18.12.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 332/1

(1)

Problemele generate de evaziunea fiscală la nivel transfrontalier, de planificarea fiscală agresivă și de concurența fiscală dăunătoare s-au agravat considerabil, devenind un subiect de preocupare major în Uniune și la nivel mondial. Erodarea bazei impozabile reduce considerabil veniturile fiscale naționale, ceea ce împiedică statele membre să aplice politici fiscale favorabile creșterii. Emiterea deciziilor fiscale anticipate, care facilitează aplicarea consecventă și transparentă a legislației, este o practică comună inclusiv în Uniune. Oferind certitudine mediului de afaceri, clarificarea legislației fiscale în beneficiul contribuabililor poate încuraja investițiile și conformarea cu legislația și, prin urmare, poate contribui la obiectivul dezvoltării în continuare a pieței unice a Uniunii pe baza principiilor și a libertăților care stau la baza tratatelor. Totuși, deciziile privind structurile create în funcție de sistemul de impozitare au condus, în anumite cazuri, la un nivel scăzut de impozitare a unor venituri artificial de ridicate în țara care emite, modifică sau reînnoiește decizia fiscală anticipată și au cauzat reducerea artificială a veniturilor impozitate în orice alte țări implicate. Creșterea transparenței este așadar necesară de urgență. Pentru a atinge acest scop, instrumentele și mecanismele instituite de Directiva 2011/16/UE a Consiliului (4) ar trebui consolidate.

(2)

În concluziile sale din 18 decembrie 2014, Consiliul European a subliniat nevoia urgentă de intensificare a eforturilor de combatere a evaziunii fiscale și a planificării fiscale agresive, atât la nivel mondial, cât și la nivelul Uniunii. Subliniind importanța transparenței, Consiliul European a salutat intenția Comisiei de a prezenta o propunere privind schimbul automat de informații referitoare la deciziile fiscale în Uniune.

(3)

Directiva 2011/16/UE prevede obligativitatea schimbului spontan de informații între statele membre în cinci cazuri specifice și în anumite termene. În cazurile în care autoritatea competentă a unui stat membru are dovezi pe baza cărora presupune că pot exista pierderi fiscale într-un alt stat membru, schimbul spontan de informații se aplică deja deciziilor fiscale pe care un stat membru le emite, le modifică sau le reînnoiește la adresa unui anumit contribuabil în ceea ce privește interpretarea sau aplicarea dispozițiilor fiscale în viitor și care au o dimensiune transfrontalieră.

(4)

Cu toate acestea, eficiența schimbului spontan de informații privind deciziile fiscale anticipate cu aplicare transfrontalieră și acordurile prealabile privind prețul de transfer este împiedicată de o serie de dificultăți practice importante, cum ar fi marja de apreciere de care dispune statul membru emitent pentru a decide care alte state membre ar trebui informate. Prin urmare, informațiile schimbate ar trebui, după caz, să fie accesibile tuturor celorlalte state membre.

(5)

Domeniul de aplicare al schimbului automat de informații privind deciziile fiscale anticipate cu aplicare transfrontalieră și acordurile prealabile privind prețul de transfer emise, modificate sau reînnoite la adresa unei anumite persoane sau a unui anumit grup de persoane, pe care această persoană sau acest grup de persoane are (au) dreptul să se bazeze, ar trebui să vizeze orice formă materială (indiferent de caracterul lor obligatoriu sau neobligatoriu și de modul în care sunt emise).

