Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 32022R1031

    Regulamentul (UE) 2022/1031 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 iunie 2022 privind accesul operatorilor economici, al bunurilor și al serviciilor din țări terțe pe piețele de achiziții publice și de concesiuni din Uniune și procedurile de sprijinire a negocierilor referitoare la accesul operatorilor economici, al bunurilor și al serviciilor din Uniune pe piețele de achiziții publice și de concesiuni din țări terțe (Instrumentul pentru achiziții publice internaționale – IPI) (Text cu relevanță pentru SEE)

    PE/15/2022/REV/1

    JO L 173, 30.6.2022, p. 1–16 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, GA, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

    Legal status of the document In force

    ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2022/1031/oj

    30.6.2022   

    RO

    Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

    L 173/1


    REGULAMENTUL (UE) 2022/1031 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

    din 23 iunie 2022

    privind accesul operatorilor economici, al bunurilor și al serviciilor din țări terțe pe piețele de achiziții publice și de concesiuni din Uniune și procedurile de sprijinire a negocierilor referitoare la accesul operatorilor economici, al bunurilor și al serviciilor din Uniune pe piețele de achiziții publice și de concesiuni din țări terțe (Instrumentul pentru achiziții publice internaționale – IPI)

    (Text cu relevanță pentru SEE)

    PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

    având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 207 alineatul (2),

    având în vedere propunerea Comisiei Europene,

    după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

    având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European (1),

    după consultarea Comitetului Regiunilor,

    hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară (2),

    întrucât:

    (1)

    În conformitate cu articolul 21 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), Uniunea definește și desfășoară politici comune și acțiuni și îmbunătățește cooperarea în toate domeniile relațiilor internaționale, în scopul, printre altele, de a încuraja integrarea tuturor țărilor în economia mondială, inclusiv prin eliminarea treptată a barierelor în calea comerțului internațional.

    (2)

    În temeiul articolului 206 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), Uniunea, prin stabilirea unei uniuni vamale, contribuie, în interesul comun, la dezvoltarea armonioasă a comerțului mondial, la eliminarea treptată a restricțiilor în calea schimburilor comerciale internaționale și a investițiilor externe directe, precum și la reducerea barierelor vamale și de altă natură.

    (3)

    În conformitate cu articolul 26 din TFUE, Uniunea adoptă măsuri pentru instituirea sau asigurarea funcționării pieței interne, care cuprinde un spațiu fără frontiere interne, în care libera circulație a mărfurilor, a persoanelor, a serviciilor și a capitalurilor este asigurată în conformitate cu tratatele. Accesul operatorilor economici, al bunurilor și al serviciilor din țări terțe pe piețele de achiziții publice și de concesiuni din Uniune intră în domeniul de aplicare al politicii comerciale comune.

    (4)

    Articolul III: 8 din Acordul General pentru Tarife și Comerț 1994 și articolul XIII din Acordul General privind Comerțul cu Servicii exclud achizițiile publice din principalele discipline multilaterale ale Organizației Mondiale a Comerțului (OMC).

    (5)

    În cadrul OMC și prin relațiile sale bilaterale, Uniunea susține o deschidere ambițioasă a piețelor internaționale de achiziții publice și de concesiuni din Uniune și ale partenerilor săi comerciali, într-un spirit de reciprocitate și de avantaje pentru toate părțile.

    (6)

    Acordul plurilateral al OMC privind achizițiile publice și acordurile comerciale încheiate de Uniune care includ dispoziții privind achizițiile publice prevăd accesul pe piață al operatorilor economici din Uniune doar pe piețele de achiziții publice și de concesiuni din țările terțe care sunt parte la respectivele acorduri.

    (7)

    În cazul în care o țară terță este parte la Acordul OMC privind achizițiile publice sau a încheiat un acord comercial cu Uniunea care include dispoziții referitoare la achizițiile publice, Comisia ar trebui să urmeze procedurile privind mecanismele de consultare sau procedurile de soluționare a litigiilor stabilite în acordurile respective în cazul în care practicile restrictive se referă la achizițiile publice care fac obiectul unor angajamente privind accesul pe piață asumate de respectiva țară terță față de Uniune.

    (8)

    Multe țări terțe sunt reticente față de deschiderea propriilor piețe de achiziții publice sau de concesiuni pentru concurența internațională sau față de îmbunătățirea accesului la piețele respective. În consecință, operatorii economici din Uniune se confruntă cu practici restrictive de achiziții publice în multe țări terțe, ceea ce duce la pierderea unor oportunități comerciale substanțiale.

    (9)

    Regulamentul (UE) nr. 654/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (3) stabilește norme și proceduri pentru a se asigura exercitarea drepturilor conferite Uniunii în temeiul acordurilor comerciale internaționale încheiate de Uniune. Nu există astfel de norme și proceduri pentru stabilirea tratamentului aplicabil operatorilor economici, bunurilor și serviciilor care nu fac obiectul acestor acorduri internaționale.

    (10)

    Angajamentele internaționale referitoare la accesul pe piață asumate de către Uniune față de țările terțe în domeniul achizițiilor publice și al concesiunilor impun, printre altele, tratamentul egal al operatorilor economici din respectivele țări terțe. Prin urmare, măsurile adoptate în temeiul prezentului regulament se pot aplica doar operatorilor economici, bunurilor sau serviciilor din țări terțe care nu sunt parte la Acordul plurilateral al OMC privind achizițiile publice sau la acordurile comerciale bilaterale ori multilaterale încheiate cu Uniunea care includ angajamente privind accesul la piețele de achiziții publice și de concesiuni, sau operatorilor economici, bunurilor sau serviciilor din țări care sunt parte la astfel de acorduri, însă doar în ceea ce privește procedurile de achiziții publice pentru bunuri, servicii sau concesiuni care nu sunt vizate de respectivele acorduri. În conformitate cu Directivele 2014/23/UE (4), 2014/24/UE (5) și 2014/25/UE (6) ale Parlamentului European și ale Consiliului și astfel cum s-a clarificat prin comunicarea Comisiei din 24 iulie 2019 referitoare la orientările privind accesul ofertanților și al bunurilor din țările terțe pe piața de achiziții publice din UE, operatorii economici din țările terțe care nu au încheiat niciun acord care să prevadă deschiderea pieței de achiziții publice din UE, sau ale căror bunuri, servicii și lucrări nu sunt vizate de un astfel de acord, nu au accesul asigurat la procedurile de achiziții publice din UE și pot fi excluși.

    (11)

    Aplicarea efectivă a oricăror măsuri adoptate în temeiul prezentului regulament cu scopul de a îmbunătăți accesul operatorilor economici din Uniune pe piețele de achiziții publice și de concesiuni din anumite țări terțe necesită un set clar de reguli de origine pentru operatorii economici, bunuri și servicii.

    (12)

    Originea unui bun ar trebui stabilită în conformitate cu articolul 60 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (7).

