Avizul Comitetului Economic și Social European privind propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Fondului pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice

[COM(2021) 568 – 2021/0206 (COD)]

(2022/C 152/26)

Raportor:	domnul Thomas KATTNIG
Coraportor:	doamna Alena MASTANTUONO

Sesizare	Parlamentul European, 13.9.2021 Consiliu, 20.9.2021
Temei juridic	Articolul 91 alineatul (1) litera (d), articolul 192 alineatul (1) și articolul 194 alineatul (1) litera (c) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.
Secțiunea responsabilă	Secțiunea pentru transporturi, energie, infrastructură și societatea informațională
Data adoptării în secțiune	9.11.2021
Data adoptării în sesiunea plenară	9.12.2021
Sesiunea plenară nr.	565
Rezultatul votului (voturi pentru/ voturi împotrivă/abțineri)	194/3/9

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

CESE salută instituirea unui Fond pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice, menit să atenueze impactul social și economic negativ al noii metode de stabilire a prețului carbonului și pentru a oferi statelor membre fonduri pentru a sprijini măsurile lor de abordare a impactului social al acestui sistem de comercializare a certificatelor de emisii asupra gospodăriilor, microîntreprinderilor și utilizatorilor de transport cu resurse financiare mai modeste. CESE recunoaște, de asemenea, că, prin acest regulament, Comisia își demonstrează în mod credibil disponibilitatea de a combate sărăcia energetică sau în materie de mobilitate.

1.2.

Cu toate acestea, CESE este convins că Fondul pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice nu va oferi un sprijin financiar suficient pentru a face față în mod responsabil efectelor socioeconomice ale stabilirii prețului carbonului. Provocarea enormă pe care o reprezintă conceperea unui mecanism de compensare eficace și echitabil într-o zonă economică eterogenă, care cuprinde 27 de state membre, necesită măsuri și resurse de însoțire mai ample la nivelul UE și la nivel național. CESE solicită statelor membre să exploateze sinergiile Fondului pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice cu alte resurse financiare disponibile și să îl utilizeze în cel mai eficient mod.

1.3.

Măsurile și etapele de transformare prevăzute de pachetul „Pregătiți pentru 55” (Fit for 55) vor duce la schimbări masive și nu trebuie să piardă din vedere situația socială și economică a fiecărui stat membru. În caz contrar, acceptarea societală a acestor măsuri ar fi pusă în pericol. La nivelul statelor membre, măsurile de însoțire a pachetului trebuie să fie deja discutate și puse în aplicare în prezent. Pentru a obține o transformare verde justă, atenția ar trebui îndreptată în acest context asupra unei tranziții echitabile pentru toți.

1.4.

CESE consideră că scopul stabilirii unui preț mai ridicat al carbonului nu este în niciun caz de a crește veniturile, ci de a orienta comportamentul pieței către tehnologii cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Prin urmare, există un argument puternic pentru furnizarea de către Comisie a unor resurse financiare suplimentare. În plus, termenul stabilit, adică anul 2032, nu pare concludent.

1.5.

Unele părți interesate, inclusiv partenerii sociali, care reprezintă atât angajatorii, cât și angajații, au fost sceptici și chiar dezaprobatori în ceea ce privește extinderea comercializării certificatelor de emisii la clădiri și la transportul rutier, subliniind impactul social și economic preconizat al unei creșteri a prețurilor la încălzire și combustibil asupra gospodăriilor, microîntreprinderilor, întreprinderilor mici și mijlocii și a utilizatorilor de transport cu resurse financiare mai modeste. Trebuie evitat cu orice preț riscul lipsei de adeziune a cetățenilor pentru politica europeană privind clima și apariția unor mișcări de protest pe scară largă, precum cele ale „vestelor galbene”. În această privință, Comisia ar trebui să își supună planurile unei examinări aprofundate.

1.6.

CESE regretă absența unui analize a Comisiei în ceea ce privește impactul pachetului „Pregătiți pentru 55” asupra fiecărui stat membru sau asupra diferitelor sectoare. Comitetul, consideră că ar fi fost meritată o evaluare specifică a impactului instituirii Fondului pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice.

1.7.

CESE salută obligația statelor membre de a prezenta un pachet cuprinzător de măsuri și investiții ca plan social privind clima, pe lângă versiunea actualizată a planului lor național privind energia și clima, în conformitate cu Regulamentul privind guvernanța. CESE solicită implicarea partenerilor sociali, a camerelor de comerț, a societății civile, a organizațiilor de tineret, precum și a autorităților locale și regionale în elaborarea planurilor sociale naționale privind clima de către statele membre.