(6)

Din rațiuni de securitate juridică, Directiva 2011/16/UE ar trebui să fie modificată prin includerea unei definiții adecvate a deciziei fiscale anticipate cu aplicare transfrontalieră și a acordului prealabil privind prețul de transfer. Domeniul de aplicare al acestor definiții ar trebui să fie suficient de larg pentru a cuprinde o gamă largă de situații, inclusiv, dar fără a se limita la următoarele tipuri de decizii fiscale anticipate cu aplicare transfrontalieră și de acorduri prealabile privind prețul de transfer:

(7)

Contribuabilii au dreptul să se bazeze pe decizii fiscale anticipate cu aplicare transfrontalieră sau pe acorduri prealabile privind prețul de transfer, de exemplu în timpul proceselor de impozitare sau al auditurilor fiscale, cu condiția ca elementele de fapt pe care se bazează deciziile fiscale anticipate cu aplicare transfrontaliere sau acordurile prealabile privind prețul de transfer să fi fost prezentate cu acuratețe și ca respectivii contribuabili să respecte dispozițiile deciziilor fiscale anticipate cu aplicare transfrontalieră sau ale acordurilor prealabile privind prețul de transfer.

(8)

Statele membre vor face schimb de informații, indiferent dacă contribuabilul respectă sau nu respectă dispozițiile deciziei fiscale anticipate cu aplicare transfrontalieră sau ale acordurilor prealabile privind prețul de transfer.

(9)

Furnizarea de informații nu ar trebui să conducă la divulgarea unui secret comercial, industrial sau profesional sau a unui procedeu comercial ori la o divulgare de informații care ar contraveni politicii publice.

(10)

Pentru a profita de beneficiile oferite de schimbul automat obligatoriu de informații privind deciziile fiscale anticipate cu aplicare transfrontalieră și acordurile prealabile privind prețul de transfer, informațiile ar trebui comunicate în cel mai scurt timp după emitere, modificare sau reînnoire și, prin urmare, ar trebui stabilite intervale regulate de comunicare a informațiilor. Din aceleași motive este, de asemenea, necesar să se prevadă schimbul automat obligatoriu de decizii fiscale anticipate cu aplicare transfrontalieră și de acorduri prealabile privind prețul de transfer care au fost emise, modificate sau reînnoite într-o perioadă care a debutat cu cinci ani înaintea datei aplicării prezentei directive și care sunt încă valabile la 1 ianuarie 2014. Cu toate acestea, anumite persoane sau grupuri de persoane cu o cifră de afaceri netă anuală la nivel de grup de sub 40 000 000 EUR ar putea fi excluse, în anumite condiții, de la un astfel de schimb automat obligatoriu.

(11)

Din motive de securitate juridică este oportun ca, în conformitate cu un set de condiții foarte stricte, să se excludă de la schimbul automat obligatoriu acordurile prealabile privind prețul de transfer bilaterale sau multilaterale cu țări terțe în conformitate cu cadrul tratatelor internaționale încheiate cu țările respective, în cazul în care dispozițiile respectivelor tratate nu permit divulgarea către o țară terță parte a informațiilor primite în temeiul respectivului tratat. Totuși, în astfel de cazuri ar trebui, în schimb, ca informațiile identificate la articolul 8a alineatul (6) referitoare la cererile care conduc la emiterea unor astfel de acorduri prealabile privind prețul de transfer bilaterale sau multilaterale să facă obiectul unui schimb de informații. Prin urmare, în astfel de cazuri, informațiile care urmează să fie comunicate ar trebui să includă o mențiune a faptului că sunt furnizate pe baza unei asemenea cereri.

(12)

Schimbul automat obligatoriu de informații privind deciziile fiscale anticipate cu aplicare transfrontalieră și acordurile prealabile privind prețul de transfer ar trebui să includă, în fiecare caz, comunicarea unui set definit de informații de bază care să fie accesibile tuturor statelor membre. Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte măsurile practice necesare pentru a standardiza comunicarea unor astfel de informații în conformitate cu procedura prevăzută în Directiva 2011/16/UE (care implică Comitetul privind cooperarea administrativă în domeniul impozitării) pentru stabilirea unui formular-tip care să fie utilizat pentru schimbul de informații. Această procedură ar trebui utilizată și la adoptarea unor noi măsuri practice în vederea punerii în aplicare a schimbului de informații, cum ar fi precizarea cerințelor lingvistice care ar fi aplicabile schimbului de informații utilizând formularul-tip respectiv.