    (13)

    Originea unui serviciu ar trebui stabilită pe baza originii persoanei fizice sau juridice care îl prestează. Originea unei persoane juridice ar trebui considerată a fi țara în temeiul legislației căreia este constituită sau este organizată în alt mod persoana juridică și pe teritoriul căreia persoana juridică este implicată în operațiuni comerciale importante. Ar trebui să se considere că persoanele juridice constituite sau organizate în alt mod în temeiul legislației unui stat membru își au originea în Uniune numai dacă au o legătură directă și efectivă cu economia unui stat membru. Pentru a evita o posibilă eludare a unei măsuri întemeiate pe Instrumentul pentru achiziții publice internaționale (IPI), poate fi necesar ca originea persoanelor juridice aflate sub control străin sau în proprietate străină care nu sunt implicate în operațiuni comerciale substanțiale pe teritoriul unei țări terțe sau pe teritoriul unui stat membru, în temeiul legislației căruia sunt constituite sau organizate în alt mod, să fie stabilită și prin luarea în considerare a altor elemente, cum ar fi originea proprietarilor sau a altor persoane care exercită o influență dominantă asupra persoanei juridice respective.

    (14)

    Atunci când evaluează existența unor măsuri sau practici specifice într-o țară terță care ar putea avea ca rezultat obstrucționarea accesului operatorilor economici, bunurilor sau serviciilor din Uniune pe piețele de achiziții publice sau de concesiuni din țara terță respectivă, Comisia ar trebui să examineze în ce măsură legislația, regulile sau alte măsuri cu privire la piața de achiziții publice sau de concesiuni din țara terță în cauză asigură transparența în conformitate cu standardele internaționale și nu au ca rezultat restricții grave și recurente împotriva operatorilor economici, a bunurilor sau a serviciilor din Uniune. În plus, Comisia ar trebui să examineze în ce măsură autoritățile contractante sau entitățile contractante individuale din țările terțe adoptă sau mențin practici restrictive față de operatorii economici, bunurile sau serviciile din Uniune.

    (15)

    Comisia ar trebui să poată iniția în orice moment o anchetă transparentă cu privire la măsurile sau practicile presupus restrictive pe care le adoptă sau le menține o țară terță.

    (16)

    Având în vedere obiectivul general de politică al Uniunii de a sprijini creșterea economică a țărilor cel mai puțin dezvoltate și integrarea acestora în lanțurile valorice globale, Comisia nu ar trebui să inițieze o anchetă cu privire la țările care beneficiază de regimul „Totul în afară de arme”, astfel cum sunt enumerate în anexa IV la Regulamentul (UE) nr. 978/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (8).

    (17)

    Atunci când desfășoară ancheta, Comisia ar trebui să invite țara terță în cauză să participe la consultări cu scopul de a elimina sau remedia orice măsuri sau practici restrictive și astfel de a ameliora oportunitățile de achiziții pentru operatorii economici, bunurile și serviciile din Uniune în ceea ce privește piețele de achiziții publice sau de concesiuni din țara terță respectivă.

    (18)

    Este de cea mai mare importanță ca ancheta să se desfășoare într-un mod transparent. Prin urmare, ar trebui să se pună la dispoziția publicului un raport privind principalele constatări ale anchetei.

    (19)

    Dacă ancheta confirmă existența măsurilor sau a practicilor restrictive și dacă consultările cu țara terță în cauză nu duc la acțiuni corective satisfăcătoare care să remedieze obstrucționarea gravă și recurentă a accesului pentru operatorii economici, bunurile și serviciile din Uniune într-un termen rezonabil sau dacă țara terță în cauză refuză să participe la consultări, Comisia ar trebui să adopte o măsură IPI în temeiul prezentului regulament, dacă apreciază că o astfel de măsură este în interesul Uniunii, măsură care poate lua forma unei ajustări a punctajului sau a unei excluderi a ofertelor.

    (20)

    Pentru a se stabili dacă este în interesul Uniunii să se adopte o măsură IPI, este necesar să se ia în considerare toate interesele diferite, privite în ansamblul lor, inclusiv cele ale operatorilor economici ai Uniunii. Comisia ar trebui să evalueze consecințele adoptării unei astfel de măsuri prin raportare la impactul acesteia asupra intereselor mai largi ale Uniunii. Este important să se țină cont în special de obiectivul general de a asigura reciprocitatea prin deschiderea piețelor țărilor terțe și prin îmbunătățirea oportunităților de acces pe piață pentru operatorii economici din Uniune. Ar trebui să se aibă, de asemenea, în vedere obiectivul limitării oricărei sarcini administrative inutile pentru autoritățile contractante și entitățile contractante, precum și pentru operatorii economici.

    (21)

    O ajustare a punctajului ar trebui să se aplice doar în scopul evaluării ofertelor depuse de operatorii economici originari din țara terță în cauză. O astfel de măsură nu ar trebui să afecteze prețul care trebuie plătit în temeiul contractului care urmează a fi încheiat cu ofertantul câștigător. Atunci când autoritățile contractante sau entitățile contractante decid să își bazeze evaluarea ofertelor pe un preț sau pe un cost ca unic criteriu de atribuire a contractului, ajustarea punctajului ar trebui stabilită la un nivel semnificativ mai ridicat pentru a asigura o eficacitate comparabilă a măsurii IPI.

    (22)

    Măsurile IPI ar trebui să se aplice procedurilor de achiziții publice care intră sub incidența prezentului regulament, inclusiv acordurilor-cadru și sistemelor dinamice de achiziție. În cazul în care un contract specific este atribuit în cadrul unui sistem dinamic de achiziție căruia i se aplică o măsură IPI, măsurile IPI ar trebui să se aplice, de asemenea, respectivului contract specific. Cu toate acestea, măsurile IPI nu ar trebui să se aplice contractelor sub un anumit prag, pentru a se reduce sarcina administrativă globală a autorităților contractante și a entităților contractante. Pentru a se evita o eventuală dublă aplicare a măsurilor IPI, acestea nu ar trebui să se aplice contractelor atribuite pe baza unui acord-cadru, dacă măsurile IPI au fost deja aplicate în etapa încheierii acordului-cadru respectiv.

    (23)

    Pentru a evita o posibilă eludare a unei măsuri IPI, ar trebui impuse obligații adecvate oricărui ofertant câștigător. Aceste obligații ar trebui să se aplice doar procedurilor de achiziții publice care fac obiectul unei măsuri IPI, precum și contractelor atribuite pe baza unui acord-cadru atunci când valoarea unor astfel de contracte atinge un anumit prag sau îl depășește și când acordul-cadru în cauză face obiectul unei măsuri IPI.

    (24)

    În cazul în care o țară terță se angajează în negocieri importante și avansate cu Uniunea în ceea ce privește accesul pe piață în domeniul achizițiilor publice, în vederea eliminării sau a remedierii obstrucționării accesului operatorilor economici, bunurilor sau serviciilor din Uniune pe piețele sale de achiziții publice sau de concesiuni, Comisia ar trebui să poată suspenda, în cursul negocierilor, măsurile IPI care se referă la țara terță în cauză.