1.8.

CESE este preocupat de faptul că costurile unui sistem de comercializare a certificatelor de emisii pentru clădiri și transporturi ar depăși beneficiile dorite și ar putea conduce la creșteri de prețuri necontrolate și, prin urmare, chiar riscante sub aspect existențial. Prin urmare, CESE este, în general, critic cu privire la faptul că Fondul pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice este legat de introducerea unui ETS pentru clădiri și transporturi și ar aprecia o rubrică specifică în bugetul UE dedicată impactului social al tranziției verzi. Mai degrabă, ar trebui urmărită, în principiu, introducerea unui Fond pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice la nivelul UE.

1.9.

CESE remarcă faptul că trebuie asigurată utilizarea eficientă a resurselor fondului, iar frauda, corupția și conflictele de interese asociate cu măsurile sprijinite de ond trebuie prevenite.

1.10.

În conformitate cu statul de drept, salută măsurile propuse de Comisie pentru un sistem de control intern eficace și eficient și anunțul privind recuperarea sumelor plătite în mod necuvenit sau utilizate necorespunzător. În plus, CESE se întreabă, de asemenea, dacă procedura UE de reducere a fondurilor UE atunci când statele membre încalcă statul de drept se va aplica în cazul plății fondurilor.

1.11.

CESE solicită mai multe clarificări cu privire la finanțarea fondului. Propunerea prevede că finanțarea se va baza pe o piață a EU ETS volatilă. Prin urmare, CESE nu înțelege de ce se propune o sumă fixă de 72,2 miliarde EUR. Volatilitatea prețurilor va determina bugetul fondului. Acest lucru subliniază, printre altele, necesitatea unei finanțări mai stabile. CESE propune introducerea unei flexibilități financiare parțiale în ceea ce privește fondul, în funcție de evoluția reală a prețului certificatelor de emisii (în care alocarea ar putea fi majorată odată cu creșterea prețului).

1.12.

Atunci când analizează distribuția fondului între statele membre, CESE subliniază că tarifarea carbonului ar putea avea un impact diferit asupra fiecărui stat membru și ar putea intra în contradicție cu măsurile naționale deja în vigoare, astfel cum a subliniat Parlamentul irlandez în avizul său motivat privind subsidiaritatea.

1.13.

CESE salută abordarea prin care egalitatea de gen și egalitatea de șanse pentru toți, precum și integrarea acestor obiective și a chestiunilor privind accesibilitatea pentru persoanele cu handicap, sunt urmărite și promovate la elaborarea și punerea în aplicare a planurilor naționale, pentru a se asigura că nimeni nu este lăsat în urmă. Tarifele planificate pentru emisiile de dioxid de carbon afectează în special femeile, întrucât acestea reprezintă 85 % din familiile monoparentale. Familiile monoparentale prezintă un risc deosebit de ridicat de sărăcie în rândul copiilor.

1.14.

CESE știe foarte bine că Fondul pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice reprezintă o reacție pe termen mediu la problema compensării costurilor mai ridicate ale tranziției verzi pentru entitățile vulnerabile. Situația actuală a evoluției prețurilor la energie necesită însă o soluție imediată. CESE salută Comunicarea Comisiei, care oferă statelor membre un „set de măsuri” pentru a aborda impactul imediat al creșterii actuale a prețurilor cu ridicata la gaze naturale și energie electrică și pentru a consolida reziliența la șocurile viitoare ale prețurilor. Printre măsurile naționale pe termen scurt se numără sprijinul de urgență pentru venit acordat gospodăriilor, ajutorul pentru întreprinderi și reducerile fiscale specifice. Pentru a alinia ajutorul la setul de măsuri, CESE propune extinderea domeniului de aplicare al Fondului social pentru climă la întreprinderile mici și mijlocii vulnerabile. Această reacție este compatibilă cu misiunea Fondului pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice și respectă normele relevante ale UE.

1.15.

CESE invită statele membre să sprijine dezvoltarea și furnizarea de servicii de mobilitate și transport cu emisii zero și scăzute la prețuri accesibile. CESE consideră că furnizarea de servicii publice de transport de călători, în limitele posibilităților legale, reprezintă coloana vertebrală a mobilității durabile și la prețuri accesibile.

2.   Sinteza documentului Comisiei

2.1.

