20.6.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 156/25

(1)

Prin scrisorile din 28 noiembrie 2011 și 27 februarie 2012, Comisia a solicitat Germaniei informații suplimentare referitoare la Raportul anual pentru 2010 privind ajutoarele de stat în sectorul agricol, pe care Germania l-a transmis în conformitate cu articolul 26 din Regulamentul (UE) 2015/1589 al Consiliului (2). Germania a răspuns la întrebările Comisiei prin scrisorile din 16 ianuarie 2012 și 27 aprilie 2012. Din răspunsurile furnizate de Germania a reieșit că această țară a acordat sprijin financiar sectorului german al produselor lactate conform Legii privind laptele și grăsimea din 1952 (Gesetz über den Verkehr mit Milch, Milcherzeugnissen und Fetten, denumită în continuare „MFG”).

(2)

Prin scrisoarea din 2 octombrie 2012, Comisia a informat Germania că măsurile respective fuseseră înregistrate ca ajutor nenotificat cu numărul de înregistrare SA.35484 (2012/NN). Prin scrisorile din 16 noiembrie 2012, din 7, 8, 11, 13, 14, 15 și 19 februarie, 21 martie, 8 aprilie, 28 mai, 10 și 25 iunie și 2 iulie 2013, Germania a transmis informații suplimentare.

(3)

Prin scrisoarea din 17 iulie 2013 (3), Comisia a informat Germania cu privire la decizia sa de a iniția procedura prevăzută la articolul 108 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) în ceea ce privește anumite submăsuri aplicate în temeiul MFG (denumită în continuare „decizia de inițiere a procedurii”). În aceeași scrisoare, Comisia a concluzionat că alte submăsuri erau compatibile cu piața internă, fie pentru perioada 28 noiembrie 2001-31 decembrie 2006, fie pentru perioada începând cu 1 ianuarie 2007, fie pentru ambele perioade, sau că submăsurile suplimentare nu constituiau ajutoare de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE sau că ele nu intrau în domeniul de aplicare a dispozițiilor privind ajutoarele de stat.

(4)

În ceea ce privește submăsurile care fac obiectul prezentei decizii, și anume submăsurile de cercetare menționate în decizia de inițiere a procedurii ca submăsurile BY2, BY11, BY12 și BY13 (denumite în continuare „submăsurile”), Comisia a declarat că respectivele submăsuri par să aibă toate caracteristicile unui ajutor de stat și că costurile eligibile corespund costurilor eligibile permise în conformitate cu normele aplicabile privind ajutoarele de stat (a se vedea considerentele 203 și 209 din decizia de inițiere a procedurii).

(5)

Cu toate acestea, Comisia nu a primit suficiente informații din partea Germaniei cu privire la intensitatea ajutorului, în special dacă intensitatea ajutorului corespunde ratelor permise în temeiul normelor aplicabile privind ajutoarele de stat (a se vedea considerentele 204, 205, 210 și 211 din decizia de inițiere a procedurii) și, în consecință, și-a exprimat dubiile cu privire la compatibilitatea submăsurilor cu piața internă (a se vedea considerentele 206 și 212 din decizia de inițiere a procedurii). Prin urmare, Comisia a solicitat Germaniei să transmită observațiile sale și să furnizeze toate informațiile care ar putea fi utile pentru evaluarea ajutorului care vizează perioada începând cu 28 noiembrie 2001 (a se vedea considerentul 276 din decizia de inițiere a procedurii).

(6)

Prin scrisoarea din 20 septembrie 2013, Germania a transmis observațiile sale cu privire la decizia de inițiere a procedurii. Prin scrisorile din 22 septembrie 2016 și 25 octombrie 2016, Ministerul Agriculturii din Bavaria a prezentat explicații suplimentare.

(7)

Decizia de inițiere a procedurii a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (4). Comisia a invitat părțile interesate să transmită observațiile lor în termen de o lună. Comisia nu a primit observații specifice din partea părților interesate cu privire la submăsuri.