    (25)

    Este important ca autoritățile contractante și entitățile contractante să aplice uniform măsurile IPI în Uniune. Pentru a ține seama de diversitatea capacității administrative a autorităților contractante și a entităților contractante, statele membre ar trebui să fie în măsură să ceară exceptarea de la aplicarea măsurilor IPI pentru o listă limitată de autorități contractante și entități contractante locale, în anumite condiții stricte. Atunci când verifică listele cu autoritățile contractante locale propuse de statele membre, este important ca Comisia să ia în considerare situația specială a acestor autorități contractante în ceea ce privește, printre altele, mărimea populației și situația geografică. O astfel de exceptare s-ar putea referi și la procedurile de achiziții publice pe care respectivele autorități contractante ar trebui să le poată desfășura în temeiul acordurilor-cadru sau al sistemelor dinamice de achiziție.

    (26)

    Este imperativ ca autoritățile contractante și entitățile contractante să aibă acces la o gamă de produse de înaltă calitate care să le îndeplinească cerințele în privința achizițiilor la un preț competitiv. De aceea, autoritățile contractante și entitățile contractante ar trebui să poată să nu aplice măsurile IPI de limitare a accesului unor bunuri și servicii care nu fac obiectul unor acorduri dacă nu sunt disponibile bunuri sau servicii din Uniune sau care fac obiectul unor acorduri și care îndeplinesc cerințele autorității contractante sau ale entității contractante sau pentru a proteja interese esențiale legate de politicile publice, de exemplu în cazul unor motive imperative legate de sănătatea publică sau de protecția mediului. Atunci când autoritățile contractante sau entitățile contractante aplică aceste excepții, Comisia ar trebui să fie informată în timp util și într-o manieră cuprinzătoare cu privire la acest lucru, pentru a permite monitorizarea adecvată a punerii în aplicare a prezentului regulament.

    (27)

    Dacă autoritățile contractante sau entitățile contractante aplică în mod necorespunzător măsurile IPI, afectând negativ șansele operatorilor economici îndreptățiți de a participa la procedurile de achiziții publice, ar trebui să se aplice Directivele 89/665/CEE (9) și 92/13/CEE (10) ale Consiliului. Operatorii economici afectați ar trebui să poată introduce o cale de atac în conformitate cu legislația națională de transpunere a respectivelor directive dacă, de exemplu, respectivii operatori economici consideră că un operator economic concurent ar fi trebuit să fie exclus sau că o ofertă ar fi trebuit să fie clasată pe o poziție inferioară din cauza aplicării unei măsuri IPI. Comisia ar trebui, de asemenea, să poată aplica mecanismul de remediere în conformitate cu articolul 3 din Directiva 89/665/CEE sau cu articolul 8 din Directiva 92/13/CEE.

    (28)

    În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (11).

    (29)

    Procedura de examinare ar trebui utilizată pentru adoptarea actelor de punere în aplicare în ceea ce privește adoptarea, retragerea, suspendarea, reinstituirea sau extinderea unei măsuri IPI, iar Comisia ar trebui să fie asistată de Comitetul privind barierele în calea comerțului instituit prin Regulamentul (UE) 2015/1843 al Parlamentului European și al Consiliului (12). Având în vedere că măsurile IPI ar putea avea efecte diferite asupra piețelor de achiziții publice sau de concesiuni din Uniune, procedura de comitologie aplicabilă proiectelor de acte de punere în aplicare care prevăd excluderea ofertelor ar trebui adaptată și, în astfel de cazuri, ar trebui să se aplice articolul 5 alineatul (4) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

    (30)

    Dacă este necesar și pentru chestiuni care afectează cadrul juridic al Uniunii în domeniul achizițiilor publice, Comisia ar trebui să poată solicita avizul Comitetului consultativ pentru achizițiile publice instituit prin Decizia 71/306/CEE a Consiliului (13).

    (31)

    Informațiile primite în temeiul prezentului regulament ar trebui utilizate doar în scopurile pentru care au fost solicitate și cu respectarea adecvată a cerințelor naționale și de la nivelul Uniunii privind protecția datelor și confidențialitatea. Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului (14), precum și articolul 28 din Directiva 2014/23/UE, articolul 21 din Directiva 2014/24/UE și articolul 39 din Directiva 2014/25/UE ar trebui să se aplice în mod corespunzător.

    (32)

    În conformitate cu Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare (15) și în vederea reducerii, printre altele, a sarcinii administrative, în special pentru statele membre, Comisia ar trebui să reexamineze periodic domeniul de aplicare, funcționarea și eficiența prezentului regulament. O astfel de reexaminare ar urma să abordeze, printre altele, posibilitatea de a utiliza orice mijloace disponibile pentru a facilita schimbul de informații, inclusiv instrumentele electronice pentru achiziții publice, cum ar fi formularele standard pentru publicarea anunțurilor în domeniul achizițiilor publice, în conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1780 al Comisiei (16), precum și sarcina suportată de autoritățile contractante și de entitățile contractante în aplicarea prezentului regulament. Comisia ar trebui să transmită Parlamentului European și Consiliului un raport privind rezultatele evaluării respective și, după caz, ar trebui să prezinte propuneri legislative corespunzătoare.

    (33)

    Normele și principiile în materie de achiziții publice aplicabile contractelor publice pe care instituțiile Uniunii le atribuie în nume propriu sunt prevăzute în Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (17) și, prin urmare, nu intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament. În temeiul Regulamentului (UE, Euratom) 2018/1046, normele respective se bazează pe normele prevăzute în Directivele 2014/23/UE și 2014/24/UE. Prin urmare, este oportun să se evalueze dacă, în contextul unei revizuiri a Regulamentului (UE, Euratom) 2018/1046, normele și principiile prevăzute în prezentul regulament ar trebui să se aplice și contractelor de achiziții publice atribuite de instituțiile Uniunii.

    (34)

    Pentru a facilita aplicarea prezentului regulament de către autoritățile contractante, entitățile contractante și operatorii economici, Comisia ar trebui să emită orientări. Orientările respective ar trebui să furnizeze informații, în special cu privire la noțiunile de origine a persoanelor fizice și juridice, de origine a bunurilor și serviciilor, cu privire la obligația suplimentară și la aplicarea dispozițiilor respective în cadrul prezentului regulament. Având în vedere obiectivul general de politică al Uniunii de a sprijini întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile), respectivele orientări ar trebui, de asemenea, să țină cont în mod corespunzător de nevoile de informare specifice ale IMM-urilor cu ocazia aplicării de către acestea a prezentului regulament, pentru a preveni împovărarea lor excesivă.

