29.8.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 205/22

1)

Articolul 43 CE și dreptul comunitar al concurenței se opun unei reglementări naționale precum cea care rezultă din articolul 1 din Legea nr. 475 din 2 aprilie 1968 și din articolul 13 din DPR nr. 1275 din 21 august 1971 în măsura în care condiționează autorizarea transferului sediului unei farmacii dintr-un local în altul, ambele în interiorul zonei desemnate, de respectarea unei distanțe de cel puțin 200 de metri față de alte instituții similare, distanță măsurată pe itinerarul pietonal cel mai scurt între sediile farmaciilor? Mai exact, restricțiile privind libertatea de stabilire prevăzute în reglementarea sus-menționată nu intră în conflict cu motivele de interes general care ar putea justifica astfel de restricții și în orice caz nu sunt improprii față de respectarea acestor interese?

2)

În orice caz, principiul proporționalitățiii care trebuie să însoțească orice restricție legitimă privind libertatea de stabilire și concurența se opune unei restricții privind libera inițiativă economică a farmacistului precum cea care rezultă din normele referitoare la limitele de distanță menționate în întrebarea 1?

3)

Articolele 152 și 153 CE, care impun ca obiectiv un nivel ridicat și prioritar de protecție a sănătății umane și a consumatorilor, se opun unei reglementări naționale precum cea care rezultă din articolul 1 din Legea nr. 475 din 2 aprilie 1968 și din articolul 13 din DPR nr. 1275 din 21 august 1971 în măsura în care condiționează autorizarea transferului sediului unei farmacii dintr-un local în altul, ambele în interiorul zonei desemnate, de respectarea unei distanțe de cel puțin 200 de metri față de alte instituții, distanță măsurată pe itinerarul pietonal cel mai scurt între sediile farmaciilor, fără a ține seama, pe de altă parte, în niciun mod de interesele consumatorilor și nici de necesitatea unei repartizări eficace în teritoriu a serviciilor aferente protecției sănătății?