(8)

MFG este o lege federală germană care a intrat în vigoare în 1952. Aceasta este o legecadru, iar valabilitatea sa este nelimitată în timp.

(9)

Articolul 22 alineatul (1) din MFG autorizează statele federale germane (denumite în continuare „landuri”) să perceapă o taxă pe lapte la nivelul exploatațiilor de producere a laptelui în funcție de cantitățile de lapte livrate.

(10)

Articolul 22 alineatul (2) din MFG prevede că veniturile obținute din taxa pe lapte se pot folosi numai pentru:

(11)

Articolul 22 alineatul (2a) din MFG prevede că, prin derogare de la alineatul (2), veniturile obținute din taxa pe lapte pot fi folosite, de asemenea, pentru:

(12)

În Bavaria, colectarea și utilizarea taxei pe lapte a fost reglementată prin Regulamentul bavarez privind taxa pe lapte (Bayerische Milchumlageverordnung).

(13)

În Bavaria, taxa pe lapte a fost utilizată pentru a finanța submăsurile de cercetare menționate la considerentul 4, și anume:

Ultima submăsură a fost, de asemenea, finanțată din bugetul landului Bavaria.

(14)

Temeiul juridic specific pentru punerea în aplicare a submăsurilor a inclus, de asemenea:

(15)

Deciziile cu privire la tipul de proiecte de cercetare ce urmează a fi realizate și finanțate prin taxa pe lapte au fost adoptate printr-o procedură specială de luare a deciziilor ce implică niveluri decizionale diferite: Consiliul de administrație al Asociației landului pentru sectorul produselor lactate din Bavaria (Vorstand der Landesvereinigung der bayerischen Milchwirtschaft) emite o listă a proiectelor preselectate și o supune votului adunării generale (Mitgliederversammlung) a asociației respective. Adunarea generală votează, de asemenea, bugetul planificat al proiectului. Pe baza acestui vot și a planului bugetar bianual al Ministerului Agriculturii din Bavaria, ministerul emite acte juridice administrative pentru autorizarea cheltuielilor pentru proiectele de cercetare selectate (Ausgabeermächtigung). Pentru fiecare proiect se ia o decizie separată.

(16)

Germania a furnizat următoarele informații cu privire la condițiile de compatibilitate solicitate în decizia de inițiere a procedurii:

(17)

Proiectul a fost realizat în perioada 2008-2012. Beneficiarul a fost Technische Universität München.

(18)

Bugetul general al proiectului a fost de 600 000 EUR. Mijloacele financiare sunt defalcate după cum urmează:

Tabelul 1

(19)

Valoarea ajutorului provenit din taxa pe lapte a fost de 150 000 EUR și a reprezentat 25 % din bugetul general pentru proiectul de cercetare.

(20)

Proiectul a vizat modernizarea metodelor existente de analiză a laptelui și a chestionarelor pentru întrebări specifice legate de lapte. Rezultatele proiectului de cercetare urmau să fie utilizate de întreprinderile producătoare de lapte din Bavaria în producția de lapte și în prelucrarea produselor lactate.

(21)

Proiectul a fost realizat în perioada 2002-2011. Ajutorul a fost acordat anual.

(22)

Bugetul proiectului și valoarea ajutorului au fost următoarele:

Tabelul 2

Perioada 2002-2006

Tabelul 3

Perioada 2007-2012

(23)

Beneficiarul a fost Milchwirtschaftlicher Verein Allgäu-Schwaben e. V., o întreprindere mijlocie (5) (denumită în continuare: „IMM”). Rezultatele cercetării au fost prezentate în cadrul unor diverse evenimente naționale și internaționale, precum și în numeroase reviste științifice naționale și internaționale (6).