    (35)

    În conformitate cu principiul proporționalității și pentru a atinge obiectivul de bază de a îmbunătăți accesul operatorilor economici, al bunurilor și al serviciilor din Uniune la piețele de achiziții publice sau de concesiuni ale țărilor terțe prin stabilirea de măsuri privind achizițiile care nu fac obiectul unor acorduri, este necesar și adecvat să fie stabilite norme privind procedurile în baza cărora Comisia să realizeze anchete privind măsuri sau practici presupuse ale țărilor terțe împotriva operatorilor economici, bunurilor și serviciilor din Uniune și să inițieze consultări cu țările terțe în cauză. Prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru a atinge obiectivele urmărite, în conformitate cu articolul 5 alineatul (4) din TUE,

    ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

    CAPITOLUL I

    Dispoziții generale

    Articolul 1

    Obiect și domeniu de aplicare

    (1)   Prezentul regulament stabilește măsuri cu privire la achizițiile care nu fac obiectul unor acorduri, acestea fiind menite să îmbunătățească accesul operatorilor economici, bunurilor și serviciilor din Uniune la piețele de achiziții publice și de concesiuni ale țărilor terțe. Acesta stabilește proceduri în baza cărora Comisia realizează anchete privind măsuri sau practici presupuse ale țărilor terțe împotriva operatorilor economici, bunurilor și serviciilor din Uniune și inițiază consultări cu țările terțe în cauză.

    Prezentul regulament prevede posibilitatea impunerii de către Comisie a unor măsuri IPI în legătură cu astfel de măsuri sau practici ale țărilor terțe de restricționare a accesului operatorilor economici, bunurilor sau serviciilor din țări terțe la procedurile de achiziții publice din Uniune.

    (2)   Prezentul regulament se aplică procedurilor de achiziții publice reglementate prin următoarele acte:

    (a)

    Directiva 2014/23/UE;

    (b)

    Directiva 2014/24/UE;

    (c)

    Directiva 2014/25/UE.

    (3)   Prezentul regulament nu aduce atingere niciunei obligații internaționale a Uniunii și nici măsurilor pe care statele membre sau autoritățile lor contractante sau entitățile lor contractante le pot lua în conformitate cu actele menționate la alineatul (2).

    (4)   Prezentul regulament se aplică procedurilor de achiziții publice lansate după intrarea sa în vigoare. O măsură IPI se aplică doar procedurilor de achiziții publice vizate de măsura IPI și care au fost lansate între data intrării în vigoare a respectivei măsuri IPI și expirarea, retragerea sau suspendarea acesteia. Autoritățile contractante și entitățile contractante includ o trimitere la aplicarea prezentului regulament și a oricărei măsuri IPI aplicabile în documentele achiziției publice pentru procedurile care intră în domeniul de aplicare al unei măsuri IPI.

    (5)   Cerințele de mediu, sociale și în domeniul muncii se aplică operatorilor economici în conformitate cu Directivele 2014/23/UE, 2014/24/UE și 2014/25/UE sau cu alte acte din dreptul Uniunii.

    Articolul 2

    Definiții

    (1)   În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

    (a)

    „operator economic” înseamnă un operator economic, astfel cum este definit în Directivele 2014/23/UE, 2014/24/UE și 2014/25/UE;

    (b)

    „bunuri” înseamnă bunurile la care se face referire în obiectul unei proceduri de achiziții publice și în specificațiile contractului relevant, dar termenul nu acoperă componentele, materialele sau ingredientele integrate în bunurile furnizate;

    (c)

    „valoare estimată” înseamnă valoarea estimată a unui contract calculată în conformitate cu Directivele 2014/23/UE, 2014/24/UE și 2014/25/UE;

    (d)

    „ajustare a punctajului” înseamnă diminuarea relativă cu un anumit procent a punctajului unei oferte care rezultă din evaluarea ei de către o autoritate contractantă sau o entitate contractantă, pe baza criteriilor de atribuire a contractului definite în documentele relevante ale achiziției publice. În cazurile în care prețul sau costul este singurul criteriu de atribuire a contractului, ajustarea punctajului înseamnă creșterea relativă, în scopul evaluării ofertelor, cu un anumit procent, a prețului oferit de un ofertant;

    (e)

    „dovadă” înseamnă orice informație, certificat, document justificativ sau declarație care urmărește să dovedească respectarea obligațiilor prevăzute la articolul 8, cum ar fi:

    (i)

    documente care atestă că mărfurile sunt originare din Uniune sau dintr-o țară terță;

    (ii)

    o descriere a proceselor de fabricație, inclusiv mostre, descrieri sau fotografii, pentru bunurile care urmează să fie furnizate;

    (iii)

    un extras din registrele sau situațiile financiare aplicabile pentru originea serviciilor, inclusiv un număr de identificare în scopuri aferente taxei pe valoarea adăugată (TVA);

    (f)

    „autoritate contractantă” înseamnă o autoritate contractantă astfel cum este definită în Directivele 2014/23/UE, 2014/24/UE și 2014/25/UE;

    (g)

    „entitate contractantă” înseamnă o entitate contractantă astfel cum este definită în Directivele 2014/23/UE și 2014/25/UE;

    (h)

    „parte interesată” înseamnă orice persoană sau entitate al cărei interes ar putea fi afectat de o măsură sau practică a unei țări terțe, cum ar fi întreprinderile, asociațiile de întreprinderi sau principalele organizații interprofesionale care reprezintă partenerii sociali la nivelul Uniunii;

    (i)

    „măsuri sau practici ale unei țări terțe” înseamnă orice măsură, procedură sau practică legislativă, de reglementare sau administrativă, sau o combinație a acestora, adoptată sau menținută de către autoritățile publice, autoritățile contractante sau entitățile contractante individuale dintr-o țară terță, la orice nivel, care are drept rezultat obstrucționarea gravă și recurentă a accesului operatorilor economici, bunurilor sau serviciilor din Uniune pe piețele de achiziții publice sau de concesiuni ale țării terțe respective;

    (j)

    „măsură IPI” înseamnă o măsură adoptată, în conformitate cu prezentul regulament, de Comisie în domeniul achizițiilor care nu fac obiectul unor acorduri, care limitează accesul operatorilor economici, al bunurilor sau serviciilor provenite din țări terțe la piețele de achiziții publice sau de concesiuni din Uniune;

    (k)

    „achiziții care nu fac obiectul unor acorduri” înseamnă proceduri de achiziții publice de bunuri, servicii sau concesiuni în privința cărora Uniunea nu și-a asumat angajamente privind accesul la piață în temeiul unui acord internațional din domeniul achizițiilor publice sau al concesiunilor;

    (l)

    „contracte” înseamnă contracte de achiziții publice astfel cum sunt definite în Directiva 2014/24/UE, concesiuni astfel cum sunt definite în Directiva 2014/23/UE și contracte de achiziții de produse, lucrări și servicii astfel cum sunt definite în Directiva 2014/25/UE;

    (m)

    „ofertant” înseamnă un ofertant astfel cum este definit în Directivele 2014/23/UE, 2014/24/UE și 2014/25/UE;

    (n)

    „țară” înseamnă orice stat sau teritoriu vamal distinct, fără ca o astfel de desemnare să aibă implicații pentru suveranitate;

    (o)

    „subcontractare” înseamnă atribuirea execuției unei părți a unui contract către un terț și nu include simpla furnizare a bunurilor sau a părților componente necesare pentru prestarea unui serviciu.

