EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 32007R1569

Regulamentul (CE) nr 1569/2007 al Comisiei din 21 decembrie 2007 de instituire a unui mecanism pentru determinarea echivalenței standardelor de contabilitate aplicate de emitenți de valori mobiliare din țări terțe, în conformitate cu Directivele 2003/71/CE și 2004/109/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului

JO L 340, 22.12.2007, p. 66–68 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

Acest document a fost publicat într-o ediţie specială (HR)

Legal status of the document In force: This act has been changed. Current consolidated version: 01/01/2015

ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2007/1569/oj

22.12.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 340/66


REGULAMENTUL (CE) NR 1569/2007 AL COMISIEI

din 21 decembrie 2007

de instituire a unui mecanism pentru determinarea echivalenței standardelor de contabilitate aplicate de emitenți de valori mobiliare din țări terțe, în conformitate cu Directivele 2003/71/CE și 2004/109/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Directiva 2003/71/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind prospectul care trebuie publicat în cazul unei oferte publice de valori mobiliare sau pentru admiterea valorilor mobiliare la tranzacționare și de modificare a Directivei 2001/34/CE (1), în special articolul 7 alineatul (1),

având în vedere Directiva 2004/109/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 decembrie 2004 privind armonizarea obligațiilor de transparență în ceea ce privește informația referitoare la emitenții ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată și de modificare a Directivei 2001/34/CE (2), în special articolul 23 alineatul (4) punctul (i),

întrucât:

(1)

În temeiul articolului 23 alineatul (4) din Directiva 2004/109/CE, Comisia trebuie să instituie un mecanism pentru determinarea echivalenței informațiilor necesare în conformitate cu directiva menționată mai sus, inclusiv declarațiile financiare și cerințele aferente, în conformitate cu actele cu putere de lege sau actele administrative ale țărilor terțe. În temeiul aceluiași articol, Comisia trebuie să ia decizii referitoare la echivalența standardelor de contabilitate utilizate de țări terțe și poate să permită utilizarea standardelor de contabilitate ale unor țări terțe în timpul unei perioade tranzitorii corespunzătoare. Dat fiind gradul ridicat de interconectare a informațiilor necesare în conformitate cu Directiva 2004/109/CE cu informațiile necesare în conformitate cu Directiva 2003/71/CE, este necesar să se aplice aceleași criterii pentru determinarea echivalenței în cadrul ambelor directive.

(2)

Date fiind obiectivele Directivei 2003/71/CE de a asigura că investitorii pot să facă o evaluare documentată a patrimoniului, a poziției financiare, a rezultatelor și a prospectelor unui emitent și obiectivele Directivei 2004/109/CE de a permite investitorilor să facă o evaluare documentată a situației financiare a emitenților ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată, este necesar ca echivalența să se definească prin referință la capacitatea investitorilor de a face o evaluare similară a poziției financiare și a prospectelor, indiferent dacă declarațiile financiare sunt redactate în conformitate cu standardele de contabilitate ale unei țări terțe sau cu standardele internaționale de raportare financiară (denumite în continuare IFRS).

(3)

Pentru a se asigura că se realizează o determinare a echivalenței standardelor de contabilitate ale țărilor terțe în toate cazurile relevante pentru piețele comunitare, Comisia ar trebui să evalueze echivalența standardelor de contabilitate ale țărilor terțe fie la cererea autorității competente dintr-un stat membru sau la cererea unei autorități responsabile de standardele de contabilitate sau de supravegherea pieței dintr-o țară terță, fie din proprie inițiativă. Comisia consultă mai întâi Comitetul autorităților europene de reglementare a valorilor mobiliare (CERVM) în ceea ce privește evaluarea echivalenței standardelor contabile respective. Pe lângă aceasta, Comisia monitorizează activ progresele înregistrate în activitatea autorităților de resort dintr-o țară terță de a elimina orice cerință ca emitenții comunitari care accesează piețele financiare ale unei țări terțe să coreleze declarațiile financiare întocmite cu ajutorul IFRS adoptate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1606/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 iulie 2002 privind aplicarea standardelor internaționale de contabilitate (3). Decizia Comisiei trebuie formulată astfel încât emitenților comunitari să li se permită să utilizeze IFRS adoptate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1606/2002 în țara terță respectivă.

(4)

Președintele Consiliului European, președintele Comisiei și președintele Statelor Unite ale Americii au convenit, în aprilie 2007, să promoveze și să asigure condițiile pentru recunoașterea standardelor GAAP americane și IFRS în ambele jurisdicții, fără să mai fie necesară o reconciliere până în 2009 sau mai devreme. Comisia și US Securities and Exchange Commission (SEC) și-au continuat dialogul către acceptarea în SUA a IFRS adoptate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1606/2002, care ar scuti emitenții utilizatori ai IFRS de o serie de cerințe de reconciliere costisitoare. Ar trebui să se facă demersuri pentru a realiza acorduri similare cu alte țări la ale căror burse companii din UE își cotează valorile mobiliare înainte de sfârșitul anului 2008. Comitetul pentru standarde de contabilitate din Japonia (ASBJ) urmărește punerea în aplicare a programului comun de lucru cu Consiliul pentru standarde internaționale de contabilitate (IASB) către convergența GAAP japoneze cu IFRS. Comitetul pentru standarde de contabilitate din Canada (AcSB) a publicat un plan de punere în aplicare având ca obiectiv încorporarea IFRS în standardele GAAP canadiene începând cu 1 ianuarie 2011.