(24)

În scrisoarea sa din 20 septembrie 2013, Germania a explicat că, inițial, prezentase o descriere eronată a proiectului care a fost luată în considerare în sensul deciziei de inițiere a procedurii. Această greșeală s-a produs din cauza unei confuzii cu un alt proiect cu titlu similar, care a fost finanțat integral din fonduri private. Germania a furnizat noi informații cu privire la proiectul finanțat din taxa pe lapte, după cum urmează:

(25)

Proiectul a vizat identificarea de legături între Listeria monocytogenes și bacteriile roșii de lubrifiere utilizate în maturare. Proiectul a vizat o cercetare microbiană de bază. La final, s-a demonstrat existența unui potențial inhibitor extraordinar al unor tulpini de Pichia norvegensis împotriva Listeria monocytogenes – o descoperire pentru care nu existau descrieri științifice anterioare. Rezultatul nu a putut fi utilizat imediat în producția de brânză, deoarece natura moleculară subiacentă a principiului inhibitor a trebuit clarificată în detaliu.

(26)

Proiectul a fost realizat în perioada 2006-2008. Bugetul proiectului a fost de 30 000 EUR. Proiectul a fost finanțat integral din taxa pe lapte.

(27)

Beneficiarul a fost Technische Universität München, o entitate publică de învățământ superior fără scop lucrativ.

(28)

Proiectul a fost realizat în anii 2010 și 2011. Costurile eligibile s-au ridicat la 73 234,58 EUR. Ajutorul a fost acordat în 2010 și provenea din două surse: din taxa pe lapte și din bugetul landului Bavaria (Cluster Ernährung). Valoarea ajutorului plătit din taxa pe lapte a fost de 26 500 EUR, iar valoarea ajutorului plătit din Cluster Ernährung a fost de 26 500 EUR. Prin urmare, intensitatea ajutorului a fost de 72,4 %.

(29)

Beneficiarul a fost Milchprüfring Bayern e. V., un IMM (7). Rezultatele cercetării au fost prezentate în cadrul unor diverse evenimente naționale și internaționale, precum și în numeroase reviste științifice naționale și internaționale (8).

(30)

În decizia de inițiere a procedurii, Comisia a fost de opinie că submăsurile păreau să prezinte toate caracteristicile unui ajutor de stat.

(31)

Articolul 107 alineatul (1) din TFUE prevede că orice ajutor acordat de un stat membru sau prin intermediul resurselor de stat, sub orice formă, care denaturează sau amenință să denatureze concurența prin favorizarea anumitor întreprinderi sau a producției anumitor bunuri și care afectează comerțul între statele membre este incompatibil cu piața internă.

(32)

Ajutorul a fost acordat în principal din taxa pe lapte. În cazul submăsurii BY13, ajutorul a fost acordat și din bugetul landului Bavaria.

(33)

Resursele financiare care provin din bugetul landului Bavaria constituie resurse de stat. Resursele financiare care provin din taxa pe lapte sunt, de asemenea, considerate resurse de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE din motivele enunțate mai jos.

(34)

Potrivit jurisprudenței constante, nu este necesar să se facă distincție între cazurile în care ajutorul este acordat direct de către stat și cele în care ajutorul este acordat prin intermediul unui organism public sau privat, desemnat sau înființat de statul respectiv. Cu toate acestea, pentru ca avantajele să poată fi calificate drept ajutoare de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE, ele trebuie, pe de o parte, să fie acordate direct sau indirect prin intermediul resurselor de stat și, pe de altă parte, să fie imputabile statului.

(35)

În ceea ce privește măsurile descrise mai sus, este evident faptul că taxa este colectată pe baza unei legi federale, MFG, coroborate cu Regulamentul bavarez privind taxa pe lapte.

(36)

Concret, articolul 22 alineatul (1) prima teză din MFG prevede că guvernele landurilor, în urma consultării cu asociațiile sau cu organizațiile profesionale ale landurilor, pot colecta taxe în comun de la exploatațiile de producere a laptelui, din centrele de colectare a laptelui și din unitățile de producere a smântânii din lapte pentru a promova sectorul produselor lactate.