    (2)   În sensul prezentului regulament, cu excepția articolului 6 alineatele (3) și (7) din acesta, executarea unor lucrări sau a unei lucrări în sensul Directivelor 2014/23/UE, 2014/24/UE și 2014/25/UE este considerată prestare de servicii.

    Articolul 3

    Stabilirea originii

    (1)   Originea unui operator economic se consideră a fi:

    (a)

    în cazul unei persoane fizice, țara al cărei resortisant este persoana respectivă sau în care această persoană are drept de ședere permanentă;

    (b)

    în cazul unei persoane juridice, oricare dintre următoarele:

    (i)

    țara în temeiul legislației căreia este constituită sau este organizată în alt mod persoana juridică și pe teritoriul căreia persoana juridică este implicată în operațiuni comerciale importante;

    (ii)

    dacă persoana juridică nu este implicată în operațiuni comerciale importante pe teritoriul țării în care este constituită sau organizată în alt mod, originea persoanei juridice este cea a persoanei sau a persoanelor care pot exercita, direct sau indirect, o influență dominantă asupra persoanei juridice respective în virtutea calității de proprietar al acesteia, a participării lor financiare sau a normelor care reglementează respectiva persoană juridică.

    În sensul literei (b) punctul (ii) din primul paragraf, se prezumă că persoana sau persoanele respective au o influență dominantă asupra persoanei juridice în oricare dintre următoarele cazuri în care acestea, direct sau indirect:

    (a)

    dețin majoritatea capitalului subscris al persoanei juridice;

    (b)

    controlează majoritatea voturilor aferente acțiunilor emise de persoana juridică; sau

    (c)

    pot numi mai mult de jumătate dintre membrii organului administrativ, de conducere sau de supraveghere al persoanei juridice.

    (2)   În cazul în care un operator economic constă dintr-un grup de persoane fizice sau juridice, dintr-un grup de entități publice, sau din orice combinație a acestora, și cel puțin una dintre aceste persoane sau entități provine dintr-o țară terță ai cărei operatori economici, ale cărei bunuri sau ale cărei servicii fac obiectul unei măsuri IPI, măsura IPI respectivă se aplică și ofertelor depuse de grupul respectiv.

    Cu toate acestea, în cazul în care participarea respectivelor persoane sau entități la grup reprezintă mai puțin de 15 % din valoarea ofertei depuse de grupul respectiv, măsura IPI în cauză nu se aplică acelei oferte, cu excepția cazului în care persoanele sau entitățile respective sunt necesare pentru a îndeplini în cea mai mare parte cel puțin unul dintre criteriile de selecție ale unei proceduri de achiziții publice.

    (3)   Autoritățile contractante sau entitățile contractante pot solicita, în orice moment al procedurii de achiziții publice, operatorului economic să prezinte, să suplimenteze, să clarifice sau să completeze informațiile sau documentele referitoare la verificarea originii operatorului economic într-un termen adecvat, cu condiția ca aceste cereri să fie făcute cu respectarea principiilor egalității de tratament și transparenței. În cazul în care operatorul economic nu furnizează astfel de informații sau documente și nici nu oferă o explicație rezonabilă pentru aceasta și împiedică astfel verificarea originii operatorului economic de către autoritățile contractante sau entitățile contractante sau face ca o astfel de verificare să fie practic imposibilă sau foarte dificilă, operatorul economic respectiv este exclus de la participarea la procedura de achiziții publice în cauză.

    (4)   Originea unui bun se stabilește în conformitate cu articolul 60 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Consiliului, iar originea unui serviciu se stabilește pe baza originii operatorului economic care îl prestează.

    Articolul 4

    Exceptări ale bunurilor și serviciilor originare din țările cel mai puțin dezvoltate

    Comisia nu deschide o anchetă cu privire la țările cel mai puțin dezvoltate enumerate în anexa IV la Regulamentul (UE) nr. 978/2012, cu excepția cazului în care există dovezi ale unei eludări a unei măsuri IPI imputabile țării terțe incluse pe listă sau operatorilor săi economici.

    CAPITOLUL II

    Anchete, consultări, măsuri și obligații

    Articolul 5

    Anchete și consultări

    (1)   Din proprie inițiativă sau în urma unei plângeri motivate depuse de o parte interesată din Uniune sau de un stat membru, Comisia poate iniția o anchetă cu privire la o presupusă măsură sau practică a unei țări terțe, prin publicarea unui anunț în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Un astfel de anunț privind inițierea anchetei include evaluarea preliminară a Comisiei cu privire la măsura sau practica țării terțe în cauză și invită părțile interesate și statele membre să transmită Comisiei informațiile relevante într-un termen specificat.

    Comisia pune la dispoziție pe site-ul său un instrument online. Statele membre și părțile interesate din Uniune utilizează acest instrument pentru a depune o plângere motivată.

    (2)   După publicarea anunțului menționat la alineatul (1), Comisia invită țara terță în cauză să își prezinte punctele de vedere, să furnizeze informații relevante și să participe la consultări cu Comisia pentru a elimina sau a remedia presupusa măsură sau practică a țării terțe respective. Comisia informează periodic statele membre cu privire la progresul anchetei și al consultărilor în cadrul Comitetului privind barierele în calea comerțului instituit prin articolul 7 din Regulamentul (UE) 2015/1843.

    (3)   Ancheta și consultările trebuie să se încheie în termen de nouă luni de la data inițierii lor. În cazuri justificate, Comisia poate prelungi acest termen cu cinci luni, prin publicarea unui anunț în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și informarea țării terțe, a părților interesate și a statelor membre cu privire la această prelungire.

    (4)   După încheierea anchetei și a consultărilor, Comisia pune la dispoziția publicului un raport în care se consemnează principalele constatări ale anchetei și modul de acțiune propus. Comisia prezintă raportul respectiv Parlamentului European și Consiliului.

    (5)   În situația în care Comisia concluzionează, în urma anchetei, că presupusa măsură sau practică a țării terțe nu este menținută sau că aceasta nu are ca rezultat obstrucționarea gravă și recurentă a accesului operatorilor economici, al bunurilor sau al serviciilor din Uniune la piețele de achiziții publice sau de concesiuni din țara terță, Comisia pune capăt anchetei și publică un anunț de încetare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

    (6)   Comisia poate suspenda ancheta și consultările în orice moment în situația în care țara terță în cauză:

    (a)

    întreprinde acțiuni corective satisfăcătoare pentru a elimina sau a remedia obstrucționarea gravă și recurentă a accesului operatorilor economici, al bunurilor sau al serviciilor din Uniune la piețele de achiziții publice sau de concesiuni din țara terță și pentru a îmbunătăți astfel acest acces; sau

    (b)

    își asumă angajamente față de Uniune de a pune capăt măsurii sau practicii sale sau de a o elimina treptat, inclusiv prin extinderea domeniului de aplicare a unui acord existent la achizițiile publice, într-un termen rezonabil și nu mai târziu de șase luni de la asumarea unor asemenea angajamente.

