17.6.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 151/36

1.1

CESE recomandă statelor membre să-și definească prioritățile comunitare dintre activitățile descrise în linii mari în Cartea Albă și în planul de acțiune pe care aceasta îl conține; această operațiune ar trebui să aibă loc în conformitate cu Tratatul de la Lisabona, despre care se speră că va intra în vigoare în 2009, având în vedere că articolul 149 din tratat se referă în principal la rolul sportului în raport cu educația și tineretul.

1.2

Viitorul Europei depinde de sănătatea și productivitatea cetățenilor acesteia. CESE este profund îngrijorat de faptul că bolile ce afectează întreaga populație ca urmare a excesului de greutate și a unui stil de viață sedentar au devenit o problemă și pentru tineri.

1.3

CESE recomandă ca atât dimensiunea comunitară, cât și cea multidisciplinară să fie luate în considerare atunci când se concep noi programe de promovare a activităților fizice menite să îmbunătățească sănătatea. O abordare comună a mai multor departamente la nivel comunitar ar putea avea un efect pozitiv asupra măsurilor fragmentare puse în aplicare de către structurile guvernamentale la nivel național.

1.4

CESE dorește să atragă atenția asupra importanței punerii în aplicare de măsuri necesare și conforme cu principiul subsidiarității. CESE solicită Comisiei să continue să joace un rol marcant în coordonarea și încurajarea activității necesare în acest domeniu.

1.5

Numărul orelor obligatorii de educație fizică din învățământul primar și secundar ar trebui să crească până la minimum 3 ore pe săptămână. Comitetul recomandă ca învățământul superior să ofere, la rândul său, posibilitatea de a practica sportul și ca participarea la orele de educație fizică să devină o componentă obligatorie a programei de învățământ. Atât în ciclul primar, cât și în cel secundar, precum și în cursul învățământului liceal, educația fizică ar trebui să fie accesibilă tuturor copiilor și tinerilor, inclusiv celor cu handicap; acest lucru se poate realiza prin organizarea educației fizice în mod individual sau în grup. În același timp, trebuie să se acorde atenție condițiilor în care se desfășoară orele de educație fizică și îndeosebi stării instalațiilor sanitare de utilizat după activitatea fizică, adeseori respingătoare și neincitând tinerii la practicarea sportului.

1.6

Partenerii sociali la toate nivelurile ar trebui încurajați să promoveze importanța unui stil de viață sănătos. Ar trebui să fie create stimulente pentru angajatori, astfel încât aceștia să adopte măsuri de promovare a sănătății în întreprindere, printre care și programe de promovare a activității fizice.

1.7

CESE recomandă înființarea unui grup de lucru pe această temă pentru a studia experiența statelor membre în domeniu și a explora opțiunile existente, pentru a include, în special, persoanele cu handicap.

1.8

CESE consideră că ar fi util să fie lansate campanii de informare privind noile posibilități de a solicita fonduri, având în vedere că până în prezent programele nu au oferit decât posibilități limitate pentru sport. CESE recomandă ca inițiativele de conștientizare a publicului să fie incluse într-o strategie globală integrată. Măsurile informative nu ar trebui să fie direcționate exclusiv către tineri, ci ar trebui să se bazeze pe conștientizarea faptului că sportul este benefic pentru toate grupele de vârstă, inclusiv pentru persoanele cu handicap.

1.9

CESE recomandă stabilirea unei componente separate în cadrul fondurilor structurale, care să poată fi utilizată pentru crearea unor infrastructuri sportive și recreative, pentru activități comunitare și polivalente. Comitetul atrage însă atenția asupra faptului că autoritățile locale și regionale au adeseori tendința de a construi mari complexe sportive, în loc să creeze terenuri de sport sau alte infrastructuri destinate activității sportive a populației. Din fondurile structurale ar trebui să se finanțeze tocmai crearea unor astfel de infrastructuri.