(37)

Potrivit articolului 22 alineatul (1) a doua teză din MFG, guvernele landurilor pot, în cazul în care li se solicită acest lucru de către asociații sau organizații profesionale, să colecteze taxe în comun de până la 0,2 cenți pe kilogram de lapte livrat. Prin urmare, în mod clar, guvernele landurilor sunt suverane în ceea ce privește colectarea taxei.

(38)

Temeiul juridic care stă la baza colectării taxei pe lapte în Bavaria este reprezentat de Regulamentul bavarez privind taxa pe lapte care reglementează modalitățile detaliate, inclusiv valoarea taxei. În consecință, colectarea taxei pe lapte este reglementată de guvernul bavarez, adică de către stat. Această concluzie nu este afectată de faptul că reglementarea în cauză este emisă în urma consultării cu asociațiile respective ale landurilor care reprezintă sectorul produselor lactate.

(39)

În cazul de față, taxa se colectează de la întreprinderi private-exploatații de producere a laptelui. Veniturile din această taxă sunt integrate în bugetul Bavariei înainte de a fi utilizate pentru finanțarea submăsurilor de cercetare. Prin urmare, taxa este considerată ca fiind sub control public.

(40)

Comisia concluzionează că măsurile finanțate din fondul alimentat de taxa pe lapte sunt acordate din resursele statului și sunt imputabile statului.

(41)

Beneficiarii au fost următoarele entități: Technische Universität München (submăsura BY 2 și BY 12), Milchwirtschaftlicher Verein Allgäu-Schwaben e. V. (submăsura BY 11) și Milchprüfring Bayern e. V. (submăsura BY 13).

(42)

Technische Universität München este o organizație publică de cercetare. În cazul submăsurii BY 2, Technische Universität München trebuie considerată întreprindere pentru că a realizat o activitate economică, și anume cercetare pe bază de contract în domeniul agricol, cu scopul de a oferi rezultate practice care să fie utilizate în producția de lapte de către fermierii producători de lapte și exploatațiile de producere a laptelui. Natura economică a activității este evidențiată de faptul că întreprinderile private (grupul de întreprinderi Theo Miller, a se vedea considerentul 18) au fost, de asemenea, implicate în finanțarea proiectului de cercetare. Se poate concluziona că organizația de cercetare a realizat activități de cercetare pe bază de contract și a furnizat rezultatele cercetării întreprinderilor.

(43)

În cazul submăsurii BY 12, Technische Universität München nu trebuie considerată întreprindere pentru că a realizat o activitate fără caracter economic, și anume a efectuat lucrări independente de cercetare pentru a dobândi cunoștințe mai aprofundate în domeniul microbian. Astfel cum s-a subliniat în considerentul 24, Germania a prezentat informații noi privind această submăsură care nu a fost evaluată în decizia de inițiere a procedurii. Potrivit noilor informații, proiectul de cercetare în cadrul submăsurii BY 12 este o cercetare independentă, și anume o cercetare de bază în domeniul microbian, fără implementare directă în practică.

(44)

Milchwirtschaftlicher Verein Allgäu-Schwaben e. V. (submăsura BY 11) și Milchprüfring Bayern e. V. (submăsura BY 13) sunt forme de organizare a reprezentanților producătorilor de lapte și a sectorului laptelui din Bavaria, cu caracter juridic privat, care realizează diferite activități și servicii economice pe bază de contract care sunt de interes pentru producătorii de lapte, unitățile de prelucrare a laptelui și alți operatori economici din sectorul produselor lactate din Bavaria. În cazul submăsurilor BY 11 și BY 13, aceste entități au realizat activități de cercetare pe bază de contract în domeniul agricol, cu scopul de a oferi rezultate practice care să fie utilizate în producția de lapte de către fermierii producători de lapte și exploatațiile de producere a laptelui. Acestea sunt calificate ca IMM-uri de către Germania.

(45)

Cei trei beneficiari selectați, în calitate de întreprinderi, au beneficiat de un avantaj selectiv, întrucât costurile proiectului care sunt incluse în activitatea lor economică și care, în mod normal, trebuiau suportate din bugetul propriu, au fost acoperite prin mijloace provenite din bugetul de stat și din taxa pe lapte.