Pe baza Strategiei privind Pactul verde european, în comunicarea sa din septembrie 2020, intitulată „Stabilirea unui obiectiv mai ambițios în materie de climă pentru Europa în perspectiva anului 2030” (1), Comisia a propus ca obiectivele climatice ale Uniunii Europene să devină mai ambițioase și a prezentat un plan de creștere a obiectivului obligatoriu de reducere a emisiilor nete la cel puțin 55 % până în 2030. La 11 decembrie 2020, Consiliul European a aprobat acest obiectiv, subliniind importanța de a lua în considerare aspectele legate de echitate și solidaritate și de a nu lăsa pe nimeni în urmă și, la 25 mai 2021, a reafirmat aceste concluzii și a solicitat Comisiei Europene să-și prezinte pachetul legislativ alături de o examinare aprofundată a impactului de mediu, economic și social la nivelul statelor membre.

2.2.

Pentru a pune în aplicare Legea europeană a climei și Concluziile Consiliului European, la 14 iulie 2021, Comisia a propus pachetul „Pregătiți pentru 55” care revizuiește unele acte legislative în domeniul climei și al energiei în vigoare în prezent și propune noi inițiative. Pachetul „Pregătiți pentru 55”, NextGenerationEU și cadrul financiar multianual pentru perioada 2021-2027 vor contribui la asigurarea dublei transformări – verzi și digitale – pe care Europa se străduiește să o realizeze.

2.3.

Potrivit Comisiei, un obiectiv climatic mai ambițios al Uniunii Europene înseamnă și că trebuie sporite contribuțiile din toate sectoarele. În cadrul revizuirii Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului (2) („Directiva EU ETS”), a propus, prin urmare, comercializarea certificatelor de emisii pentru clădiri și transportul rutier. Pentru a aborda impactul social și distributiv ale sistemelor de comercializare a certificatelor de emisii pentru cele două noi sectoare, clădiri și transportul rutier, asupra celor mai vulnerabili din punct de vedere financiar, Comisia a propus în cadrul pachetului „Fit for 55”, un regulament de instituire a Fondului pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice.

2.4.

În perioada 2025-2032, Fondul pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice este destinat să asigure atenuarea impactului noii stabiliri a prețului carbonului și oferirea de fonduri statelor membre pentru a sprijini măsurile lor de abordare a impactului social al acestui sistem de comercializare a certificatelor de emisii asupra gospodăriilor, microîntreprinderilor și utilizatorilor de transport vulnerabili din punct de vedere financiar.

2.5.

Sprijinul urmează să fie acordat în special prin sprijin temporar pentru venit și prin măsuri și investiții menite să reducă dependența de combustibilii fosili prin creșterea eficienței energetice a clădirilor, decarbonizarea încălzirii și răcirii clădirilor, inclusiv integrarea energiei din surse regenerabile și acordarea unui acces îmbunătățit la mobilitate și transport cu emisii zero și cu emisii scăzute. Cel puțin 50 % din resursele financiare necesare pentru măsurile solicitate trebuie să fie furnizate chiar de statele membre.

2.6.

Planurile naționale privind energia și clima (NECP) prezintă modul în care statele membre intenționează să abordeze eficiența energetică, sursele regenerabile și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, precum și modul în care acoperă deja sărăcia energetică în temeiul legislației actuale. Comisia monitorizează progresele înregistrate și raportează cu privire la acestea în cadrul raportului privind uniunea energetică. Statele membre ar trebui să propună un pachet cuprinzător de măsuri și investiții care să fie finanțate de fond și să îl prezinte ca planul lor pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice, pe lângă versiunea actualizată a planurilor lor naționale privind energia și clima, în temeiul Regulamentului privind guvernanța.

2.7.

Statele membre ar trebui să raporteze Comisiei în ceea ce privește punerea în aplicare a măsurilor și a investițiilor incluse în planurile lor pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice în cadrul raportării bienale cu privire la progresele înregistrate în punerea în aplicare a planurilor lor naționale privind energia și clima în temeiul Regulamentului privind guvernanța.

2.8.

Punerea în aplicare a fondului prin intermediul planurilor statelor membre pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice este în acord și cu politicile și măsurile sprijinite de alte instrumente ale UE menite să promoveze o tranziție justă din punct de vedere social. Printre acestea se numără Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale (3), al cărui obiectiv este o transformare verde compatibilă din punct de vedere social și justă pentru toți europenii, Fondul social european Plus (FSE+), planurile pentru o tranziție justă în temeiul Regulamentului (UE) 2021/1056 al Parlamentului European și al Consiliului (4), strategiile pe termen lung ale statelor membre de renovare a clădirilor în temeiul Directivei 2010/31/UE a Parlamentului European și al Consiliului (5) și Observatorul sărăciei energetice, care sprijină eforturile statelor membre de reducere și monitorizare a sărăciei energetice și a mixurilor de politici conexe, în conformitate cu Recomandarea Comisiei privind sărăcia energetică (6).