1.10

CESE salută propunerea de a reînființa Forumul sportiv, având în vedere potențialul acestuia de a funcționa ca platformă de dialog între toate părțile interesate și de a concepe măsuri concrete pentru a asigura ameliorarea nivelului de practicare a sportului.

1.11

CESE își manifestă disponibilitatea de a participa la Forumul sportiv ca observator, permițând astfel opiniilor societății civile să aibă un impact direct.

1.12

CESE recomandă extinderea activităților grupului de lucru privind finanțarea sportului, astfel încât acestea să includă reglementările naționale în materie de impozitare și asigurări sociale în domeniul sportului și inventarierea celor mai bune practici.

1.13

CESE consideră necesară combaterea criminalității cu ocazia marilor evenimente sportive naționale și internaționale, în special în ceea ce privește siguranța femeilor și copiilor.

1.14

În opinia CESE, conducătorii organizațiilor sportive care beneficiază direct sau indirect de fonduri comunitare, care participă la competiții cu atleți și echipe profesioniste și al căror buget anual depășește suma de cinci milioane EUR ar trebui, la fel ca persoanele care dețin posturi publice și politice, să facă în fiecare an dovada provenienței veniturilor și a activelor.

1.15

Dialogul social ar trebui lărgit în scopul de a include sălile de antrenament și organizațiile nonprofit, sportivii profesioniști, precum și următoarele profesii: profesori și antrenori de sport, cercetători în domeniul sportului, medici sportivi, fizioterapeuți, masori etc. Ar trebui incluse și categoriile profesionale care câștigă venituri considerabile din sport — antrenori, manageri, organizatori, agenți, promotori, responsabili comerciali etc. Statele membre ar trebui încurajate să stimuleze dialogul social la nivel național în toate domeniile sportului.

2.1

Sportul se află în relație cu multiple aspecte ale societății: educația, cultura, activitatea economică și libera concurență, libera circulație a persoanelor și bunurilor, drepturile omului și sistemul sanitar. În afară de semnificația economică a acestuia, există în mod evident multe alte motive pentru care sportul are o mare importanță pentru societate.

2.2

În ultimele decenii, cluburile sportive au suferit modificări considerabile: caracterul acestora a devenit tot mai puțin național și amator (voluntar), multe dintre cluburi funcționând în prezent sub formă de întreprinderi și fiind astfel supuse regulilor pieței unice.

2.3

UE nu are în prezent competență juridică directă privind problemele sportive. În ceea ce privește sportul, efectele juridice decurg din legislația europeană secundară (jurisprudență) sau din aplicarea directă a legislației primare care face referire, printre altele, și la sport.

2.4

Înaintea publicării Cărții albe, nu a existat o strategie la nivel european privind sportul, însă acesta a fost întotdeauna luat în considerare în numeroase domenii ale politicilor europene. Sportul a fost menționat în Tratatul de la Amsterdam din 1997, urmat de Raportul de la Helsinki privind sportul din 1999, în care Comisia Europeană a anunțat măsuri pentru intensificarea rolului social și educațional al acestuia. Toate aceste documente accentuează valoarea socio-educațională și societală a sportului.

2.5

În 2000, Declarația de la Nisa a făcut, de asemenea, referire la sport, iar la conferința interguvernamentală din 2004 s-a hotărât ca sportul să fie inclus în Tratatul UE.

2.6

Parlamentul European a adoptat, de asemenea, două rapoarte pe teme legate de sport (1); pe lângă acestea, a fost elaborat, independent față de Comisia Europeană, un alt document important privind sportul european, intitulat „Studiu independent privind sportul european” (2); prima parte a acestuia abordează sportul european în general, iar a doua parte analizează sportul, folosind fotbalul european ca studiu de caz.

2.7

Tratatul de la Lisabona, despre care se speră că va fi adoptat în 2009, consacră un paragraf special numai sportului și, prin urmare, sportul devine un domeniu de competență comunitară.

