Recurs introdus la 3 decembrie 2008 de Comisia Comunităților Europene împotriva Hotărârii pronunțate la 25 septembrie 2008 de Tribunalul Funcției Publice în cauza F-44/05, Strack/Comisia

(Cauza T-526/08 P)

(2009/C 44/93)

Limba de procedură: germana

Părțile

Recurentă: Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: H. Krämer și B. Eggers)

Cealaltă parte în proces: Guido Strack (Köln,Germania)

Concluziile recurentei

Motivele și principalele argumente

Prezentul recurs este îndreptat împotriva Hotărârii pronunțate la 25 septembrie 2008 de Tribunalul Funcției Publice în cauza F-44/05, Guido Strack/Comisia. Prin această hotărâre s-a anulat decizia Oficiului pentru Publicații Oficiale ale Comunităților Europene prin care a fost respinsă candidatura pârâtului la postul de șef al unității „Licitații și contracte” iar Comisia a fost obligată să plătească o indemnizație de 2 000,00 euro pentru repararea unui prejudiciu moral.

Reclamanta invocă două motive în susținerea recursului.

1.   Încălcarea dreptului comunitar prin recunoașterea unui interes în exercitarea acțiunii în anulare

Comisia critică mai întâi faptul că cererea de anulare a deciziei de respingere a fost declarată admisibilă în pofida lipsei unui interes în exercitarea acțiunii în anulare a deciziei de numire, deși o acțiune în despăgubire a fost introdusă în același timp. Potrivit Comisiei, aceasta ar constitui o eroare de drept și ar conduce eventual la incertitudini în privința măsurilor menționate la articolul 233 CE. În opinia acesteia, regula potrivit căreia inadmisibilitatea acțiunii în anulare conduce în mod automat la inadmisibilitatea unei acțiuni în despăgubire care este direct legată de prima acțiune nu s-ar aplica din moment ce nu există riscul ca acțiunea în despăgubire să permită evitarea necesității unei proceduri precontencioase sau a altor condiții de admisibilitate și că, în consecință, o acțiune în despăgubire ar putea fi admisă chiar dacă acțiunea în anulare este inadmisibilă pentru lipsa unui interes în exercitarea acțiunii.

2.   Lipsa motivării privind interpretarea și aplicarea elementului constitutiv al prejudiciului moral

În al doilea rând, în opinia Comisiei, Tribunalul ar fi comis o eroare la punctul 219 din hotărârea atacată întrucât a constatat că reclamantul ar fi suferit într-adevăr un prejudiciu moral din cauza faptului că ar fi fost privat de dreptul de a i se examina candidatura în condiții legale. Potrivit Comisiei, această concluzie implică în mod necesar că ilegalitatea unei decizii de respingere a unei candidaturi constituie în sine un prejudiciu moral. O astfel de interpretare nu ar respecta faptul că angajarea răspunderii extracontractuale a Comunității presupune îndeplinirea unui ansamblu de condiții privind ilegalitatea comportamentului reproșat instituțiilor, realitatea prejudiciului pretins și existența unei legături de cauzalitate între comportament și prejudiciul invocat.