2.9.

Majoritatea veniturilor provenite din comercializarea noilor certificate de emisii vor ajunge la bugetele naționale ale statelor membre și ar trebui, potrivit ideii Comisiei, să fie utilizate în scopuri legate de climă, precum abordarea impactului social al noului sistem de comercializare a emisiilor. Statele membre sunt încurajate să utilizeze aceste venituri, precum și fonduri suplimentare din alte programe ale Uniunii Europene, pentru măsuri care sprijină decarbonizarea sectoarelor compatibilă din punct de vedere social.

2.10.

Totalul resurselor financiare atribuite ale Fondului pentru perioada 2025-2032 se ridică la 72,2 miliarde EUR în prețuri curente. Comisia va prezenta în curând o propunere de revizuire specifică a Regulamentului de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027 pentru a include cheltuieli suplimentare ale Uniunii Europene în valoare de 23,7 miliarde EUR pentru perioada 2025-2027. Aceste fonduri ar trebui să fie concentrate la începutul perioadei, pentru a iniția și a însoți introducerea lină a noului sistem ETS.

2.11.

În principiu, grație legăturii directe cu noul sistem ETS, pachetul financiar al fondului ar trebui să corespundă unui procent de 25 % din veniturile preconizate din includerea clădirilor și a transportului rutier în domeniul de aplicare al Directivei EU ETS.

2.12.

Repartizarea anuală a angajamentelor bugetare ar trebui calibrată în conformitate cu obiectivele fondului. Aceasta are ca rezultat o concentrare la începutul perioadei în conformitate cu obiectivul fondului de a atenua impactul extinderii domeniului de aplicare al Directivei EU ETS asupra gospodăriilor, microîntreprinderilor și utilizatorilor de transport mai vulnerabili din punct de vedere financiar. Pentru a anticipa consecințele extinderii, sprijinul este deja disponibil începând cu 2025.

2.13.

Declarația de la Porto din 8 mai 2021 a confirmat angajamentul Consiliului European de a depune eforturi pentru o Europă socială și hotărârea sa de a intensifica și mai mult punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale la nivelul UE și la nivel național, acordând atenția cuvenită competențelor respective și principiilor subsidiarității și proporționalității.

2.14.

Execuția fondului de ar trebui să se desfășoare în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare, asigurând inclusiv prevenirea și urmărirea penală eficace a fraudei, precum frauda fiscală, evaziunea fiscală, corupția și conflictele de interese.

3.   Observații generale ale CESE

3.1.

Comitetul Economic și Social European (CESE) sprijină acțiunile importante întreprinse pentru atingerea obiectivelor privind neutralitatea climatică și reziliența la schimbările climatice până în 2050, urmărite de Pactul verde european (PVE). Comitetul recunoaște conștientizarea de către Comisie a faptului că criza climatică și tranziția energetică nu sunt provocări pur tehnice și structurale, ci și sociale, economice și distributive. CESE salută instituirea unui Fond pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice, așa cum este el propus prin prezentul regulament, menit să atenueze impactul social și economic negativ al noii metode de stabilire a prețului carbonului și pentru a oferi statelor membre fonduri pentru a sprijini măsurile lor de abordare a impactului social al acestui sistem de comercializare a certificatelor de emisii asupra gospodăriilor, microîntreprinderilor și utilizatorilor de transport cu resurse financiare mai modeste. CESE recunoaște, de asemenea, că, prin acest regulament, Comisia își demonstrează în mod credibil disponibilitatea de a combate sărăcia energetică sau în materie de mobilitate.

3.2.

Cu toate acestea, CESE este convins că Fondul pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice nu va oferi un sprijin financiar suficient pentru a aborda în mod responsabil efectelor socioeconomice ale stabilirii prețului carbonului. Provocarea enormă pe care o reprezintă conceperea unui mecanism de compensare eficace și echitabil într-o zonă economică eterogenă, care cuprinde 27 de state membre, necesită măsuri și resurse de însoțire mai ample la nivelul UE și la nivel național. CESE solicită statelor membre să exploateze sinergiile Fondului pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice cu alte resurse financiare disponibile și să îl utilizeze în cel mai eficient mod. În același timp, introducerea unui Fond pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice trebuie privită în contextul întregului pachet „Pregătiți pentru 55”.

3.3.

CESE subliniază că măsurile climatice preconizate și impactul acestora pot exacerba și mai mult inegalitățile deja existente. CESE solicită Comisiei, Consiliului și Parlamentului să plaseze principiul unei tranziții juste în centrul măsurilor lor de atenuare a schimbărilor climatice.

