EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52014AE1544

Avizul Comitetului Economic și Social European privind revizuirea orientărilor comunitare privind finanțarea aeroporturilor și ajutorul la înființare pentru companiile aeriene cu plecare de pe aeroporturi regionale — [COM(2014) 963 final]

JO C 451, 16.12.2014, p. 123–126 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

16.12.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 451/123


Avizul Comitetului Economic și Social European privind revizuirea orientărilor comunitare privind finanțarea aeroporturilor și ajutorul la înființare pentru companiile aeriene cu plecare de pe aeroporturi regionale

[COM(2014) 963 final]

(2014/C 451/20)

Raportor:

dl Jacek KRAWCZYK

Coraportor:

dl Nico WENNMACHER

La 8 mai 2014, în conformitate cu articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Comisia Europeană a hotărât să consulte Comitetul Economic și Social European cu privire la

Ajutoarele de stat pentru aeroporturi și pentru companii aeriene

Comisia consultativă pentru mutații industriale (CCMI), însărcinată cu pregătirea lucrărilor Comitetului pe această temă, și-a adoptat avizul la 11 iunie 2014.

În cea de-a 500-a sesiune plenară, care a avut loc la 9 și 10 iulie 2014 (ședința din 9 iulie), Comitetul Economic și Social European a adoptat prezentul aviz cu 183 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și 2 abțineri.

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

CESE salută noul regulament al Comisiei Europene privind orientările privind ajutoarele de stat pentru aeroporturi și pentru companii aeriene. Acest regulament, îndelung așteptat atât de aeroporturi, cât și de companiile aeriene, instituie un cadru prevăzut, în special, cu o perioadă de tranziție, abordând unele din principalele probleme ale sectorului transporturilor din UE, care trece prin mutații profunde.

1.2.

CESE regretă că, din pricina unor presiuni nejustificate din partea lobby-urilor regionale și a politicienilor aleși la nivel local, regulamentul final adoptat de Comisia Europeană nu oferă suficiente instrumente pentru îmbunătățirea substanțială a transparenței în sectorul/pe piața europeană a aviației. Dezvoltarea infrastructurii aviatice de la sol trebuie să fie mai bine coordonată pe mai multe niveluri (UE, state membre, regiuni). Cheltuirea banilor contribuabililor, inclusiv a resurselor bugetare ale UE, trebuie să fie pregătită temeinic, pe baza unui studiu de fezabilitate nedistorsionat de politica strict locală, ci validat de cererea economică și socială relevantă. Acest studiu ar trebui să evalueze și sustenabilitatea proiectului, integrând criterii privind utilizarea terenurilor, impactul asupra ocupării forței de muncă, condițiile de muncă și impactul de mediu. Trebuie să se țină seama și de coerența cu proiecte strategice ale UE, precum cerul unic european și SESAR.

1.3.

CESE este îngrijorat de numărul în creștere al „cauzelor de încălcare a normelor de concurență” deschise de Comisie și de atitudinea necorespunzătoare a statelor membre în ceea ce privește condițiile inechitabile de concurență din sectorul aviației în UE. Perioadele de tranziție foarte lungi care să le permită aeroporturilor să atingă pragul de profitabilitate nu oferă un stimul suficient pentru o schimbare semnificativă în acest sens.

1.4.

CESE se declară profund dezamăgit că nu a fost efectuat studiul pe care l-a solicitat într-un aviz anterior, prin intermediul căruia trebuia prezentată situația actuală a ajutoarelor de stat și măsurilor similare în ceea ce privește implementarea orientărilor pentru sectorul aviației. A fost lăsat prea mult spațiu pentru „ceață” politică pe această temă și s-au furnizat prea puține date concrete pentru a propune soluții de încredere. CESE își reiterează solicitarea, considerând-o în continuare relevantă și justificată. Acest studiu ar trebui să ofere informații cu privire la volumul și tipul de ajutor, impactul efectiv al acestuia asupra dezvoltării și eficienței economiei și influența lui asupra ocupării forței de muncă, din punct de vedere cantitativ și calitativ.

1.5.

CESE consideră că este important să se stimuleze dialogul social și să se evite dumpingul social în acest domeniu. De asemenea, este important să se asigure instituirea unui mecanism de asigurare a disponibilității constante a unor date actualizate cu privire la evoluția pieței forței de muncă în sectorul aviatic.