(5)

Pentru promovarea obiectivelor din Regulamentul (CE) nr. 1606/2002 și încurajarea utilizării IFRS pe piețele financiare globale și pentru reducerea la minimum a perturbărilor piețelor din Comunitate, este necesar să se țină seama de programele de convergență cu IFRS sau de angajamentul unei autorități competente din țara terță de a adopta IFRS. Prin urmare, este necesar să se specifice care sunt condițiile în care se poate considera că programele de convergență constituie o bază suficientă pentru a permite emitenților din țări terțe să aplice standardele lor naționale de contabilitate într-o perioadă tranzitorie. Comisia se consultă mai întâi cu CERVM cu privire la programul de convergență sau, după caz, la progresele realizate în vederea adoptării IFRS.

(6)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului european pentru valori mobiliare,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Obiectul

Prezentul regulament stabilește condițiile în care Principiile de contabilitate general acceptate ale unei țări terțe pot fi considerate a fi echivalente cu standardele internaționale de raportare financiară (denumite în continuare IFRS) și introduce un mecanism de determinare a echivalenței.

Articolul 2

Echivalența

Principiile de contabilitate general acceptate ale unei țări terțe pot fi considerate echivalente cu IFRS adoptate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1606/2002 în cazul în care declarațiile financiare întocmite în conformitate cu principiile de contabilitate general acceptate ale țării terțe în cauză permit investitorilor să facă o evaluare similară a patrimoniului, a poziției financiare, a rezultatelor și a prospectelor emitentului ca declarații financiare întocmite în conformitate cu IFRS, având ca rezultat faptul că investitorii vor lua probabil aceleași decizii în ceea ce privește achizițiile, păstrarea și transferul valorilor mobiliare ale unui emitent.

Articolul 3

Mecanismul de echivalență

Decizia privind determinarea echivalenței principiilor de contabilitate general acceptate ale unei țări terțe poate fi luată la inițiativa Comisiei, în urma cererii depuse de autoritatea competentă a unui stat membru sau în urma cererii depuse de o autoritate competentă responsabilă de standardele de contabilitate sau de supravegherea pieței unei țări terțe.

Atunci când Comisia decide să facă o determinare a echivalenței, fie în urma unei cereri, fie din proprie inițiativă, respectiva decizie va avea caracter public.

Articolul 4

Condiții de acceptare a standardelor de contabilitate ale țărilor terțe pentru o perioadă limitată

(1)   Emitenților din țări terțe li se poate permite să utilizeze declarații financiare întocmite în conformitate cu standardele de contabilitate ale unei țări terțe, pentru a respecta obligațiile prevăzute de Directiva 2004/109/CE și, prin derogare de la articolul 35 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 809/2004, să furnizeze informațiile financiare istorice în conformitate cu respectivul regulament pentru o perioadă care poate începe oricând după 31 decembrie 2008 și se încheie cel târziu la 31 decembrie 2011 în următoarele cazuri:

1.

autoritatea din țara terță responsabilă de standardele naționale de contabilitate respective și-a luat angajamentul public înainte de 30 iunie 2008 de a alinia standardele în cauză cu IFRS până la 31 decembrie 2011 și ambele condiții de mai jos sunt întrunite:

(a)

autoritatea din țara terță responsabilă de standardele naționale de contabilitate respective a stabilit, înainte de 31 decembrie 2008, un program de convergență complex, care poate fi realizat înainte de 31 decembrie 2011;

(b)

programul de convergență se pune în aplicare în mod eficient, fără întârziere, fiindu-i alocate resurse corespunzătoare în acest sens;

2.

autoritatea din țara terță responsabilă de standardele naționale de contabilitate respective și-a luat angajamentul public înainte de 30 iunie 2008 de a adopta IFRS până la 31 decembrie 2011 și în țara terță respectivă se iau măsuri eficiente de asigurare a tranziției fără întârziere și complete la IFRS până la acea dată sau s-a ajuns împreună cu UE la un acord de recunoaștere reciprocă înainte de 31 decembrie 2008.

(2)   Orice decizie de a permite prelungirea valabilității declarațiilor financiare redactate în conformitate cu standardele de contabilitate ale unei țări terțe, în temeiul alineatului (1), se ia în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 24 din Directiva 2003/71/CE și la articolul 27 alineatul (2) din Directiva 2004/109/CE.

(3)   Atunci când permite prelungirea valabilității declarațiilor financiare redactate în conformitate cu standardele de contabilitate ale unei țări terțe, în temeiul alineatului (1), Comisia examinează periodic dacă sunt întrunite în continuare condițiile de la litera (a) sau (b) (după caz) și raportează în consecință Comitetului european pentru valori mobiliare și Parlamentului European.

(4)   În cazul în care condițiile de la litera (a) sau (b) de la alineatul (1) nu mai sunt întrunite, Comisia ia o decizie în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 24 din Directiva 2003/71/CE și la articolul 27 alineatul (2) din Directiva 2004/109/CE de modificare a deciziei luate în conformitate cu alineatul (1) în ceea ce privește standardele de contabilitate respective.

(5)   La aplicarea prezentului articol, Comisia se consultă mai întâi cu CERVM cu privire la programul de convergență sau, după caz, la progresele realizate în vederea adoptării IFRS.

Articolul 5

Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 21 decembrie 2007.

Pentru Comisie

Charlie McCREEVY

Membru al Comisiei


(1)  JO L 345, 31.12.2003, p. 64.

(2)  JO L 390, 31.12.2004, p. 38.

(3)  JO L 243, 11.9.2002, p. 1.


Top