    (7)   Comisia reia ancheta și consultările în orice moment în cazul în care ajunge la concluzia că motivele suspendării nu mai sunt valabile.

    (8)   Comisia publică un anunț în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în cazul suspendării sau al reluării anchetei și consultărilor.

    Articolul 6

    Măsuri IPI

    (1)   În cazul în care Comisia constată, în urma unei anchete și a unor consultări în temeiul articolului 5, că există o măsură sau o practică a unei țări terțe, aceasta adoptă, în cazul în care consideră că este în interesul Uniunii, o măsură IPI prin intermediul unui act de punere în aplicare. Actul de punere în aplicare respectiv se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 11 alineatul (2).

    (2)   Pentru a se stabili dacă este în interesul Uniunii să fie luată o măsură IPI, este necesar să se ia în considerare toate interesele diferite, privite în ansamblul lor, inclusiv interesele operatorilor economici ai Uniunii. Nu se adoptă măsuri IPI atunci când Comisia concluzionează, pe baza tuturor informațiilor prezentate, că adoptarea acestor măsuri nu este în interesul Uniunii.

    (3)   Măsura IPI se stabilește având în vedere informațiile disponibile și pe baza următoarelor criterii:

    (a)

    proporționalitatea măsurii IPI în raport cu măsura sau practica țării terțe;

    (b)

    disponibilitatea unor surse alternative de aprovizionare pentru bunurile și serviciile în cauză, pentru a evita sau a reduce la minimum un impact negativ semnificativ asupra autorităților contractante și a entităților contractante.

    (4)   Măsura IPI se aplică numai procedurilor de achiziții publice cu o valoare estimată superioară unui prag ce urmează a fi stabilit de Comisie ținând seama de rezultatele anchetei și ale consultărilor, precum și de criteriile prevăzute la alineatul (3). Valoarea estimată respectivă ar trebui să fie egală sau mai mare de 15 000 000 EUR fără TVA pentru lucrări și concesiuni și egală sau mai mare de 5 000 000 EUR fără TVA pentru bunuri și servicii.

    (5)   Măsura IPI se aplică în cazul contractelor specifice atribuite în cadrul unui sistem dinamic de achiziții, în cazul în care măsura IPI se aplică, de asemenea, respectivului sistem dinamic de achiziții, cu excepția contractelor specifice a căror valoare estimată este mai mică decât valorile stabilite la articolul 8 din Directiva 2014/23/UE, la articolul 4 din Directiva 2014/24/UE sau la articolul 15 din Directiva 2014/25/UE. Măsura IPI nu se aplică procedurilor de achiziții publice pentru atribuirea de contracte pe baza unui acord-cadru sau contractelor pentru loturi individuale care urmează să fie atribuite în conformitate cu articolul 5 alineatul (10) din Directiva 2014/24/UE sau cu articolul 16 alineatul (10) din Directiva 2014/25/UE.

    (6)   În cadrul măsurii IPI menționate la alineatul (1), Comisia poate decide, în limitele domeniului de aplicare prevăzut la alineatul (8), să restricționeze accesul operatorilor economici, bunurilor sau serviciilor dintr-o țară terță la procedurile de achiziții publice, solicitând autorităților contractante sau entităților contractante:

    (a)

    să aplice o ajustare a punctajului ofertelor depuse de operatorii economici originari din țara terță respectivă; sau

    (b)

    să excludă ofertele depuse de operatorii economici originari din țara terță respectivă.

    (7)   Ajustarea punctajului menționată la alineatul (6) litera (a) se aplică numai pentru evaluarea și clasificarea ofertelor. Aceasta nu afectează prețul care trebuie plătit în temeiul contractului care urmează a fi încheiat cu ofertantul câștigător.

    (8)   În măsura IPI menționată la alineatul (1), Comisia precizează domeniul de aplicare al măsurii IPI, inclusiv:

    (a)

    sectoarele sau categoriile de bunuri, servicii și concesiuni bazate pe Vocabularul comun privind achizițiile publice, astfel cum a fost stabilit prin Regulamentul (CE) nr. 2195/2002 al Parlamentului European și al Consiliului (18), precum și orice excepție aplicabilă;

    (b)

    categoriile specifice de autorități contractante sau entități contractante;

    (c)

    categoriile specifice de operatori economici;

    (d)

    pragurile specifice egale cu sau mai mari decât cele stabilite la alineatul (4);

    (e)

    după caz, valorile procentuale ale ajustării punctajului menționate la alineatul (6) litera (a).

    Valoarea procentuală a ajustării, astfel cum este menționată la primul paragraf litera (e), se stabilește până la 50 % din punctajul de evaluare a ofertei, în funcție de țara terță și de sectorul de bunuri, servicii, lucrări sau concesiuni avute în vedere. În cazul procedurilor de achiziții publice pentru care prețul sau costul este singurul criteriu de atribuire a contractului, ajustarea punctajului este egală cu dublul valorii procentuale stabilite în prima teză de la prezentul paragraf. Într-o măsură IPI se indică separat fiecare valoare procentuală în parte.

    (9)   Atunci când stabilește măsura IPI pe baza opțiunilor de la alineatul (6) litera (a) sau (b), Comisia optează pentru tipul de măsură care ar fi proporțională și care ar remedia cel mai eficient nivelul de obstrucționare a accesului operatorilor economici, al bunurilor sau al serviciilor din Uniune pe piețele de achiziții publice sau de concesiuni din țările terțe.

    (10)   În cazul în care Comisia consideră că țara terță întreprinde acțiuni corective satisfăcătoare pentru a elimina sau remedia obstrucționarea accesului operatorilor economici, al bunurilor sau al serviciilor din Uniune la piețele de achiziții publice sau de concesiuni din țara terță respectivă, îmbunătățind astfel un asemenea acces, sau dacă țara terță se angajează să pună capăt măsurii sau practicii în cauză, Comisia poate să retragă măsura IPI sau să suspende aplicarea acesteia.

    În cazul în care Comisia consideră că acțiunile corective sau angajamentele asumate au fost anulate, suspendate sau puse în aplicare în mod necorespunzător, aceasta își face publice constatările și reintroduce măsura IPI în orice moment.

    Comisia poate retrage, suspenda sau reintroduce o măsură IPI prin intermediul unui act de punere în aplicare și în astfel de cazuri publică un anunț în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Actul de punere în aplicare respectiv se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 11 alineatul (2).

    (11)   O măsură IPI expiră la cinci ani de la intrarea sa în vigoare. O măsură IPI poate fi prelungită cu cinci ani. Comisia inițiază o reexaminare a măsurii IPI în cauză cel târziu cu nouă luni înainte de data expirării măsurii IPI respective, prin publicarea unui anunț în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. O astfel de reexaminare se încheie în termen de șase luni de la publicarea anunțului relevant. În urma unei astfel de reexaminări, Comisia poate prelungi durata măsurii IPI, o poate ajusta în mod adecvat sau o poate înlocui cu o altă măsură IPI prin intermediul unui act de punere în aplicare. Actul de punere în aplicare respectiv se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 11 alineatul (2).