1.6.

Una dintre problemele grave rezultate din implementarea orientărilor anterioare a constituit-o insuficienta supraveghere a punerii în aplicare. CESE este preocupat de faptul că numărul mare de „excepții” existente în regulamentul actual – pe lângă o perioadă de tranziție deosebit de lungă – vor permite continuarea și pe viitor a practicii neaplicării normelor, subminând astfel realizarea principalului obiectiv al prezentului regulament: crearea unor condiții de concurență echitabile.

1.7.

O aplicare retroactivă a orientărilor pentru sectorul aviației în materie de ajutor în vederea operării ar trebui să le permită aeroporturilor și companiilor aeriene care au depășit ani la rând normele stabilite prin orientările din 2005 să respecte noile norme. În mod similar, o aplicare retroactivă a noilor orientări pentru sectorul aviației ar trebui să nu îi penalizeze pe actorii de pe piață care au respectat orientările Comisiei în vigoare în 2005.

1.8.

Condițiile echitabile de concurență sunt necesare pentru a reda aviației europene sustenabilitatea. Audierea publică organizată de CESE în 2014 a ilustrat clar faptul că actuala „cursă pentru subvenții” pune în pericol situația aviației europene și-i subminează grav durabilitatea.

1.9.

CESE recunoaște abordarea adoptată de orientările pentru sectorul aviației în ceea ce privește reglementarea ajutorului la înființare pentru companiile aeriene, deși numai implementarea și punerea în aplicare a noilor norme vor determina în cele din urmă dacă se va fi ajuns la claritate și la simplitate.

1.10.

În ceea ce privește proiectele privind noi companii aeriene care să presupună o finanțare publică substanțială, CESE consideră sunt deja organizate programe de conștientizare și practici de sprijin pentru proprietarii și managerii de aeroporturi regionale care nu dețin suficiente competențe pentru a soluționa astfel de chestiuni.

1.11.

Implementarea normelor în materie de ajutoare de stat pe piața internă trebuie urmărită și în țări terțe. Autoritățile UE trebuie să fie consecvente și să-și adapteze politica în ceea ce privește accesul pe piața UE, în special pentru operatorii care beneficiază de condiții favorabile în țările lor, care au potențialul de a genera o concurență neloială. Importantă este asigurarea unor condiții de concurență echitabile pentru toată lumea.

1.12.

Pentru ca aviația UE să facă față cererii tot mai mari în mod durabil, ea trebuie să ofere locuri de muncă de calitate și condiții de muncă adecvate pentru a satisface atât interesele călătorilor, cât și cerințele de securitate. Așa cum s-a mai subliniat, este important să se încurajeze dialogul social și să se preîntâmpine dumpingul social în acest sector. Există deja mai multe grupuri în sectorul aviației din UE pentru discuțiile cu partenerii sociali relevanți, activitățile acestora trebuind intensificate pentru a fi eficiente, iar rândurile lor completate de reprezentanți ai aeroporturilor. De asemenea, este important să se sporească gradul de conștientizare în rândul operatorilor și să se refuze ajutoarele de stat în cazul nerespectării normelor relevante, și în special atunci când legislația muncii în vigoare este încălcată.

1.13.

Din același motiv, va fi deosebit de important să se monitorizeze îndeaproape implementarea „noilor” orientări pentru sectorul aviației. Comisia Europeană ar trebui să reanalizeze în ce măsură au fost realizate obiectivele și să redacteze un raport pe această temă în termen de cel mult 12 luni.

2.   Introducere

2.1.

Sectorul european al aviației a fost conceput drept o piață în cadrul căreia cererea determină prețurile biletelor de avion și utilizatorii plătesc costurile sectorului prin taxe și impozite care vizează stabilirea unui „sistem de transport competitiv și eficient din punct de vedere al resurselor” (Cartea albă privind transporturile, 2011). Cu toate acestea, ajutoarele de stat acordate aeroporturilor și companiilor aeriene au creat deficiențe structurale fundamentale pe piața europeană a aviației, care trebuie corectate.

2.2.