2.8

Elaborarea Cărții albe a fost precedată de un proces îndelungat de consultare a organismelor guvernamentale, a ONG-urilor și a societății civile organizate din statele membre, a comitetelor olimpice și a factorilor de decizie, completat de o serie de conferințe și de reuniuni ministeriale informale, în paralel cu o consultare online, care a durat câteva luni și la încheierea căreia s-au înregistrat 777 de răspunsuri. Au fost organizate câteva întâlniri de către diferite direcții generale UE pentru a face sinteza aspectelor legate de sport ale fiecărui domeniu politic. Cartea albă prezintă inițiative orizontale care se referă atât la sportul pentru amatori, cât și la sport ca activitate competițională, recunoscând că acesta ține de competența statelor membre.

2.9

După analizarea rezultatelor consultărilor, a devenit evident că aspectele-cheie ale sportului se concentrează în trei domenii principale. Acestea sunt următoarele:

2.10

Pe lângă aceste domenii, au fost identificate alte șase probleme separate, total diferite unele de altele:

2.11

În urma acestor analize, Comisia a recunoscut că Uniunea Europeană trebuie să ia mai mult în considerare caracteristicile specifice ale sportului și să abordeze provocările identificate. A devenit evident că este necesar ca măsurile și programele europene existente și preconizate să acorde o importanță mai mare sportului și că trebuie adoptate decizii cu privire la modul în care fondurile comunitare pot fi utilizate pentru a sprijini proiectele cu caracter sportiv. De asemenea, a reieșit că sunt necesare un dialog și o cooperare politică mai strânse la nivel european în domeniul sportului.

3.1

În Cartea albă se declară că: „obiectivul general al acesteia este să ofere o orientare strategică privind rolul sportului în Europa, să încurajeze dezbaterea problemelor specifice, să sporească vizibilitatea sportului în cadrul elaborării politicilor europene și să sensibilizeze publicul în privința nevoilor specifice ale sectorului. Inițiativa urmărește să atragă atenția asupra unor probleme importante, cum ar fi aplicarea legislației comunitare în domeniul sportului. Unul dintre obiective este stabilirea liniilor de acțiune privitoare la sport la nivel european” (3).

3.2

Cartea albă conține 53 de măsuri specifice și evidențiază rolul pozitiv al sportului în multe domenii ale societății. Lista măsurilor preconizate, intitulată Planul de acțiune „Pierre de Coubertin”, este inclusă în anexa la Cartea albă. Planul are două obiective de bază:

4.1

Observațiile detaliate ale CESE din următoarele paragrafe sunt organizate în conformitate cu structura Cărții albe.

4.2

CESE își exprimă deplinul acord cu analiza rolului important și pozitiv pe care îl joacă sportul în societate.

4.3

CESE salută inițiativa Comisiei de a plasa activitățile fizice menite să îmbunătățească sănătatea în centrul activităților sale legate de sport și, prin urmare, aprobă orientările privind activitatea fizică, precum și ideea înființării unei rețele care să încurajeze activitățile fizice menite să îmbunătățească sănătatea. S-a dovedit științific că un stil de viață sedentar și inactiv mărește riscul de obezitate și de manifestare a numeroase afecțiuni cronice. Costul tratării unor astfel de afecțiuni și timpul de lucru pierdut reprezintă o grea povară pentru buget și economie; este mai avantajos din punct de vedere financiar să se susțină activitățile de prevenire prin exercițiu fizic. Elaborarea unei oferte sportive specifice, în funcție de vârstă și sex, și promovarea unei oferte sportive pentru pensionari constituie metode eficiente de evitare a accidentelor și de reducere a riscului dependenței de îngrijire. Aceasta presupune o schimbare a mentalităților în societate.

4.4

CESE recunoaște importanța cooperării intersectoriale și faptul că programele comunitare existente (cercetare și dezvoltare, sănătate publică, tineret, cetățenie și învățare pe tot parcursul vieții) ar trebui să ia în considerare sportul de acum înainte.