3.4.

Măsurile și etapele de transformare prevăzute de pachetul „Pregătiți pentru 55” (Fit for 55) vor duce la schimbări masive și nu trebuie să piardă din vedere situația socială și economică a fiecărui stat membru. În caz contrar, acceptarea societală a acestor măsuri ar fi pusă în pericol. La nivelul statelor membre, măsurile de însoțire a pachetului trebuie să fie deja discutate și puse în aplicare în prezent. Pentru a obține o transformare verde justă, atenția ar trebui îndreptată în acest context asupra unei tranziții echitabile pentru toți.

3.5.

Cuantumul fondului se va ridica la 72,2 miliarde EUR între 2025 și 2032, utilizând 25 % din veniturile ETS din sectorul transporturilor și al clădirilor. În raport cu provocările generate de o astfel de extindere a sistemului ETS, aceasta este o sumă foarte mică. CESE consideră că scopul stabilirii unui preț mai ridicat al carbonului nu este în niciun caz de a crește veniturile, ci de a orienta comportamentul pieței către tehnologii cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Prin urmare, există un argument puternic pentru furnizarea de resurse financiare suplimentare din partea Comisiei și a statelor membre. În plus, termenul stabilit, adică anul 2032, nu pare concludent.

3.6.

Unele părți interesate, inclusiv partenerii sociali, care reprezintă atât angajatorii, cât și angajații, au fost sceptici și chiar dezaprobatori în ceea ce privește extinderea comercializării certificatelor de emisii la clădiri și la transportul rutier, subliniind impactul social și economic preconizat al unei creșteri a prețurilor la încălzire și combustibil asupra gospodăriilor, microîntreprinderilor, întreprinderilor mici și mijlocii și a utilizatorilor de transport cu resurse financiare mai modeste. Trebuie evitat cu orice preț riscul lipsei de adeziune a cetățenilor pentru politica europeană privind clima și apariția unor mișcări de protest pe scară largă, precum cele ale „vestelor galbene”. În această privință, Comisia ar trebui să își supună planurile unei examinări aprofundate.

3.7.

CESE regretă absența unui analize a Comisiei în ceea ce privește impactul pachetului „Pregătiți pentru 55” asupra fiecărui stat membru sau asupra diferitelor sectoare. Comitetul, consideră că ar fi fost meritată o evaluare specifică a impactului instituirii Fondului pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice.

3.8.

Gospodăriile cu venituri mici se confruntă deja cu dificultăți diferite în cadrul sistemului actual. Pentru acestea, în plus față de sprijinul pe termen scurt, sunt necesare soluții pe termen lung și, prin urmare, durabile. În opinia CESE, UE are nevoie de o finanțare solidă la nivelul UE, care să atenueze impactul socioeconomic al măsurilor climatice și să asigure o tranziție justă. Prin urmare, introducerea la nivelul UE a unui fond pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice este, de asemenea, esențială în opinia CESE și nu ar trebui legată de introducerea unui sistem ETS pentru sectorul clădirilor și al transportului. Concluzia se bazează mai ales pe un studiu realizat de Fundația europeană pentru climă (7), conform căruia „doar un sistem ETS extins nu ar duce la reducerea substanțială a emisiilor necesare în transportul rutier și în clădiri”.

3.9.

Deși salută în principiu propunerea de instituire a Fondului pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice, CESE atrage atenția că finanțarea acestuia depinde de introducerea unui sistem de comercializare a certificatelor de emisii pentru clădiri și transport (articolul 26. Locuințele și mobilitatea reprezintă nevoi de bază și, prin urmare, asigurarea acestora face parte din serviciile de interes general. CESE este preocupat de faptul că costurile unui sistem de comercializare a certificatelor de emisii pentru clădiri și transporturi ar depăși beneficiile dorite și ar putea conduce la creșteri de prețuri necontrolate și, prin urmare, chiar riscante sub aspect existențial. Prin urmare, CESE este, în general, critic cu privire la faptul că Fondul pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice este legat de introducerea unui ETS pentru clădiri și transporturi și ar aprecia o rubrică specifică în bugetul UE dedicată impactului social al tranziției verzi. Mai degrabă, ar trebui urmărită, în principiu, introducerea unui Fond pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice la nivelul UE.

3.10.

