Access to European Union law
<a href="https://eur-lex.europa.eu/content/help/eurlex-content/experimental-features.html" target="_blank">More about the experimental features corner</a>
Choose the experimental features you want to try
EUR-Lex
Access to European Union law

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

You are here
Use quotation marks to search for an "exact phrase". Append an asterisk (*) to a search term to find variations of it (transp*, 32019R*). Use a question mark (?) instead of a single character in your search term to find variations of it (ca?e finds case, cane, care).
Search tips
Need more search options? Use the Advanced search

Document 52022XE2974

    Rezoluția Comitetului Economic și Social European pe tema „Ucraina – de la sprijinire la reconstrucție – propuneri ale societății civile europene”

    EESC 2022/02974

    JO C 365, 23.9.2022, p. 1–6 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, GA, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

    23.9.2022   

    RO

    Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

    C 365/1

    Rezoluția Comitetului Economic și Social European pe tema „Ucraina – de la sprijinire la reconstrucție – propuneri ale societății civile europene”

    (2022/C 365/01)

    Temei juridic

    Articolul 52 alineatul (4) din Regulamentul de procedură

    Data adoptării în sesiunea plenară

    16.6.2022

    Sesiunea plenară nr.

    570

    Rezultatul votului

    (voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri)

    206/2/2

    Mesaje-cheie

    1.

    Statutul de țară candidată la aderarea la UE pentru Ucraina. CESE solicită Consiliului European ca, în reuniunea sa din 23 și 24 iunie 2022, să acorde Ucrainei statutul de țară candidată la aderarea la UE. Statutul de țară candidată al Ucrainei trebuie acordat fără a se aduce atingere procesului de aderare în curs al Balcanilor de Vest. CESE este în favoarea instituirii unui sistem de măsuri de integrare treptată, bazat pe satisfacerea condițiilor legate de acquis-ul comunitar.

    2.

    Societatea civilă europeană este solidară cu Ucraina și cu poporul ucrainean. Societatea civilă a reacționat prompt și eficient, declanșând o mobilizare excepțională a cetățenilor la nivel local. Asistența umanitară trebuie să ia amploare și ar trebui să ia forma unor plăți directe care să sprijine organizațiile societății civile. ONG-urile specializate, împreună cu organizațiile societății civile, ar trebui să fie implicate în mod real în programarea și monitorizarea asistenței umanitare europene și naționale.

    3.

    Oferirea unei perspective refugiaților. Comitetul solicită ca refugiații să beneficieze de aceleași drepturi ca și cetățenii UE în ceea ce privește asistența medicală și accesul la piața muncii (recunoașterea calificărilor, accesul la serviciile agențiilor de ocupare a forței de muncă, la cursuri de limbă, la sistemele de sănătate și de educație), ambele aspecte fiind esențiale pentru a evita agravarea sărăciei în rândul refugiaților. Partenerii sociali, prin negocieri colective și măsuri ad hoc, pot contribui la integrarea lucrătorilor și la prevenirea situațiilor în care aceștia fac obiectul exploatării și dumpingului social. Comitetul subliniază în special rolul organizațiilor societății civile în protejarea și reintegrarea grupurilor vulnerabile, adesea trecute cu vederea: minorii neînsoțiți, copiii separați de părinți și copiii din centrele de îngrijire instituționalizată, persoanele cu handicap, minoritățile rome și victimele violenței sexuale.

    4.

    Reconstrucția. Este nevoie de asistență financiară europeană și internațională imediată pentru a preveni distrugerea totală a economiei ucrainene. Trebuie să se acorde sprijin financiar IMM-urilor, agricultorilor ucraineni în perspectiva următoarei recolte și societății civile ucrainene, inclusiv organizațiilor patronale și sindicatelor, pentru a le menține pe deplin operaționale pe timp de război. Eforturile de reconstrucție trebuie să fie bazate pe inovare. Organizațiile societății civile trebuie să fie implicate îndeaproape pentru a se garanta că reformele statului de drept, combaterea corupției și tranziția verde și digitală pot deveni o realitate.