(46)

Curtea de Justiție a susținut în mod constant faptul că intensificarea poziției concurențiale a unei întreprinderi ca urmare a acordării unui ajutor de stat distorsionează, în general, concurența cu alte întreprinderi concurente care nu ar beneficia de acest ajutor (9). Mai mult, ajutorul pentru o întreprindere care își desfășoară activitatea pe o piață deschisă comerțului în interiorul Uniunii este susceptibil să afecteze schimburile comerciale dintre statele membre (10). În perioada 2001-2012, s-au desfășurat schimburi comerciale substanțiale în cadrul Uniunii cu produse agricole. De exemplu, importurile și exporturile de produse încadrate la poziția 0401 din Nomenclatura combinată (lapte și smântână din lapte, neconcentrate, fără adaos de zahăr sau alți îndulcitori) (11) au fost în valoare de 1,2 miliarde EUR și, respectiv, de 957 milioane EUR în 2011 (12).

(47)

Submăsurile evaluate în prezenta decizie au scopul de a sprijini activitățile de cercetare industrială pe bază de contract în sectorul agricol, în special în sectorul produselor lactate. Având în vedere nivelul important al schimburilor comerciale cu produse lactate, se poate presupune așadar că submăsurile în cauză denaturează sau amenință să denatureze concurența și că ele afectează schimburile comerciale dintre statele membre.

(48)

Prin urmare, se poate concluziona că submăsurile BY 2, BY 11 și BY 13 se califică drept ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE, în timp ce submăsura BY 12 nu se califică drept ajutor de stat, deoarece beneficiarul nu a realizat o activitate economică.

(49)

În conformitate cu articolul 108 alineatul (3) din TFUE, statele membre au obligația de a informa Comisia cu privire la orice plan de acordare a unui ajutor și nu pun în aplicare acest ajutor până când Comisia nu îl autorizează ca fiind compatibil (clauza de standstill). Germania nu a informat Comisia cu privire la submăsurile BY 2, BY 11 și BY 13 înainte de punerea lor în aplicare.

(50)

Submăsurile BY 2, BY 11 și BY 13 constituie un ajutor nou în sensul articolului 1 litera (c) din Regulamentul (UE) 2015/1589. Nu este îndeplinit niciunul dintre criteriile ajutorului existent. În special, ajutorul nu este existent în sensul articolului 1 litera (b) punctul (i) din Regulamentul (UE) 2015/1589 deoarece a fost pus în aplicare după intrarea în vigoare a TFUE (submăsura BY 2 a fost pusă în aplicare în 2008, submăsura BY 11 a fost pusă în aplicare în 2002, iar submăsura BY 13 a fost pusă în aplicare în 2010), iar termenul de prescripție de 10 ani nu a expirat (termenul de prescripție a fost întrerupt la 28 noiembrie 2011, a se vedea considerentul 152 din decizia de inițiere a procedurii).

(51)

În consecință, deoarece Comisia nu a fost informată cu privire la aceste ajutoare noi înainte de punerea lor în aplicare, ele sunt ilegale.

(52)

Conform articolului 107 alineatul (3) litera (c) din TFUE, ajutorul pentru facilitarea dezvoltării anumitor activități economice sau a anumitor zone economice poate fi considerat compatibil cu piața internă în cazul în care nu afectează în mod nefavorabil condițiile schimburilor comerciale într-o măsură care contravine interesului comun.

(53)

În conformitate cu avizul Comisiei privind stabilirea normelor aplicabile evaluării ajutorului de stat ilegal (13), orice ajutor ilegal, adică ajutorul pus în aplicare prin încălcarea articolului 108 alineatul (3) din TFUE, trebuie evaluat în conformitate cu normele aplicabile la momentul acordării ajutorului.