Fondul prevede plăți compensatorii sociale, pe de o parte, și stimulente pentru vehiculele electrice, precum și investiții în infrastructura de încărcare și decarbonizarea clădirilor, pe de altă parte. Cu toate acestea, ar trebui să se țină seama de nevoile gospodăriilor cu venituri mici, iar măsurile legate de electrificarea mobilității ar trebui să fie cuprinzătoare și orientate spre viitor, permițând gospodăriilor cu venituri reduse să utilizeze mobilitatea e-urbană sau noile modele de afaceri, cum ar fi utilizarea în comun a autoturismelor. CESE subliniază că promovarea mobilității cu emisii zero și cu emisii scăzute nu ar trebui să se concentreze doar asupra electromobilității, și că ar trebui, după caz, să fie promovați și alți combustibili alternativi și cu costuri reduse, cum ar fi biocombustibilii. CESE subliniază, de asemenea, necesitatea de a promova soluții cu emisii scăzute atunci când, din motive financiare sau tehnice, nu sunt posibile alternative cu emisii zero. În acest context, CESE atrage atenția asupra faptului că gospodăriile cu venituri mici ar trebui să înlocuiască cu prioritate autoturismele vechi și poluante cu vehicule mai eficiente din punctul de vedere al consumului de combustibil, ceea ce necesită o regândire aprofundată a pieței europene a autovehiculelor de ocazie. Este important ca aceste aspecte ale unei tranziții juste să fie luate în considerare de statele membre la elaborarea planurilor lor sociale privind clima și de Comisie atunci când le evaluează.

3.11.

În momentul luării în considerare a distribuirii fondului între statele membre, Comisia a căutat o formulă care să țină seama de dimensiunea populației (inclusiv proporția zonelor rurale), de venitul național brut pe cap de locuitor, de proporția gospodăriilor vulnerabile și de emisiile gospodăriilor provenite de la arderea combustibililor. CESE se teme că acest lucru nu va fi suficient pentru a ține seama de inegalitățile din interiorul țărilor și dintre acestea. Un stat membru relativ sărac, în care nivelul de inegalitate este mai scăzut, ar avea în final de câștigat mai puțin decât un stat membru bogat, cu un nivel ridicat de inegalitate.

3.12.

Statele membre trebuie să prezinte, pe lângă planurile lor naționale privind energia și clima, planuri pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice până în 2024, prin care să identifice grupurile vulnerabile și măsurile aferente. În acest context, diferențele majore în ceea ce privește angajamentul și capacitățile instituționale ridică întrebarea dacă acest lucru va funcționa. Diferențele majore în ceea ce privește modul în care statele membre au abordat chestiunea tranziției juste în diferitele planuri naționale privind energia și clima pot oferi o imagine prealabilă a ceea ce se poate aștepta. Prin urmare, CESE solicită implicarea partenerilor sociali, a camerelor de comerț, a societății civile, a organizațiilor de tineret, precum și a autorităților locale și regionale în elaborarea planurilor sociale naționale privind clima de către statele membre.

3.13.

CESE recunoaște că, în acest regulament, ca și în alte documente, precum Comunicarea și Recomandarea privind sărăcia energetică [C(2020) 9600 final] sau inițiativa „Valul de renovări ale clădirilor” publicată în cursul iernii [COM(2020) 662 final, SWD(2020) 550 final], Comisia acordă din nou o atenție deosebită combaterii sărăciei energetice. Cu toate acestea, sunt necesare eforturi suplimentare.

3.14.

Observatorul sărăciei energetice estimează că un total de peste 50 de milioane de gospodării din Uniunea Europeană sunt afectate de sărăcia energetică. Pe baza concluziilor Observatorului european al sărăciei energetice și al indicelui european al sărăciei energetice, actualizat recent, ar trebui elaborat un plan de acțiune european pentru eradicarea sărăciei energetice, în cooperare cu părțile interesate, inclusiv cu organizațiile de consumatori și cu ONG-urile implicate în combaterea sărăciei, cum ar fi Rețeaua europeană pentru combaterea sărăciei, pentru a garanta că acțiunile publice vizează din ce în ce mai mult cauzele subiacente ale sărăciei energetice.

3.15.

În consecință, sunt necesare măsuri concrete de combatere a sărăciei energetice, atât la nivel național, cât și la nivel european. Printre acestea se numără îmbunătățirea accesului la subvenții pentru renovări termice sau înlocuirea sistemelor de încălzire pentru gospodăriile sărace din punct de vedere energetic, modelele obligatorii de aprovizionare de bază și dispozițiile generale de protecție pentru consumatorii din sectorul energetic.

3.16.

În acest context, CESE atrage atenția asupra principiului 20 din Pilonul european al drepturilor sociale, care stipulează că „orice persoană are dreptul de acces la servicii esențiale de bună calitate, inclusiv la apă, salubritate, energie, transporturi, servicii financiare și comunicații digitale. Pentru persoanele aflate într-o situație dificilă, trebuie să existe un sprijin pentru accesul la aceste servicii”.