(13)

La elaborarea unui astfel de formular-tip pentru schimbul automat obligatoriu de informații este oportun să se țină seama de activitatea desfășurată de Forumul privind practicile fiscale dăunătoare al OCDE, în cadrul căruia se află în curs de elaborare un astfel de formular-tip pentru schimbul de informații, în contextul planului de acțiune privind erodarea bazei impozabile și transferul profiturilor. Este de asemenea oportun să se lucreze îndeaproape cu OCDE, în mod coordonat, și nu doar în domeniul elaborării unui astfel de formular-tip pentru schimbul automat obligatoriu de informații. Obiectivul final ar trebui să îl constituie condițiile de concurență echitabile la nivel mondial, în care Uniunea ar trebui să își asume un rol de lider, promovând necesitatea ca domeniul de aplicare al informațiilor privind deciziile fiscale anticipate cu aplicare transfrontalieră și acordurile prealabile privind prețul de transfer care urmează să facă obiectul schimbului automat să fie unul larg.

(14)

Statele membre ar trebui să facă schimb de informații de bază, iar un set limitat de informații de bază ar trebui comunicate, de asemenea și Comisiei. Acest lucru ar trebui să permită Comisiei să monitorizeze și să evalueze în orice moment aplicarea efectivă a schimbului automat obligatoriu de informații privind deciziile fiscale anticipate cu aplicare transfrontalieră și acordurile prealabile privind prețul de transfer. Totuși, informațiile primite de Comisie nu ar trebui să fie utilizate în niciun alt scop. În plus, această comunicare nu ar scuti statele membre de obligațiile lor de a notifica toate ajutoarele de stat Comisiei.

(15)

Feedbackul oferit de statul membru care primește informațiile statului membru care le transmite este un element necesar al funcționării unui sistem eficient de schimb automat de informații. Prin urmare, este oportun să subliniem că autoritățile competente ale statelor membre ar trebui să transmită, o dată pe an, feedback cu privire la schimbul automat de informații celorlalte state membre în cauză. În practică, acest feedback obligatoriu ar trebui să se efectueze pe baza unor acorduri convenite bilateral.

(16)

Atunci când este necesar, în urma etapei schimbului automat obligatoriu de informații în temeiul prezentei directive, un stat membru ar trebui să fie în măsură să se bazeze pe articolul 5 din Directiva 2011/16/UE în ceea ce privește schimbul de informații la cerere pentru a obține informații suplimentare, inclusiv textul integral al deciziilor fiscale anticipate cu aplicare transfrontalieră sau al acordurilor prealabile privind prețul de transfer, de la statul membru care a emis astfel de decizii sau acorduri.

(17)

Este oportun să se reamintească faptul că articolul 21 alineatul (4) din Directiva 2011/16/UE reglementează cerințele lingvistice și în materie de traducere aplicabile cererilor de cooperare, inclusiv cererilor de notificare, precum și documentelor anexate. Respectiva normă ar trebui să fie aplicabilă și în cazurile în care statele membre solicită informații suplimentare, în urma etapei de schimb automat obligatoriu de informații de bază privind deciziile fiscale anticipate cu aplicare transfrontalieră și acordurile prealabile privind prețul de transfer.

(18)

Statele membre ar trebui să ia toate măsurile rezonabile necesare pentru a elimina orice obstacol care ar putea împiedica schimbul automat obligatoriu eficace și cât mai larg posibil de informații privind deciziile fiscale anticipate cu aplicare transfrontalieră și acordurile prealabile privind prețul de transfer.

(19)

Pentru a spori eficiența utilizării resurselor, a facilita schimbul de informații și a evita necesitatea ca fiecare stat membru să efectueze modificări similare la sistemul său de stocare a informațiilor, ar trebui să se prevadă instituirea unui registru central, accesibil tuturor statelor membre și Comisiei, în care statele membre ar urma să încarce și să stocheze informațiile, în loc să transmită respectivele informații prin e-mail securizat. Modalitățile practice necesare pentru crearea unui astfel de registru ar trebui adoptate de Comisie în conformitate cu procedura menționată la articolul 26 alineatul (2) din Directiva 2011/16/UE.