    Articolul 7

    Lista autorităților contractante exceptate de la aplicarea prezentului regulament

    (1)   La cererea justificată a unui stat membru, Comisia poate adopta o listă a autorităților contractante locale din statul membru respectiv, din cadrul unor unități administrative cu o populație mai mică de 50 000 de locuitori, care sunt exceptate de la aplicarea prezentului regulament, pentru a repartiza echitabil între statele membre procedurile de atribuire care fac obiectul măsurilor IPI.

    (2)   În cererea sa, statul membru prezintă informații detaliate privind justificarea cererii de exceptare și privind valoarea contractelor care depășesc pragurile stabilite la articolul 6 alineatul (4) din prezentul regulament, atribuite de toate autoritățile contractante sau entitățile contractante incluse în listă în ultimii trei ani începând cu data de 31 decembrie a anului anterior depunerii cererii de exceptare. O exceptare poate fi aprobată numai dacă valoarea totală a contractelor care depășesc pragurile stabilite la articolul 6 alineatul (4) din prezentul regulament și atribuite de autoritățile contractante sau entitățile contractante care nu sunt exceptate depășește 80 % din valoarea totală a contractelor ce depășesc pragurile și care intră sub incidența Directivelor 2014/23/UE, 2014/24/UE și 2014/25/UE, contracte atribuite în statul membru solicitant în aceeași perioadă de trei ani.

    (3)   Exceptarea se limitează la ceea ce este strict necesar și proporțional, ținând seama de capacitatea administrativă a autorităților contractante care urmează să beneficieze de exceptare.

    (4)   Comisia informează statele membre înainte de a adopta lista menționată la alineatul (1). Lista respectivă, care urmează a fi publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, este valabilă pentru o perioadă de trei ani și poate fi revizuită sau reînnoită la fiecare trei ani pe baza unei cereri justificate din partea statului membru în cauză.

    Articolul 8

    Obligații care îi revin ofertantului câștigător

    (1)   În cazul procedurilor de achiziții publice cărora li se aplică o măsură IPI, precum și în cazul contractelor atribuite pe baza unui acord-cadru, dacă valoarea estimată a contractelor respective este egală cu sau mai mare decât valorile prevăzute la articolul 8 din Directiva 2014/23/UE, la articolul 4 din Directiva 2014/24/UE și la articolul 15 din Directiva 2014/25/UE și dacă acordurile-cadru respective au făcut obiectul măsurii IPI, autoritățile contractante și entitățile contractante includ, de asemenea, în documentele achiziției publice următoarele obligații care le revin ofertanților câștigători:

    (a)

    de a nu subcontracta mai mult de 50 % din valoarea totală a contractului operatorilor economici originari dintr-o țară terță care face obiectul unei măsuri IPI;

    (b)

    pentru contractele care au ca obiect furnizarea de bunuri, de a asigura, pe durata contractului, faptul că bunurile furnizate sau serviciile prestate în executarea contractului și care provin din țara terță care face obiectul măsurii IPI nu reprezintă mai mult de 50 % din valoarea totală a contractului, indiferent dacă aceste bunuri sau servicii sunt furnizate, respectiv prestate în mod direct de către ofertantul câștigător sau de către un subcontractant;

    (c)

    de a furniza autorității contractante sau entității contractante, la cererea acesteia, dovezi adecvate în conformitate cu litera (a) sau (b), cel târziu la finalizarea executării contractului;

    (d)

    de a plăti o taxă proporțională, în cazul nerespectării obligațiilor menționate la litera (a) sau (b), reprezentând între 10 % și 30 % din valoarea totală a contractului.

    (2)   În sensul alineatului (1) litera (c), este suficient să se furnizeze dovezi că peste 50 % din valoarea totală a contractului provine din alte țări decât țara terță care face obiectul măsurii IPI. Autoritatea contractantă sau entitatea contractantă solicită dovezi relevante în cazul în care există indicii rezonabile de nerespectare a alineatului (1) litera (a) sau (b) sau în cazul în care contractul este atribuit unui grup de operatori economici care cuprinde o persoană juridică originară dintr-o țară terță care face obiectul unei măsuri IPI.

    (3)   Autoritățile contractante și entitățile contractante includ o trimitere la obligațiile prevăzute în prezentul articol în documentele aferente procedurilor de achiziții publice cărora li se aplică o măsură IPI.

    Articolul 9

    Excepții

    (1)   Autoritățile contractante și entitățile contractante pot decide, în mod excepțional, să nu aplice o măsură IPI în legătură cu o procedură de achiziții publice dacă:

    (a)

    singurele oferte disponibile care îndeplinesc cerințele procedurii de ofertare provin de la operatori economici din țara terță care face obiectul măsurii IPI; sau

    (b)

    decizia de a nu aplica măsura IPI este justificată de motive imperative de interes public, cum ar fi sănătatea publică sau protecția mediului.

    (2)   Dacă o autoritate contractantă sau o entitate contractantă decide să nu aplice o măsură IPI, aceasta furnizează următoarele informații Comisiei, într-un mod care urmează să fie decis de statul membru respectiv și nu mai târziu de treizeci de zile de la data atribuirii contractului:

    (a)

    numele și datele de contact ale autorității contractante sau entității contractante;

    (b)

    descrierea obiectului contractului;

    (c)

    informații privind originea operatorilor economici;

    (d)

    motivul care stă la baza deciziei de a nu aplica măsura IPI și o justificare detaliată pentru aplicarea excepției;

    (e)

    dacă este cazul, orice altă informație considerată utilă de autoritatea contractantă sau de entitatea contractantă.

    Comisia poate solicita informații suplimentare statelor membre în cauză.

    Articolul 10

    Măsurile de remediere

    Pentru a asigura protecția juridică a operatorilor economici care au sau au avut un interes în obținerea unui anumit contract care intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament, Directivele 89/665/CEE și 92/13/CEE se aplică în mod corespunzător.

    CAPITOLUL III

    Competențe de executare, raportare și dispoziții finale

    Articolul 11

    Procedura comitetului

    (1)   Comisia este asistată de comitetul instituit prin articolul 7 din Regulamentul (UE) 2015/1843. Respectivul comitet reprezintă un comitet în sensul articolului 3 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

    (2)   În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

    (3)   În cazul în care comitetul nu emite un aviz privind adoptarea proiectului unei măsuri IPI sub forma unei excluderi de oferte, în temeiul articolului 6 alineatul (6) litera (b) din prezentul regulament, Comisia nu adoptă proiectul de act de punere în aplicare și se aplică articolul 5 alineatul (4) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

    Articolul 12

    Orientări

    Pentru a facilita aplicarea prezentului regulament de către autoritățile contractante, entitățile contractante și operatorii economici, Comisia emite orientări, în termen de șase luni de la 29 august 2022.