(54)

Au fost adoptate orientări specifice pentru ajutoarele pentru cercetare. Ajutorul acordat în perioada 28 noiembrie 2001-31 decembrie 2006 trebuie evaluat în temeiul Cadrului comunitar privind ajutoarele de stat pentru cercetare și dezvoltare (14) (denumit în continuare: „Cadrul comunitar 1996”). Ajutorul acordat după 1 ianuarie 2007 trebuie evaluat în temeiul Cadrului comunitar pentru ajutoarele de stat pentru cercetare, dezvoltare și inovare (15) (denumit în continuare: „Cadrul comunitar 2007-2013”).

(55)

Submăsurile BY 2, BY 11 și BY 13 se califică drept cercetare industrială, astfel cum este definită în anexa I a doua liniuță la Cadrul comunitar 1996 și la punctul 2.2 litera (f) din Cadrul comunitar 2007-2013, întrucât aceste submăsuri au vizat îmbunătățiri semnificative și dobândirea de cunoștințe cu privire la produsele lactate și la procesele de producție și au avut implicații practice pentru sectorul produselor lactatelor. Rezultatele acestor proiecte de cercetare au putut fi utilizate în mod direct de către întreprinderile din sectorul produselor lactate în ciclurile lor de producție, întrucât au vizat obținerea unei calități mai bune a produselor fabricate din lapte. De exemplu, proiectul de cercetare în cadrul submăsurii BY 2 privind creșterea conținutului de proteine din lapte și întreprinderile private care au fost implicate direct în acest proiect; proiectul de cercetare în cadrul submăsurii BY 11 privind analiza modernă a calității laptelui și proiectul de cercetare în cadrul submăsurii BY 13 privind stabilirea noului sistem biosenzor pentru testarea de rutină în practică.

(56)

Compatibilitatea costurilor eligibile a fost deja evaluată în mod favorabil în decizia de inițiere a procedurii (a se vedea considerentele 203 și 209 din decizia de inițiere a procedurii). În consecință, rămâne de evaluat intensitatea ajutorului (a se vedea considerentele 204, 205, 210 și 211 din decizia de inițiere a procedurii) (a se vedea considerentul 5 din prezenta decizie).

(57)

Submăsura BY 2 trebuie evaluată în temeiul Cadrului comunitar 2007-2013, întrucât ajutorul a fost acordat pentru perioada 2008-2012.

(58)

În conformitate cu punctul 5.1.2 litera (b) din Cadrul comunitar 2007-2013, pentru cercetarea industrială este permisă o intensitate a ajutorului de până la 50 %. Intensitatea ajutorului pentru submăsura BY 2 a fost de 25 % (a se vedea considerentul 19 din prezenta decizie) fiind, astfel, în limita legală admisă.

(59)

Prin urmare, se poate concluziona că submăsura BY 2 este compatibilă cu piața internă deoarece este respectată intensitatea ajutorului specificată la punctul 5.1.2 litera (b) din Cadrul comunitar 2007-2013.

(60)

Întrucât submăsura BY 11 a fost acordată în perioada 2002 ± 2011, ajutorul respectiv trebuie evaluat în temeiul ambelor orientări pentru ajutoarele pentru cercetare: Cadrul Comunitar 1996 pentru perioada de punere în aplicare 28 noiembrie 2001-31 decembrie 2006 și Cadrul comunitar 2007-2013 pentru perioada de punere în aplicare 1 ianuarie 2007-31 decembrie 2011.

(61)

În perioada de punere în aplicare 28 noiembrie 2001-31 decembrie 2006, intensitatea ajutorului admisă pentru cercetarea industrială a fost de 50 % (punctul 5.3 din Cadrul comunitar 1996). Se admit 10 puncte procentuale suplimentare dacă ajutorul este acordat unui IMM (punctul 5.10.1 din Cadrul comunitar 1996). Se admite o altă majorare cu 10 puncte procentuale dacă rezultatele proiectului sunt diseminate și publicate pe scară largă [punctul 5.10.4 litera (c) din Cadrul comunitar din 1996]. Ajutorul acordat în cadrul submăsurii BY 11 respectă aceste norme privind intensitatea ajutoarelor, deoarece ajutorul respectiv a fost acordat IMM-urilor, rezultatele au fost prezentate în cadrul diferitelor evenimente și publicații științifice internaționale și naționale, iar ajutorul a reprezentat mai puțin de 70 % din costurile eligibile (a se vedea considerentul 22 și tabelul 2 din prezenta decizie).