(20)

Având în vedere natura și amploarea modificărilor introduse prin Directiva 2014/107/UE a Consiliului (5) și prin prezenta directivă, termenul pentru prezentarea informațiilor, a statisticilor și a rapoartelor prevăzute de Directiva 2011/16/UE ar trebui prelungit. Această prelungire ar trebui să asigure faptul că informațiile care trebuie furnizate pot reflecta experiența rezultată din modificările respective. Prelungirea ar trebui să se aplice atât statisticilor și altor informații care trebuie prezentate de către statele membre înainte de 1 ianuarie 2018, cât și raportului și, dacă este cazul, propunerii care urmează să fie prezentate de Comisie până la 1 ianuarie 2019.

(21)

Dispozițiile existente privind confidențialitatea ar trebui modificate pentru a reflecta extinderea schimbului automat obligatoriu de informații la deciziile fiscale anticipate cu aplicare transfrontalieră și la acordurile prealabile privind prețul de transfer.

(22)

Prezenta directivă respectă drepturile fundamentale și principiile recunoscute în special de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. În mod concret, prezenta directivă urmărește să asigure respectarea deplină a dreptului la protecția datelor cu caracter personal și a libertății de a desfășura o activitate comercială.

(23)

Deoarece obiectivul prezentei directive, și anume instituirea unei cooperări administrative eficiente între statele membre în condiții compatibile cu buna funcționare a pieței interne, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre, dar, din motive de uniformitate și eficacitate, poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității astfel cum este definit la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este definit la articolul menționat, prezenta directivă nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestui obiectiv.

(24)

Directiva 2011/16/UE ar trebui, prin urmare, modificată în consecință,

1.

Articolul 3 se modifică după cum urmează:

2.

Din articolul 8 se elimină alineatele (4) și (5).

3.

Se introduc următoarele articole:

„Articolul 8a

Domeniul de aplicare și condițiile schimbului automat obligatoriu de informații privind deciziile fiscale anticipate cu aplicare transfrontalieră și acordurile prealabile privind prețul de transfer

(1)   Autoritatea competentă a unui stat membru în care s-a emis, s-a modificat sau s-a reînnoit o decizie fiscală anticipată cu aplicare transfrontalieră sau un acord prealabil privind prețul de transfer după data de 31 decembrie 2016 comunică, prin schimb automat, informații cu privire la acest lucru autorităților competente din toate celelalte state membre, precum și Comisiei Europene, cu limitarea cazurilor prevăzute la alineatul (8) din prezentul articol, în conformitate cu măsurile practice aplicabile adoptate în temeiul articolului 21.

(2)   În conformitate cu măsurile practice aplicabile adoptate în temeiul articolului 21, autoritatea competentă a unui stat membru comunică informații și autorităților competente din toate celelalte state membre, precum și Comisiei, cu limitarea cazurilor prevăzute la prezentul articol alineatul (8), referitoare la deciziile fiscale anticipate cu aplicare transfrontalieră și la acordurile prealabile privind prețul de transfer emise, modificate sau reînnoite într-un termen care începe cu cinci ani înaintea datei de 1 ianuarie 2017.

În cazul în care deciziile fiscale anticipate cu aplicare transfrontalieră și acordurile prealabile privind prețul de transfer sunt emise, modificate sau reînnoite între 1 ianuarie 2012 și 31 decembrie 2013, o astfel de comunicare are loc cu condiția ca acestea să fi fost încă valabile la 1 ianuarie 2014.

În cazul în care deciziile fiscale anticipate cu aplicare transfrontalieră și acordurile prealabile privind prețul de transfer sunt emise, modificate sau reînnoite între 1 ianuarie 2014 și 31 decembrie 2016, o astfel de comunicare are loc indiferent dacă acestea sunt încă valabile.