3.17.

CESE remarcă faptul că trebuie asigurată utilizarea eficientă a resurselor fondului, iar frauda, corupția și conflictele de interese asociate cu măsurile sprijinite de ond trebuie prevenite. În conformitate cu statul de drept, salută măsurile propuse de Comisie pentru un sistem de control intern eficace și eficient și anunțul privind recuperarea sumelor plătite în mod necuvenit sau utilizate necorespunzător.

3.18.

CESE recomandă ca Fondul pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice să fie un instrument sistemic, care acționează global în corelație cu celelalte vehicule, pentru a compensa costurile tot mai mari ale tranziției verzi ale UE și ale statelor membre, lucru care contribuie în mod substanțial la atingerea obiectivelor de durabilitate.

3.19.

CESE solicită mai multe clarificări cu privire la finanțarea fondului. Propunerea prevede că finanțarea se va baza pe o piață a EU ETS volatilă. Prin urmare, CESE nu înțelege de ce se propune o sumă fixă de 72,2 miliarde EUR. Volatilitatea prețurilor va determina bugetul fondului. Acest lucru subliniază, printre altele, necesitatea unei finanțări mai stabile. CESE propune introducerea unei flexibilități financiare parțiale în ceea ce privește fondul, în funcție de evoluția reală a prețului certificatelor de emisii (în care alocarea s-a putea majora odată cu creșterea prețului).

3.20.

Creșterea masivă a prețurilor cu ridicata pentru gaze naturale și energie electrică conduce la sarcini financiare masive pentru consumatori. CESE știe foarte bine că Fondul pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice reprezintă o reacție pe termen mediu la problema compensării costurilor mai ridicate ale tranziției verzi pentru entitățile vulnerabile. Situația actuală a evoluției prețurilor la energie necesită însă o soluție imediată. CESE salută Comunicarea Comisiei, care oferă statelor membre un „set de măsuri” pentru a aborda impactul imediat al creșterii actuale a prețurilor cu ridicata la gaze naturale și energie electrică și pentru a consolida reziliența la șocurile viitoare ale prețurilor. Printre măsurile naționale pe termen scurt se numără sprijinul de urgență pentru venit acordat gospodăriilor, ajutorul pentru întreprinderi și reducerile fiscale specifice. Pentru a alinia ajutorul la setul de măsuri, CESE propune extinderea domeniului de aplicare al Fondului social pentru climă la întreprinderile mici și mijlocii vulnerabile. CESE sprijină Comisia în planurile sale de a sprijini investițiile în energiile regenerabile și eficiența energetică, de a examina posibilele măsuri în domeniul stocării energiei și al achizițiilor de rezerve de gaze și de a evalua actuala organizare a pieței energiei electrice.

4.   Observații specifice

4.1.

CESE salută abordarea prin care egalitatea de gen și egalitatea de șanse pentru toți, precum și integrarea acestor obiective și a chestiunilor privind accesibilitatea pentru persoanele cu handicap, sunt urmărite și promovate la elaborarea și punerea în aplicare a planurilor naționale, pentru a se asigura că nimeni nu este lăsat în urmă. La urma urmei, tarifele planificate pentru emisiile de dioxid de carbon afectează în special femeile, întrucât acestea reprezintă 85 % din familiile monoparentale. În familiile monoparentale, riscul de sărăcie în rândul copiilor este deosebit de ridicat. În acest context, CESE își reînnoiește apelul adresat Comisiei Europene de a iniția cât mai curând posibil o revizuire a deciziei privind serviciile de interes economic general (SIEG) în ceea ce privește grupul-țintă al locuințelor sociale și de a arăta că politica în domeniul locuințelor nu trebuie să se limiteze la unicul obiectiv de a ajuta persoanele apropiate de pragul sărăciei, ci trebuie să ofere locuințe adecvate, accesibile și pe termen lung la prețuri accesibile tuturor cetățenilor afectați de criza europeană a locuințelor, în special persoanelor fără adăpost, cuplurilor tinere, familiilor monoparentale sau familiilor cu mulți copii, lucrătorilor și clasei de mijloc, în general (8).

4.2.

