Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 62011TN0039

Cauza T-39/11: Acțiune introdusă la 24 ianuarie 2011 — Cargolux Airlines/Comisia

JO C 80, 12.3.2011, p. 26–27 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

12.3.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 80/26


Acțiune introdusă la 24 ianuarie 2011 — Cargolux Airlines/Comisia

(Cauza T-39/11)

2011/C 80/51

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Cargolux Airlines International SA (Sandweiler, Luxemburg) (reprezentanți: J. Joshua, Barrister și G. Goeteyn, Solicitor)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile reclamantei

Anularea în totalitate sau în parte a articolelor 1-4 din decizia atacată, în măsura în care o privesc pe reclamantă;

anularea amenzii aplicate reclamantei la articolul 5 din decizia atacată;

în subsidiar, în cadrul exercitării competenței de fond a Tribunalului, reducerea substanțială a amenzii;

obligarea Comisiei Europene la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Cerere de anulare a Deciziei C(2010) 7694 final a Comisiei din 9 noiembrie 2010 în cazul COMP/39.258 — Transport aerian de marfă, în măsura în care prin aceasta se constată că reclamanta a încălcat articolul 101 TFUE și articolul 53 din Acordul privind SEE coordonându-și, împreună cu ceilalți operatori de transport, comportamentul în materie de prețuri pentru serviciile de transport aerian de marfă în ceea ce privește (i) suplimentele pentru carburant, (ii) suplimentele pentru securitate și (iii) neplata comisioanelor privind suplimentele.

În susținerea acțiunii, reclamanta se întemeiază pe cinci motive:

1.

Prin intermediul primul motiv se invocă o eroare vădită de apreciere întrucât Comisia a calificat în mod greșit comportamentul ca fiind restricție prin obiect și nu a demonstrat existența vreunui efect anticoncurențial. În această privință, reclamanta susține că:

existența conceptului de restricție prin obiect nu scutește Comisia de obligația de a efectua o anumită apreciere, pe care aceasta nu a făcut-o;

decizia nu exprimă în mod clar vreo teorie a prejudiciului, în special având în vedere că toate afirmațiile privind stabilirea tarifelor de bază au fost retrase.

2.

Prin intermediul celui de al doilea motiv se invocă încălcarea cerințelor esențiale de procedură, lipsa de motivare, încălcarea dreptului la apărare și o eroare vădită de apreciere întrucât Comisia nu a identificat suficient de precis amploarea și parametrii comportamentului care constituie, în opinia acesteia, încălcări unice și continue.

3.

Prin intermediul celui de al treilea motiv se invocă o eroare vădită de apreciere întrucât Comisia nu a stabilit un temei probatoriu solid pentru concluziile sale sau nu a dovedit faptele pe care își întemeiază constatările la un standard juridic corespunzător. În această privință, reclamanta susține că:

niciuna dintre erorile cuprinse în comunicarea privind obiecțiunile și supuse la momentul respectiv atenției Comisiei nu a fost corectată în decizie;

Comisia a utilizat în mod abuziv conceptul de încălcare unică și continuă, insistând asupra faptului că un comportament total inocent poate constitui parte a unei întreprinderi nelegale și a utilizat calificarea „înțelegere la nivel mondial” ca o scuză pentru a prezenta probe părtinitoare și irelevante.

4.

Prin intermediul celui de al patrulea motiv se invocă faptul că s-a săvârșit de către Comisie o eroare de drept întrucât aceasta și-a arogat în mod greșit competența în ceea ce privește presupusa coordonare anticoncurențială în legătură cu zborurile dinspre aeroporturile țărilor terțe spre aeroporturile din cadrul SEE („zboruri de sosire”). În opinia reclamantei, asemenea activități nu intră în domeniul de aplicare teritorială al articolului 101 TFUE și al articolului 53 din Acordul privind SEE.

5.

Prin intermediul celui de al cincilea motiv, invocat în susținerea cererii de reexaminare a amenzii în temeiul competenței de fond a Tribunalului, se invocă o eroare vădită de apreciere și o încălcare a principiului proporționalității. În această privință, reclamanta susține că:

Orientările din 2006 privind calcularea amenzilor nu sunt compatibile cu cerința articolului 23 alineatul (2) din Regulamentul nr. 1/2003 (1) de a stabili amenda pe baza gravității și a duratei încălcării;

Comisia a exagerat vădit gravitatea totală a încălcării pretinse. Nici nivelul procentual (16 % din valoarea vânzărilor), nici cuantumul adițional nu sunt justificate în prezenta cauză;

în ceea o privește pe reclamantă, Comisia a estimat greșit durata încălcărilor, a respins în mod eronat circumstanțele atenuante și a omis să țină seama de toate împrejurările relevante, inclusiv corectitudinea generală a sancțiunilor și situația economică a reclamantei.


(1)  Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului din 16 decembrie 2002 privind punerea în aplicare a normelor de concurență prevăzute la articolele 81 și 82 din tratat, JO 2003 L 1, p. 1, Ediție specială, 08/vol. 1, p. 167.


Top