    Articolul 13

    Raportare

    (1)   Până la 30 august 2025 și cel puțin o dată la doi ani după această dată, Comisia prezintă un raport Parlamentului European și Consiliului cu privire la aplicarea prezentului regulament, precum și la progresul înregistrat în negocierile internaționale referitoare la accesul operatorilor economici din Uniune la piețele de achiziții publice sau de concesiuni din țările terțe, desfășurate în temeiul prezentului regulament. Raportul respectiv este făcut public. Statele membre furnizează Comisiei, la cerere, informații privind aplicarea măsurilor în temeiul prezentului regulament, inclusiv în ceea ce privește numărul de proceduri de achiziții publice la nivel central și subcentral în care a fost aplicată o anumită măsură IPI, numărul de oferte primite din partea țărilor terțe care fac obiectul măsurii IPI respective, precum și cazurile în care s-a aplicat o excepție specifică de la măsura IPI.

    (2)   Autoritățile contractante și entitățile contractante raportează Comisiei, prin intermediul Tenders electronic daily, cu privire la aplicarea măsurilor IPI, ca parte a informațiilor privind atribuirea contractelor. Acest raport include, pentru fiecare procedură relevantă, informații privind aplicarea măsurilor IPI, numărul de oferte primite din partea țărilor terțe care fac obiectul măsurii IPI relevante, numărul de oferte pentru care s-a aplicat excluderea ofertei sau ajustarea punctajului și aplicarea unor excepții specifice de la măsura IPI. Comisia utilizează aceste date în rapoartele sale periodice care trebuie prezentate în temeiul prezentului articol. Statele membre furnizează Comisiei, la cererea acesteia, informații suplimentare privind aplicarea măsurilor în temeiul prezentului regulament.

    Articolul 14

    Reevaluare

    În termen de cel mult patru ani de la adoptarea unui act de punere în aplicare sau cel târziu la 30 august 2027, aplicându-se data care survine mai întâi, și ulterior la fiecare cinci ani, Comisia reexaminează domeniul de aplicare, funcționarea și eficiența prezentului regulament și transmite constatările sale Parlamentului European și Consiliului.

    Articolul 15

    Intrare în vigoare

    Prezentul regulament intră în vigoare în a șaizecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

    Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

    Adoptat la Bruxelles, 23 iunie 2022.

    Pentru Parlamentul European

    Președinta

    R. METSOLA

    Pentru Consiliu

    Președintele

    F. RIESTER


    (1)  JO C 264, 20.7.2016, p. 110.

    (2)  Poziția Parlamentului European din 9 iunie 2022 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial) și Decizia Consiliului din 17 iunie 2022.

    (3)  Regulamentul (UE) nr. 654/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014 privind exercitarea drepturilor Uniunii pentru aplicarea și respectarea normelor comerțului internațional și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 3286/94 al Consiliului privind adoptarea procedurilor comunitare în domeniul politicii comerciale comune în vederea asigurării exercitării de către Comunitate a drepturilor care îi sunt conferite de normele comerțului internațional, în special de cele instituite sub egida Organizației Mondiale a Comerțului (JO L 189, 27.6.2014, p. 50).

    (4)  Directiva 2014/23/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind atribuirea contractelor de concesiune (JO L 94, 28.3.2014, p. 1).

    (5)  Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE (JO L 94, 28.3.2014, p. 65).

    (6)  Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile efectuate de entitățile care își desfășoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale și de abrogare a Directivei 2004/17/CΕ (JO L 94, 28.3.2014, p. 243).

    (7)  Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii (JO L 269, 10.10.2013, p. 1).

    (8)  Regulamentul (UE) nr. 978/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 de aplicare a unui sistem generalizat de preferințe tarifare și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 732/2008 al Consiliului (JO L 303, 31.10.2012, p. 1).

    (9)  Directiva 89/665/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1989 privind coordonarea actelor cu putere de lege și a actelor administrative privind aplicarea procedurilor care vizează căile de atac față de atribuirea contractelor de achiziții publice de produse și a contractelor publice de lucrări (JO L 395, 30.12.1989, p. 33).

    (10)  Directiva 92/13/CEE a Consiliului din 25 februarie 1992 privind coordonarea actelor cu putere de lege și actelor administrative referitoare la aplicarea normelor comunitare cu privire la procedurile de achiziții publice ale entităților care desfășoară activități în sectoarele apei, energiei, transporturilor și telecomunicațiilor (JO L 76, 23.3.1992, p. 14).

    (11)  Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).

    (12)  Regulamentul (UE) 2015/1843 al Parlamentului European și al Consiliului din 6 octombrie 2015 privind adoptarea procedurilor Uniunii în domeniul politicii comerciale comune în vederea asigurării exercitării de către Uniune a drepturilor care îi sunt conferite de normele comerțului internațional, în special de cele instituite sub egida Organizației Mondiale a Comerțului (JO L 272, 16.10.2015, p. 1).

    (13)  Decizia 71/306/CEE a Consiliului din 26 iulie 1971 de instituire a Comitetului consultativ pentru achizițiile publice de lucrări (JO L 185, 16.8.1971, p. 15).

    (14)  Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei (JO L 145, 31.5.2001, p. 43).

    (15)  JO L 123, 12.5.2016, p. 1.

    (16)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1780 al Comisiei din 23 septembrie 2019 de stabilire a formularelor standard pentru publicarea anunțurilor în domeniul achizițiilor publice și de abrogare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2015/1986 („formulare electronice”) (JO L 272, 25.10.2019, p. 7).

    (17)  Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 (JO L 193, 30.7.2018, p. 1).

    (18)  Regulamentul (CE) nr. 2195/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 noiembrie 2002 privind Vocabularul comun privind achizițiile publice (CPV) (JO L 340, 16.12.2002, p. 1).


    Declarație comună a Parlamentului European și a Consiliuluiîn conformitate cu Regulamentul (UE) 2022/1031 al Parlamentului European și al Consiliului

    Parlamentul European și Consiliul recunosc că procedura comitetului adoptată în cadrul acestui instrument nu aduce atingere rezultatului altor negocieri legislative în curs sau viitoare și nu trebuie considerată un precedent pentru alte dosare legislative.


    Declarație a Comisiei referitoare la reexaminarea Regulamentuluiprivind Instrumentul pentru achiziții publice internaționale [Regulamentul (UE) 2022/1031 al Parlamentului European și al Consiliului]

    Atunci când va reexamina domeniul de aplicare, funcționarea și eficacitatea Regulamentului (UE) 2022/1031 al Parlamentului European și al Consiliului, în conformitate cu articolul 14 din regulamentul respectiv, Comisia va evalua, de asemenea, necesitatea de a excepta de la aplicarea acestuia țările în curs de dezvoltare care beneficiază de regimul general menționat la articolul 1 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 978/2012 și, în special, țările care beneficiază de regimul special de încurajare a dezvoltării durabile și a bunei guvernanțe, astfel cum este definit la articolul 9 din Regulamentul (UE) nr. 978/2012. În cadrul acestei reexaminări, Comisia va acorda o atenție deosebită sectoarelor considerate strategice din punctul de vedere al achizițiilor publice din Uniune.


    Top