4.5

CESE salută faptul că în Cartea albă se discută despre necesitatea unei coordonări în ceea ce privește combaterea dopajului și consideră indispensabil ca statele membre să-și combine eforturile în acest domeniu cu cele desfășurate de organizațiile internaționale existente, în special pentru a evita eventualele suprapuneri și a optimiza utilizarea resurselor. În prezent, dopajul nu este combătut suficient, iar tinerii nu sunt descurajați de la utilizarea de substanțe dopante. În acest scop, CESE propune realizarea unui studiu privind stadiul legislațiilor naționale și a unei analize comparative privind deficitele și lacunele legislative.

4.6

CESE constată că registrele create pentru prevenirea dopajului ridică probleme legate de protecția datelor cu caracter personal, prevăzută de legislația comunitară.

4.7

CESE își exprimă satisfacția cu privire la faptul că în Cartea albă se discută despre posibilitatea de a sprijini sportul și activitățile fizice prin intermediul programelor comunitare existente în materie de educație și formare (Comenius, Leonardo, Erasmus, Grundtvig, EQF și ECVET).

4.8

CESE salută studiul privind formarea tinerilor sportivi. Comitetul propune comandarea unui studiu privind responsabilitatea cluburilor sportive față de tinerii sportivii de înalt nivel, pentru a le asigura acestora, la terminarea contractului, o pregătire profesională și un sprijin pentru inserția pe piața muncii.

4.9

CESE subliniază că sistemele de formare pentru tinerii sportivi talentați ar trebui deschise tuturor și ar trebui să permită libera circulație a lucrătorilor. Cu toate acestea, problema jucătorilor formați la nivel local necesită o analiză atentă, întrucât cluburile joacă un rol esențial în identificarea și formarea tinerelor talente, în care investesc resurse considerabile, demonstrându-și astfel utilitatea socială. Cluburile trebuie încurajate să continue aceste activități.

4.10

CESE constată cu satisfacție că în Cartea albă se alocă un spațiu considerabil organizațiilor sportive nonprofit, activităților voluntare și sportului de masă, având în vedere că, în cea mai mare parte, sportul european se înscrie în acest context.

4.11

În același timp, CESE ar dori să sublinieze că, dată fiind varietatea de tradiții din acest domeniu, situația organizațiilor nonprofit diferă de la o țară la alta în ceea ce privește finanțarea, activitatea economică și sprijinul din partea autorităților centrale sau locale. CESE speră că studiul preconizat pe această temă va investiga aceste diferențe.

4.12

CESE salută recunoașterea faptului că măsurile și programele UE ar putea ajuta la o mai bună utilizare a potențialului pe care îl are sportul ca instrument de incluziune socială, în vederea încurajării unei strânse cooperări între grupurile marginalizate și defavorizate și societate în ansamblu.

4.13

Cartea albă abordează problema sportului practicat de persoanele cu handicap. CESE constată cu satisfacție că documentul menționează accesibilitatea infrastructurilor sportive și formarea personalului și a unor voluntari care să ofere asistență persoanelor cu handicap.

4.14

CESE salută faptul că în Cartea albă se menționează participarea mai extinsă a femeilor la activitățile sportive și rolul mai activ al acestora, precum și promovarea egalității între femei și bărbați. Practicarea sportului de către femei poate avea un impact pozitiv asupra activităților sportive destinate familiilor și copiilor, având astfel avantaje considerabil mai mari asupra societății.

4.15

CESE salută ideea cooperării cu organizațiile naționale și internaționale existente pentru a preveni violența cu ocazia evenimentelor sportive și consideră că acest lucru este esențial pentru a evita suprapunerile și a optimiza utilizarea resurselor.

4.16

CESE reamintește că, în prezent, cooperarea între statele membre ale UE în ceea ce privește prevenirea violenței cu ocazia evenimentelor sportive se desfășoară în contextul cooperării în domeniul afacerilor interne, în cadrul Grupului de lucru pentru cooperare polițienească.

