3.3.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 58/43

(1)

Anexa XVII la Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 conține, printre altele, restricțiile prevăzute anterior în Directiva 76/769/CEE a Consiliului (2).

(2)

Directiva 2005/69/CE a Parlamentului European și a Consiliului (3) a interzis introducerea pe piață și utilizarea uleiurilor de diluare la producerea de anvelope sau de părți de anvelope, în cazul în care acestea conțin mai mult de 1 mg/kg de benzo(a)piren (BaP) sau peste 10 mg/kg din suma celor opt hidrocarburi aromatice policiclice (HAP) enumerate. Această restricție este, în prezent, prevăzută la intrarea 50 coloana 2 punctul 1 din anexa XVII la Regulamentul (CE) nr. 1907/2006.

(3)

În momentul adoptării acestei restricții, nu existau metode de testare armonizate disponibile pentru a determina concentrația specifică a celor opt HAP enumerate în uleiurile de diluare. Prin urmare, metoda analitică IP 346:1998 (4), utilizată de industria petrolieră, pentru a determina concentrația compușilor aromatici policiclici (PAC), este menționată în restricția respectivă ca o metodă indirectă pentru a determina respectarea limitelor specificate pentru BaP și suma tuturor HAP enumerate.

(4)

Metoda analitică IP 346:1998 nu este specifică celor opt HAP enumerate. În plus, este stabilit faptul că domeniul de aplicare al acestei metode este limitat la uleiurile de bază lubrifiante, neutilizate, fracțiile petroliere fără asfalten și având nu mai mult de 5 % din componentele acestora cu punct de fierbere sub 300 °C. Pentru eșantioanele care nu respectă aceste cerințe, această metodă poate fi necorespunzătoare.

(5)

Astfel cum se solicită în Directiva 2005/69/CE, la 3 iulie 2007 Comisia a acordat un mandat Comitetului European pentru Standardizare (CEN) în vederea dezvoltării unei metode mai specifice.

(6)

Noua metodă standard a fost adoptată și publicată de CEN sub forma standardului EN 16143:2013 [Produse petroliere. Determinarea conținutului de benzo(a)piren (BaP) și a hidrocarburilor aromatice policiclice (HAP) în uleiurile de diluare. Metoda care utilizează purificarea dublă LC și analiza GC/MS].

(7)

Comisia este de părere că, dat fiind că acest nou standard prevede o metodă analitică specifică pentru a analiza HAP relevante în uleiurile de diluare și corijează lacunele metodei precedente, este adecvat să se înlocuiască metoda IP 346:1998 cu noul standard EN 16143:2013, ca metodă de referință pentru a determina respectarea de către uleiurile de diluare a restricției de la intrarea 50 coloana 2 punctul 1 din anexa XVII la Regulamentul (CE) nr. 1907/2006.

(8)

O consultare informală desfășurată cu statele membre și reprezentanți ai organizațiilor părților interesate în cauză a indicat faptul că, pentru uleiurile de diluare, există în general o bună corelare între rezultatele metodei IP 346:1998 și metodele analitice ale cromatografiei în stare gazoasă, care urmăresc același principiu ca noua metodă CEN, pentru a măsura HAP cancerigene individuale. Operatorii economici au indicat faptul că înlocuirea IP 346:1998 cu noua metoda CEN nu este de așteptat să aibă un impact asupra conformității uleiurilor de diluare. Cu toate acestea, noua metodă de analiză este estimată a fi mai complexă și mai costisitoare de efectuat decât IP 346:1998.

(9)

Ar trebui să se acorde o perioadă de tranziție de optsprezece luni în care vechea și noua metodă de analiză să poată fi utilizate în mod alternativ pentru determinarea conformității cu respectiva restricție. Această perioadă de tranziție ar trebui să permită laboratoarelor să obțină experiența necesară în aplicarea noii metode de analiză. Aceasta ar trebui, de asemenea, să faciliteze determinarea conformității uleiurilor de diluare introduse pe piață înainte de intrarea în vigoare a prezentului regulament.

(10)

Comisia a încheiat reevaluarea măsurilor de la intrarea 51 din anexa XVII la Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 în ceea ce privește substanțele ftalat de di (2-etilhexil) (DEHP), ftalat de dibutil (DBP) și ftalat de butil și de benzil (BBP), în conformitate cu punctul 3 de la intrarea respectivă. Această reevaluare a fost lansată la 4 septembrie 2009 în urma solicitării Comisiei adresată Agenției Europene pentru Produse Chimice (ECHA) de a revizui noile informații științifice disponibile și de a evalua dacă există dovezi care să justifice o reexaminare a restricției existente. La furnizarea informațiilor către Comisie în martie 2010, ECHA a subliniat că ar trebui să fie luată în considerare o evaluare a dosarelor de înregistrare REACH relevante. Prin urmare, Comisia a solicitat ECHA să procedeze așa cum s-a sugerat. Totuși, în aprilie 2011, Regatul Danemarcei a inițiat procedura de restricționare privind prezența acestor ftalați în articolele pentru uz interior și în articolele care pot veni în contact direct cu pielea sau mucoasele, în care, printre altele, au fost luate în considerare dosarele de înregistrare. Astfel cum s-a comunicat la 9 august 2014 (5), la sfârșitul procesului de restricționare, Comisia nu a propus o modificare la anexa XVII la Regulamentul (CE) nr. 1907/2006. În plus, prin Regulamentul (UE) nr. 143/2011 al Comisiei (6), Comisia a inclus acești ftalați în anexa XIV la Regulamentul (CE) nr. 1907/2006. În consecință, în conformitate cu articolul 69 alineatul (2) din respectivul regulament, ECHA are obligația de a lua în considerare, după data expirării, dacă utilizarea acestor ftalați în compoziția articolelor prezintă un risc pentru sănătatea umană sau pentru mediu, risc care nu este controlat în mod adecvat. În consecință, nu a fost considerată necesară nicio altă revizuire a măsurilor pentru această restricționare a ftalaților menționați și, prin urmare, este necesar să se elimine punctul respectiv de la intrarea respectivă.

(11)

În ianuarie 2014, Comisia a încheiat reevaluarea măsurilor de la intrarea 52 din anexa XVII la Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 în ceea ce privește substanțele ftalat de di-„izononil” (DINP), ftalat de di-„izodecil” (DIDP) și ftalat de di-n-octil (DNOP), în conformitate cu punctul 3 de la intrarea respectivă. Această reevaluare a fost lansată la 4 septembrie 2009 prin solicitarea Comisiei către Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA) de a revizui noile informații științifice disponibile și de a evalua dacă există dovezi care să justifice o reexaminare a restricției existente. Informațiile disponibile au fost ulterior completate de informațiile din dosarele de înregistrare primite până în 2010, termenul limită de înregistrare. ECHA a prezentat apoi proiectul de raport de reexaminare Comitetului său pentru evaluarea riscurilor (RAC) pentru o evaluare detaliată. RAC și-a adoptat avizul în martie 2013, iar raportul final de revizuire ECHA a fost transmis Comisiei în august 2013. Pe baza raportului ECHA, Comisia a hotărât să nu propună nicio modificare a dispozițiilor de la intrarea 52 din anexa XVII și să considere reevaluarea efectuată în conformitate cu punctul 3 de la intrarea respectivă ca fiind finalizată. Concluziile Comisiei privind reevaluarea au fost făcute publice (7). Prin urmare, este necesar să se elimine punctul 3 de la intrarea respectivă.

(12)

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 ar trebui modificat în consecință.

(13)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului instituit prin articolul 133 din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006,