Comisia Europeană intenționează de multă vreme să revizuiască orientările din 1994 privind aplicarea articolelor 92 și 93 din Tratatul CE cu privire la ajutoarele de stat în sectorul aviației și orientările UE din 2005 privind finanțarea aeroporturilor și ajutorul la înființare pentru companiile aeriene cu plecare de pe aeroporturi regionale (numite în continuare „orientările privind aviația”). Erau necesare de mult timp norme mai clare pentru a le permite aeroporturilor să primească sprijin acolo unde au cu adevărat nevoie – mai ales având în vedere că era recunoscut faptul că orientările anterioare pentru sectorul aviației nu fuseseră puse în aplicare în mod efectiv.

2.3.

În cea de-a 482-a sesiune plenară, desfășurată la 11 iulie 2012, Comitetul Economic și Social European (CESE) a adoptat un aviz suplimentar pe tema „Revizuirea orientărilor din 1994 și 2005 privind aviația și aeroporturile din UE” – CCMI/95. În avizul său, CESE a prezentat clar dezvoltarea pieței europene a aviației, precum și obstacolele grave din calea implementării orientărilor existente pentru sectorul aviației. De asemenea, a prezentat o serie de concluzii și recomandări.

2.4.

În acest aviz, CESE sublinia necesitatea unui cadru juridic armonizat în UE, aplicabil întregului sector al aviației, care ar urma să prevină practicile necontrolate în materie de subvenții și să garanteze condiții de concurență echitabile pentru toți operatorii de pe piață, inclusiv la nivel local.

2.5.

CESE a remarcat că noile orientări ar trebui stabilite prin intermediul unui set clar și simplu de reguli pentru a garanta sectorului european al aviației securitate juridică. CESE a subliniat importanța unei puneri în practică corecte a orientărilor în sectorul aviației; aplicarea acestora este de maximă importanță.

2.6.

Conform avizului anterior al Comitetului (CCMI/95), noile orientări propuse de Comisie privind sectorul aviației ar trebui să urmărească protejarea tuturor tipurilor de companii împotriva acordării de ajutoare discriminatorii, neclare și care denaturează concurența din partea autorităților sau a aeroporturilor regionale. Finanțarea publică nu trebuie să denatureze concurența dintre aeroporturi sau dintre companiile aeriene.

2.7.

CESE sublinia insistent că trebuie să se poată aloca ajutoare de stat pentru investițiile în infrastructura aeroporturilor și ajutoare la înființare pentru companiile aeriene doar în cazuri precis definite, iar acestea să fie limitate în timp și ca amploare. În plus, acestea ar trebui acordate numai în condiții excepționale, cu respectarea fermă a principiilor transparenței, egalității de tratament și nediscriminării.

2.8.

În ceea ce privește transparența, CESE a ajuns la concluzia că ar trebui făcute publice condițiile în care ajutoarele din fonduri publice sunt disponibile. Ajutoarele disponibile pentru aeroporturi și companiile de transport aerian ar trebui divulgate integral, la fel ca și condițiile de acordare a acestora.

2.9.

Ca principiu general, în opinia CESE, investițiile private nu pot fi considerate ajutoare de stat. În același timp, un operator aparținând sectorului public poate acționa în calitate de investitor privat, dacă investiția poate fi justificată din punct de vedere comercial.

2.10.

CESE a considerat necesar să se elaboreze un studiu care să prezinte situația în curs a ajutoarelor publice și a altor practici similare în cadrul punerii în aplicare a orientărilor privind aviația. În special, în vederea evaluării măsurii în care practicile în vigoare influențau sau nu condițiile de concurență echitabile pentru aeroporturi și companii aeriene, studiul ar trebui să ofere informații privind volumul și tipul ajutoarelor acordate, impactul lor asupra dezvoltării și eficienței economice reale și impactul lor cantitativ și calitativ asupra ocupării forței de muncă.

2.11.

CESE a arătat că noile orientări trebuie să țină seama de interesele angajaților și ale pasagerilor. Având în vedere că resursele umane reprezintă o componentă esențială pentru calitatea sistemului de transporturi aeriene, o industrie aeronautică civilă durabilă trebuie să ofere locuri de muncă de calitate și condiții bune de muncă. În această ordine de idei, se recomandă stimularea dialogului social și evitarea dumping-ului social în sector.