Statele membre pot exclude din comunicarea menționată la prezentul alineat informații privind deciziile fiscale anticipate cu aplicare transfrontalieră și acordurile prealabile privind prețul de transfer emise, modificate sau reînnoite înainte de 1 aprilie 2016 la adresa unei anumite persoane sau a unui anumit grup de persoane, cu excepția celor care desfășoară în principal activități financiare sau de investiții, cu o cifră de afaceri anuală netă la nivelul întregului grup, conform definiției de la articolul 2 punctul 5 din Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului (6), de mai puțin de 40 000 000 EUR (sau echivalentul acestei sume în orice altă monedă), pe parcursul exercițiului financiar care precedă datei emiterii, modificării sau reînnoirii respectivelor decizii fiscale anticipate cu aplicare transfrontalieră și acorduri prealabile privind prețul de transfer.

(3)   Acordurile prealabile privind prețul de transfer bilaterale sau multilaterale cu țări terțe se exclud din domeniul de aplicare al schimbului automat de informații în temeiul prezentului articol în cazul în care acordul internațional privind impozitarea în temeiul căruia a fost negociat acordul prealabil privind prețul de transfer nu permite divulgarea sa către terți. Aceste acorduri prealabile privind prețul de transfer bilaterale sau multilaterale vor fi schimbate în temeiul articolului 9 în cazul în care acordul în temeiul căruia a fost negociat acordul prealabil privind prețul de transfer permite divulgarea acestora, iar autoritatea competentă a țării terțe acordă permisiunea ca informațiile să fie divulgate.

Totuși, atunci când acordurile prealabile privind prețul de transfer bilaterale sau multilaterale ar fi excluse de la schimbul automat de informații în temeiul primei teze de la primul paragraf din prezentul alineat, informațiile identificate la alineatul (6) din prezentul articol, menționate în cererea care conduce la emiterea unui astfel de acord prealabil privind prețul de transfer bilateral sau multilateral, fac în schimb obiectul unui schimb în temeiul prezentul articol alineatele (1) și (2).

(4)   Alineatele (1) și (2) nu se aplică în cazul în care o decizie fiscală anticipată cu aplicare transfrontalieră implică și se referă exclusiv la afacerile fiscale ale uneia sau mai multor persoane fizice.

(5)   Schimbul de informații se desfășoară după cum urmează:

(6)   Informațiile care urmează să fie comunicate de către un stat membru în conformitate cu prezentul articol alineatele (1) și (2) cuprind următoarele:

(7)   Pentru a facilita schimbul de informații menționate la prezentul articol alineatul (6), Comisia adoptă măsurile practice necesare pentru punerea în aplicare a prezentului articol, inclusiv măsuri de standardizare a comunicării setului de informații prevăzut la alineatul (6) din prezentul articol, în cadrul procedurii de stabilire a formularului-tip prevăzut la articolul 20 alineatul (5).

(8)   Informațiile definite la prezentul articol alineatul (6) literele (a), (b), (h) și (k) nu se comunică Comisiei.

(9)   Autoritatea competentă a statului membru vizat, identificată în temeiul alineatului (6) litera (j), confirmă, dacă este posibil prin mijloace electronice, primirea acestor informații autorității competente care le-a furnizat, fără întârziere și, în orice caz, în cel mult șapte zile lucrătoare de la primire. Această măsură se aplică până când registrul menționat la articolul 21 alineatul (5) devine funcțional.

(10)   Statele membre pot, în conformitate cu articolul 5 și ținând seama de articolul 21 alineatul (4), să solicite informații suplimentare, inclusiv textul integral al unei decizii fiscale anticipate cu aplicare transfrontalieră sau al unui acord prealabil privind prețul de transfer.

Articolul 8b

Statistici privind schimburile automate

(1)   Înainte de 1 ianuarie 2018, statele membre pun la dispoziția Comisiei în fiecare an statistici cu privire la volumul schimburilor automate prevăzute la articolele 8 și 8a și, în măsura posibilului, informații cu privire la costurile și beneficiile administrative și de altă natură relevante legate de schimburile care au avut loc și orice potențiale modificări, atât pentru administrațiile fiscale, cât și pentru terți.