    5.

    Impactul economic. Războiul nu ar trebui să submineze punerea în aplicare a politicilor de tranziție verde în UE. Comitetul invită statele membre și instituțiile UE să ia măsurile necesare pentru a combate speculațiile excesive cu produse de bază, pentru a spori transparența pieței și pentru a elimina temporar toate obstacolele din calea importurilor de produse agricole, astfel încât să se atenueze criza prețurilor la alimente. El avertizează că nici fondul NextGenerationEU, nici componenta sa de redresare și reziliență, nici flexibilitatea oferită de actualul cadru financiar multianual 2021-2027 nu sunt suficiente pentru a acoperi pe deplin nevoile financiare generate de războiul din Ucraina.

    6.

    Rolul societății civile Experiența îndelungată a CESE și legătura sa de lungă durată cu organizațiile societății civile ucrainene joacă un rol important pentru a menține deschise canalele de comunicare și a facilita participarea lor la procesul de integrare în UE. Comitetul solicită statelor membre să intensifice în mod semnificativ consolidarea capacităților și sprijinul organizațional și financiar pentru organizațiile societății civile ucrainene. UE încurajează parteneriatele dintre organizațiile de tineret din UE și din Ucraina și propune organizarea unui eveniment axat pe activismul tinerilor și pe rolul acestuia în reconstrucția viitoare a Ucrainei. CESE se angajează să consolideze cooperarea și schimburile cu organizațiile societății civile ucrainene și să continue să pledeze pentru menținerea solidarității și generozității UE față de Ucraina. În acest scop, CESE va organiza la 19 iulie, la Cracovia, un eveniment cu participarea societății civile ucrainene și a societății civile din UE.

    În același timp, CESE subliniază că organizațiile independente ale societății civile rămase în Rusia nu trebuie abandonate.

    COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN (CESE),

    1.

    		 se declară solidar cu poporul ucrainean și condamnă din nou cu fermitate agresiunea nejustificată și neprovocată lansată de Federația Rusă, sub conducerea președintelui Vladimir Putin, împotriva Ucrainei și atrage atenția asupra rezoluției sale anterioare pe tema „Războiul din Ucraina și impactul său economic, social și ecologic (1)”, adoptată la 24 martie 2022;

    2.

    		 subliniază că acest război tragic de pe teritoriul european, care durează de aproape patru luni, a provocat un număr foarte mare de decese, inclusiv în rândul civililor, distrugeri masive și suferință, a agravat sărăcia în lume și a generat daune sociale, economice și ecologice incalculabile, precum și un val fără precedent de refugiați și de persoane strămutate. Solicită respectarea dreptului internațional umanitar și înregistrarea, investigarea și urmărirea penală corespunzătoare a crimelor de război comise în orașele și satele ucrainene de către forțele de invazie;

    3.

    		 solicită încetarea imediată a focului de către toate părțile, reiterează supremația diplomației și subliniază că încercarea de a identifica o abordare și un mod de negociere în vederea menținerii păcii ar trebui să fie o prioritate la toate nivelurile dezbaterii politice, solicitând în același timp retragerea completă a trupelor ruse din Ucraina; îndeamnă UE să continue să acorde asistență Ucrainei și poporului său, așa cum a procedat încă din prima zi a războiului; solicită monitorizarea detaliată a impactului economic, social și ecologic al sancțiunilor ca urmare a agresiunii militare a Rusiei;

    4.

    		 constată că războiul de la frontiera estică a UE este contrar istoriei, filozofiei și identității UE; subliniază că consecințele lui reprezintă o amenințare la adresa valorilor UE, a libertății și drepturilor cetățenilor UE și a celorlalți locuitori, precum și a modelului european al economiei sociale de piață; subliniază că pacea și prosperitatea sunt piloni fundamentali ai Uniunii Europene (UE) și că organizațiile societății civile au jucat un rol esențial în ultimele decenii în promovarea activă a unei culturi a păcii, inclusiv prin propria lor contribuție, și menținerea păcii pe continentul european;

    5.