Creșterea prețurilor combustibililor fosili poate afecta în mod disproporționat gospodăriile, microîntreprinderile și utilizatorii de transport mai vulnerabili din punct de vedere financiar, care cheltuiesc o proporție mai mare din veniturile lor pe energie și transport, care, în anumite regiuni, nu dispun de opțiuni alternative de mobilitate și transport la prețuri accesibile și care ar putea să nu aibă capacitatea financiară de a investi în reducerea consumului de combustibili fosili. Prin urmare, CESE salută faptul că propunerea Comisiei se axează pe nevoile gospodăriilor vulnerabile, ale microîntreprinderilor vulnerabile și ale utilizatorilor vulnerabili ai transporturilor, inclusiv acordarea accesului gratuit la transportul public sau tarife ajustate, promovarea unei mobilități durabile la cerere și a unor servicii comune de mobilitate. De asemenea, statele membre sunt invitate să sprijine dezvoltarea și furnizarea de servicii de mobilitate și transport cu emisii zero și cu emisii scăzute la prețuri accesibile. CESE consideră că furnizarea de servicii publice de transport de călători, în limitele posibilităților legale, reprezintă coloana vertebrală a mobilității durabile și la prețuri accesibile. În acest sens, este necesară o compensare sporită a obligațiilor de servicii publice care îndeplinesc mai bine cerințele verzi și sociale. Acest lucru necesită, la rândul său, ca administrațiile, regiunile și municipalitățile naționale să ofere sprijin financiar și să creeze instrumente financiare.

4.3.

În pachetul „Pregătiți pentru 55”, Comisia prevede, printre altele, includerea transportului rutier în sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii, ceea ce înseamnă că, pe termen mediu, costurile transportului privat motorizat convențional vor crește, cu condiția ca acesta să fie alimentat cu combustibili fosili. Comisia este conștientă că acest lucru va conduce la dezavantaje pentru anumite grupuri de populație. În acest context, ea abordează problema sărăciei în materie de mobilitate, subliniază necesitatea unor compensații în cadrul Fondului pentru schimbările climatice (9) și face propuneri inițiale cu privire la modul în care ar trebui să fie conceput acest lucru. Cu toate acestea, Comisia nu oferă o estimare a numărului de persoane care ar putea fi afectate la nivelul întregii UE, nici nu pune la dispoziție o definiție sau un set de indicatori pentru a spface bilanțul sărăciei în materie de mobilitate.

4.4.

Un studiu privind mobilitatea și reintegrarea pe piața forței de muncă în zonele rurale (Mobility4Job (10)) a constatat că doar 50 % dintre șomeri aveau la dispoziție un autoturism în orice moment, în timp ce media populației era de 80 %. La fel ca proiectul privind costurile, acesta indică faptul că gospodăriile reacționează la scăderea veniturilor, printre altele, prin economii legate de vehiculul lor privat. Aceasta înseamnă că limitările mobilității devin vizibile doar într-un moment ulterior, de exemplu atunci când se caută un loc de muncă, atunci când nu sunt disponibile alternative de mobilitate relevante și nu se poate ajunge în potențialele locații de lucru. Prin urmare, proporția pur procentuală a costurilor de mobilitate din venit nu este un indicator suficient pentru a stabili dacă și în ce măsură există o limitare a opțiunilor de mobilitate. Sărăcia în materie de mobilitate este o consecință a combinării mai multor variabile, dintre care pe primul loc se află venitul și constrângerea de a deține un autoturism în cazul în care nu există opțiuni de mobilitate alternative.

---

(1)  COM(2020) 562 final.

(2)  Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului (JO L 275, 25.10.2003, p. 32).

(3)  Aprobat de Consiliul European la 24 și 25 iunie 2021.

(4)  Regulamentul (UE) 2021/1056 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 de instituire a Fondului pentru o tranziție justă (JO L 231, 30.6.2021, p. 1).

(5)  Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 mai 2010 privind eficiența energetică a clădirilor (JO L 153, 18.6.2010, p. 13).

(6)  Recomandarea (UE) 2020/1563 a Comisiei din 14 octombrie 2020 privind sărăcia energetică C/2020/9600 (JO L 357, 27.10.2020, p. 35).

(7)  Fundația Europeană pentru Climă – „Decarbonizarea combustibililor europeni pentru transport și încălzire – Este EU ETS instrumentul potrivit?”, https://europeanclimate.org/wp-content/uploads/2020/06/01-07-2020-decarbonising-european-transport-and-heating-fuels-full-report.pdf

(8)  TEN/707 – „Acces universal la o locuință decentă, durabilă și la un preț accesibil pe termen lung” (JO C 429, 11.12.2020, p. 93).

(9)  COM(2021) 568.

(10)  Unterwegs zwischen Erwerbs- und Familienarbeit (54) – Portal der Arbeiterkammern und des ÖGB Verlags [Pe drumul dintre activitatea lucrativă și munca în familie (54) – Portalul camerelor de muncă și al editurii ÖGB, Austria].