2.12.

CESE a solicitat, totodată, elaborarea unei politici pe termen lung cu privire la dezvoltarea aeroporturilor regionale. Orientările privind sectorul aviației pot fi aplicate cu succes numai dacă se definesc priorități politice clare pentru dezvoltarea aeroporturilor regionale. Comisiei ar fi trebuit să-i revină misiunea de a elabora neîntârziat o asemenea agendă politică.

2.13.

CESE le-a solicitat statelor membre sprijinul și angajamentul ferm pentru pregătirea și punerea în aplicare a noilor orientări. Acest lucru era deosebit de important în contextul alocării fondurilor UE în noul cadru financiar multianual. „A realiza mai mult cu un buget mai restrâns presupune definirea unor priorități clare. Dezvoltarea regională este foarte importantă, însă nu ar trebui să justifice dezvoltarea în continuare a unor aeroporturi pentru care nu există posibilitatea creării unei cereri suficient de mari.”

3.   Situația actuală a orientărilor privind sectorul aviației

3.1.

La 20 februarie 2014, Comisia Europeană a adoptat orientările privind finanțarea aeroporturilor și ajutorul la înființare pentru companiile aeriene cu plecare de pe aeroporturi regionale, înlocuind orientările care au fost în vigoare de aproximativ 10 ani (cele din 1994 și din 2005).

3.2.

Noile norme permit acordarea de ajutor pentru operare micilor aeroporturi neprofitabile pe parcursul unei perioade de tranziție de 10 ani. După această perioadă, aeroporturile trebuie să fie capabile să-și suporte propriile cheltuieli. Volumul de ajutor maxim permisibil este:

50 % din deficitul de finanțare pentru operare inițial pentru aeroporturile care deservesc mai puțin de 3 milioane de pasageri pe an;

80 % pentru aeroporturile care deservesc până la 7 00  000 de pasageri pe an;

3.2.1.

Cu toate acestea, va fi în continuare posibilă primirea de compensații pentru cheltuielile de operare neacoperite ale serviciilor de interes economic general (SIEG). Acest statut va fi aplicabil aeroporturilor cu un rol important de îmbunătățire a conectivității regionale a regiunilor izolate, îndepărtate sau periferice.

3.3.

Ajutorul pentru investiții mai bine orientat este permis numai în cazul în care există o necesitate de transport veritabilă și numai dacă sunt evidente efectele pozitive. Ar trebui să se creeze capacitate de transport suplimentară numai în cazul existenței cererii. Nu ar trebui să se acorde ajutor pentru investiții în cazul în care acesta subminează aeroporturi existente în aceeași zonă de exploatare și nu ar trebui acordat ajutor pentru investiții în zonele deja bine conectate prin alte moduri de transport.

3.3.1.

Volumul de ajutor pentru investiții maxim permisibil:

până la 25 % pentru aeroporturile care deservesc între 3 și 5 milioane de pasageri pe an;

până la 50 % pentru aeroporturile care deservesc între 1 și 3 milioane de pasageri pe an;

până la 75 % pentru aeroporturile care deservesc sub 1 milion de pasageri pe an;

nu se acordă ajutor pentru aeroporturile cu peste 5 milioane de pasageri pe an (cu excepții minore, de ex. în cazul relocalizării).

Plafonul ajutoarelor pentru investiții pentru finanțarea infrastructurii aeroportuare poate fi sporit cu până la 20 % pentru aeroporturile amplasate în regiuni îndepărtate.

3.4.

Companiile aeriene vor putea beneficia de ajutoare care să acopere până la 50 % din taxele aeroportuare pentru destinațiile noi pe o perioadă de 3 ani. Pentru aeroporturile situate în regiuni îndepărtate, se pot justifica aranjamente mai flexibile.

3.5.

Aranjamentele dintre companiile aeriene și aeroporturi vor fi considerate ca neeligibile pentru ajutor în situațiile în care un investitor privat, care operează în condițiile pieței, ar fi acceptat aceleași condiții. Dacă aranjamentul nu este profitabil, înțelegerea dintre aeroport și compania aeriană este considerată sprijin public pentru compania aeriană.

Bruxelles, 9 iulie 2014.

Președintele Comitetului Economic și Social European

Henri MALOSSE


Top