(2)   Înainte de 1 ianuarie 2019, Comisia înaintează un raport care furnizează o privire de ansamblu și o evaluare a statisticilor și a informațiilor primite în temeiul alineatului (1) al prezentului articol, referitor la aspecte precum costurile și beneficiile administrative și de altă natură relevante ale schimbului automat de informații, precum și la aspecte practice legate de acesta. Dacă este oportun, Comisia prezintă Consiliului o propunere privind categoriile și condițiile prevăzute la articolul 8 alineatul (1), inclusiv condiția ca informațiile referitoare la rezidenții din alte state membre să fie disponibile, sau elementele menționate la articolul 8 alineatul (3a), ori ambele.

Atunci când examinează o propunere înaintată de Comisie, Consiliul evaluează consolidarea suplimentară a eficienței și a funcționării schimbului automat de informații și creșterea standardului aferent, pentru a se prevedea că:

(6)  Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 privind situațiile financiare anuale, situațiile financiare consolidate și rapoartele conexe ale anumitor tipuri de întreprinderi, de modificare a Directivei 2006/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivelor 78/660/CEE și 83/349/CEE ale Consiliului (JO L 182, 29.6.2013, p. 19).”"

4.

La articolul 20 se adaugă următorul alineat:

„(5)   Comisia adoptă un formular-tip, inclusiv regimul lingvistic, în conformitate cu procedura menționată la articolul 26 alineatul (2) înainte de 1 ianuarie 2017. Schimbul automat de informații privind deciziile fiscale anticipate cu aplicare transfrontalieră și acordurile prealabile privind prețul de transfer în temeiul articolului 8a se efectuează utilizând formularul-tip. Acest formular-tip nu depășește componentele destinate schimbului de informații enumerate la articolul 8a alineatul (6) și alte domenii conexe legate de aceste componente necesare pentru atingerea obiectivelor de la articolul 8a.

Regimul lingvistic menționat la primul paragraf nu împiedică statele membre să comunice informațiile menționate la articolul 8a în oricare limbă oficială și de lucru a Uniunii. Cu toate acestea, regimul lingvistic respectiv poate prevedea ca elementele esențiale ale unor astfel de informații să fie trimise, de asemenea, într-o altă limbă oficială și de lucru a Uniunii.”

5.

Articolul 21 se modifică după cum urmează:

6.

Articolul 23 se modifică după cum urmează:

7.

Se introduce următorul articol:

„Articolul 23a

Confidențialitatea informațiilor

(1)   În conformitate cu dispozițiile aplicabile autorităților din Uniune, Comisia păstrează confidențialitatea informațiilor care îi sunt comunicate în temeiul prezentei directive, informații care nu pot fi utilizate în alte scopuri în afară de cele necesare pentru a stabili dacă și în ce măsură statele membre se conformează prezentei directive.

(2)   Informațiile comunicate Comisiei de un stat membru în temeiul articolului 23, precum și orice raport sau document elaborat de Comisie pe baza acestor informații pot fi transmise altor state membre. Astfel de informații transmise intră sub incidența secretului de serviciu și beneficiază de protecția acordată informațiilor asemănătoare conform legislației interne a statului membru care le-a primit.

Rapoartele și documentele întocmite de Comisie, menționate în primul paragraf, pot fi utilizate de statele membre doar în scopuri analitice, nu se publică și nici nu se pun la dispoziția unei alte persoane sau a unui alt organism fără acordul expres al Comisiei.”

8.

La articolul 25 se introduce următorul alineat:

„(1a)   Regulamentul (CE) nr. 45/2001 se aplică în cazul oricărei prelucrări de date cu caracter personal în temeiul prezentei directive de către instituțiile și organismele Uniunii. Cu toate acestea, în scopul aplicării corecte a prezentei directive, domeniul de aplicare al obligațiilor și drepturilor prevăzute la articolul 11, articolul 12 alineatul (1) și articolele 13-17 din Regulamentul (CE) nr. 45/2001 este limitat în măsura în care acest lucru este necesar pentru protejarea intereselor menționate la articolul 20 alineatul (1) litera (b) din regulamentul respectiv.”