4.17

CESE constată cu satisfacție că documentul recunoaște impactul economic al sportului și potențialul acestuia în ceea ce privește crearea de locuri de muncă, dar își exprimă dezamăgirea că acesta nu abordează posibilitatea de a aloca în viitor sume din fondurile comunitare existente pentru realizarea de infrastructuri sportive și recreative, pentru activități comunitare și polivalente, care să îndeplinească anumite criterii.

4.18

CESE consideră că, pentru a îmbunătăți procesul decizional, ar fi foarte utilă introducerea unui sistem de statistici sportive standardizate la nivel comunitar.

4.19

CESE ar dori să sublinieze, de asemenea, că există diferențe între structurile sportive și sistemele statistice naționale și că multe dintre avantajele economice ale sportului sunt exprimate prin indicatori dificil de măsurat (de exemplu, reducerea perioadei concediilor de boală și a cheltuielilor pentru medicamente și creșterea coeziunii sociale).

4.20

CESE consideră că anchetele realizate de Eurobarometru sunt utile și salută, de asemenea, studiul preconizat privind legăturile între sectorul sportului și Procesul de la Lisabona, precum și schimbul de experiență cu privire la evenimentele sportive majore.

4.21

Având în vedere varietatea structurilor sportive europene menționate anterior, CESE salută ideea realizării de către Comisie a unui studiu privind finanțarea sportului în statele membre și scutirile de taxe sau stimulentele conexe.

4.22

În opinia CESE, relația între specificitatea sportului și legislația europeană constituie un aspect de o importanță crucială, a cărui clarificare este indispensabilă pentru organizațiile sportive.

4.23

CESE consideră că activitatea trebuie să continue până la găsirea unei soluții mai adecvate. Pe termen lung, aplicarea jurisprudenței nu asigură o certitudine juridică suficientă pentru părțile interesate din domeniul sportului.

4.24

Necesitatea armonizării regulilor și intereselor organizațiilor sportive cu legislația europeană este legată de mai multe aspecte: studiul de impact preconizat privind agenții jucătorilor, dialogul prevăzut cu privire la sistemele de licențiere a cluburilor și cesiunea colectivă a drepturilor de retransmisie a evenimentelor sportive. CESE susține aceste propuneri.

4.25

CESE își exprimă acordul cu privire la necesitatea protejării sportivilor minori și salută activitățile menționate de Cartea albă: monitorizarea aplicării directivei privind protecția tinerilor la locul de muncă, comandarea unui studiu privind munca realizată de copii și informarea statelor membre cu privire la legislația existentă.

4.26

CESE susține pe deplin toate eforturile de combatere a infracțiunilor legate de sport (corupție, spălare de bani) și de elaborare a strategiilor europene pe această temă.

4.27

CESE este de acord că ar trebui să existe în UE sisteme stabile de acordare de licențe cluburilor profesioniste, pentru a asigura transparența operațiunilor acestora.

4.28

CESE consideră că este esențială distribuirea veniturilor provenind din mass-media prin intermediul mecanismelor de solidaritate și sprijinirea în acest mod a sportului pentru amatori.

4.29

În ceea ce privește numeroasele activități menționate în prezentul aviz, CESE salută continuarea dialogului și a acordurilor, atât între Comisie, statele membre și ONG-uri, cât și între instituțiile europene.

4.30

CESE se declară ferm în favoarea constituirii unor comitete pentru dialog social la nivel european (4) pentru a garanta că acest dialog consolidează funcționarea pieței unice europene a forței de muncă în domeniul sportului. Dialogul social la nivel european ar trebui să includă nu numai angajatorii (cluburile) și lucrătorii (sportivi, antrenori și personal administrativ), ci și producătorii de echipamente sportive și organizațiile internaționale active în diverse sectoare ale sportului.

4.31

Fondurile de pensii pentru sportivi, drepturile de publicitate și de imagine, sănătatea la locul de muncă, formarea jucătorilor la nivel local, contractele de muncă, precum și sprijinirea integrării profesionale la sfârșitul carierei sportive sunt posibile teme pentru dialogul social european.