Acest fapt este determinat de complexitatea mecanismelor privind ambele tipuri de acces la compensare, și anume compensarea pentru clienți și compensarea pentru clienții indirecți.

(5)

În primul rând, referitor la mecanismele privind compensarea pentru clienți, se estimează că membrii compensatori nu au motive suficiente pentru a diversifica foarte mult ofertele de compensare pentru clienți, din cauza costurilor. Acest fapt este cu atât mai valabil în cazul contrapărților cu un volum limitat al tranzacționării instrumentelor financiare derivate extrabursiere. În plus, cadrul de reglementare privind cerințele de capital aplicabil activităților de compensare pentru clienți este în curs de modificare, ceea ce generează incertitudini care restricționează diversificarea seriei de oferte de compensare din partea membrilor compensatori.

(6)

În al doilea rând, referitor la mecanismele de compensare pentru clienții indirecți, ca urmare a lipsei de oferte, în prezent contrapărțile nu pot avea acces la contrapartea centrală doar devenind clienți indirecți ai unui membru compensator.

(7)

Având în vedere aceste dificultăți și pentru a acorda contrapărților respective mai mult timp pentru a finaliza mecanismele necesare privind compensarea, este oportun să se amâne datele de la care se aplică obligația de compensare pentru contrapărțile din categoria 3. Cu toate acestea, se ține cont de faptul că există stimulente pentru un management al riscului centralizat în ceea ce privește tranzacțiile intragrup și de faptul că amânarea datelor respective nu are impact asupra acestor stimulente și asupra datelor referitoare la anumite tranzacții cu instrumente financiare derivate extrabursiere încheiate între contrapărți care aparțin aceluiași grup.

(8)

Având în vedere consecințele pozitive care decurg din instituirea unor mecanisme privind compensarea și pentru a se evita dublarea eforturilor în vederea pregătirii pentru compensarea diferitelor clase de active care fac obiectul obligației de compensare, este oportun să se coreleze noile date de la care se aplică obligația de compensare pentru contrapărțile din categoria 3.

(9)

Prin urmare, Regulamentele delegate (UE) 2015/2205, (UE) 2016/592 și (UE) 2016/1178 ar trebui să fie modificate.

(10)

Prezentul regulament se bazează pe proiectul de standarde tehnice de reglementare prezentat Comisiei de către Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA).

(11)

ESMA a realizat o consultare publică cu privire la proiectul de standarde tehnice de reglementare pe care se bazează prezentul regulament, a analizat costurile și beneficiile potențiale aferente, a solicitat punctul de vedere al Grupului părților interesate din domeniul valorilor mobiliare și piețelor, instituit în temeiul articolului 37 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (5), și a consultat Comitetul european pentru risc sistemic,