(62)

În perioada de punere în aplicare 1 ianuarie 2007-31 decembrie 2011, intensitatea ajutorului admisă pentru cercetarea industrială a fost de 50 % [punctul 5.1.2 litera (b) din Cadrul comunitar 2007-2013]. Se admit 10 puncte procentuale suplimentare dacă ajutorul este acordat unui IMM [punctul 5.1.3 litera (a) din Cadrul comunitar 2007-2013]. Se admite o altă majorare cu 15 puncte procentuale până la o intensitate maximă a ajutorului de 80 % dacă rezultatele proiectului sunt diseminate și publicate pe scară largă [punctul 5.1.3 litera (c) din Cadrul comunitar 2007-2013]. Ajutorul acordat în cadrul submăsurii BY 11 respectă aceste norme privind intensitatea ajutoarelor, deoarece ajutorul respectiv a fost acordat IMM-urilor, rezultatele au fost prezentate în cadrul diferitelor evenimente și publicații științifice internaționale și naționale, iar ajutorul a reprezentat mai puțin de 75 % din costurile eligibile (a se vedea considerentul 21 și tabelul 3 din prezenta decizie).

(63)

Beneficiarul, Milchwirtschaftlicher Verein Allgäu-Schwaben e. V, se califică drept IMM, întrucât numărul său de angajați și cifra de afaceri anuală sunt inferioare pragurilor stabilite în Recomandarea Comisiei din 6 mai 2003 privind definirea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (16) (a se vedea considerentul 23). Lista diferitelor evenimente și publicații științifice internaționale și naționale la care face referire același considerent menționează aproximativ 38 de prezentări publice și 29 de publicații.

(64)

Submăsura BY 13 trebuie evaluată în temeiul Cadrului comunitar 2007-2013, întrucât ajutorul a fost acordat în 2010.

(65)

Intensitatea ajutorului admisă pentru cercetarea industrială a fost de 50 % [punctul 5.1.2 litera (b) din Cadrul comunitar 2007-2013]. Se admit 10 puncte procentuale suplimentare dacă ajutorul este acordat unui IMM [punctul 5.1.3 litera (a) din Cadrul comunitar 2007-2013]. Se admite o altă majorare cu 15 puncte procentuale până la o intensitate maximă a ajutorului de 80 % dacă rezultatele proiectului sunt diseminate și publicate pe scară largă [punctul 5.1.3 litera (c) din Cadrul comunitar 2007-2013]. Ajutorul acordat în cadrul submăsurii BY 13 respectă aceste norme privind intensitatea ajutoarelor, deoarece ajutorul respectiv a fost acordat IMM-urilor, rezultatele au fost prezentate în cadrul diferitelor evenimente și publicații științifice internaționale și naționale, iar ajutorul a reprezentat mai puțin de 75 % din costurile eligibile (a se vedea considerentele 26 și 27 din prezenta decizie).

(66)

Beneficiarul, Milchprüfring Bayern e. V, se califică drept IMM, întrucât numărul său de angajați și cifra de afaceri anuală sunt inferioare pragurilor stabilite în Recomandarea Comisiei din 6 mai 2003 privind definirea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (17) (a se vedea considerentul 29). Lista diferitelor evenimente și publicații științifice internaționale și naționale la care face referire același considerent menționează aproximativ 12 prezentări publice și 12 publicații.

(67)

Prin urmare, se poate concluziona că submăsurile BY 2, BY 11 și BY 13 sunt compatibile cu piața internă,