    		 subliniază necesitatea suspendării Federației Ruse și a reprezentanților săi actuali din organismele și organizațiile internaționale, începând cu cele care vizează menținerea păcii, protecția drepturilor omului și asigurarea unei dezvoltări durabile și a unui mediu sigur;

    Cu privire la situația umanitară

    6.

    		 ia notă de faptul că peste 6,8 milioane de oameni (2) au fugit din Ucraina de la începutul războiului, ceea ce face ca aceasta să fie criza refugiaților cu cea mai rapidă creștere de după cel de-al Doilea Război Mondial; adaugă că peste opt milioane de persoane au fost strămutate în interiorul Ucrainei (3) și că circa o treime din populația Ucrainei a fost astfel obligată să își părăsească locuințele;

    7.

    		 recunoaște că o serie de țări europene, mai precis Polonia, România, Ungaria, Cehia, Slovacia și Moldova (4), au fost puternic afectate de afluxul de refugiați ucraineni și că aceste țări și, în special, organizațiile societății civile din aceste țări au reacționat prompt și eficient, declanșând la nivel local o mobilizare voluntară fără precedent a cetățenilor;

    8.

    		 subliniază că fondurile UE pentru asistență umanitară trebuie să fie majorate și utilizate efectiv, în special la nivel regional și local, sprijinind și implicând în mod direct organizațiile societății civile care joacă un rol activ în integrarea socioeconomică a refugiaților;

    9.

    		 îndeamnă statele membre, regiunile UE și organizațiile societății civile să valorifice într-un mod cât mai eficace și mai rapid posibil opțiunile în materie de ajutorare a refugiaților din Ucraina create prin Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului privind Acțiunea de coeziune pentru refugiații din Europa (CARE), propus de Comisia Europeană la 8 martie 2022, corelat cu propunerea Comisiei din 23 martie 2022 de modificare a Regulamentului REACT-EU; subliniază că acest sprijin ar trebui distribuit în principal de către organizațiile societății civile, inclusiv de ONG-urile specializate și că organizațiile societății civile ar trebui, de asemenea, să fie direct implicate în organizarea și monitorizarea asistenței umanitare europene și naționale;

    10.

    		 recomandă reorientarea economiilor realizate în cadrul financiar multianual 2014-2021 și în cadrul instrumentului REACT-EU, cu respectarea statului de drept, astfel încât ele să poată fi redirecționate rapid și flexibil către sprijinirea refugiaților, în special în țările învecinate cu Ucraina, și încurajează instituirea unui fond separat în acest scop, pentru eventualitatea în care fondurile disponibile în prezent s-ar dovedi insuficiente pentru primirea și integrarea socială și pe piața muncii a refugiaților, inclusiv pentru servicii de îngrijire, locuințe, alimente, ajutoare materiale, programe de formare și servicii publice de ocupare a forței de muncă;

    11.

    		 subliniază că, în contextul răspunsului european la criza provocată de pandemia de COVID-19, cetățenii europeni au considerat că UE îi protejează și le deschide perspective, în special prin crearea programului SURE și a instrumentului NextGenerationEU (NGEU); subliniază că nici fondul NGEU, nici componenta sa de redresare și reziliență, nici flexibilitatea din actualul cadru financiar multianual (CFM) 2021-2027 nu sunt suficiente pentru a acoperi pe deplin nevoile financiare generate de războiul din Ucraina; constată că, în ceea ce privește amploarea, aceste instrumente nu au fost concepute pentru a face față noilor provocări generate de agresiunea și invazia rusă și a menține, simultan, nivelul de investiții în programele și politicile UE, inclusiv în priorități importante, cum ar fi tranziția justă, tranziția verde și tranziția digitală;

    12.

    		 subliniază că este nevoie urgent de o mai bună cartografiere și coordonare între toate părțile interesate implicate în asistența umanitară și medicală, pentru a se garanta că ajutorul ajunge în mod rapid și eficient la toți cei care suferă de pe urma războiului;

    13.

    		 subliniază că se impun măsuri și activități de monitorizare în diverse domenii, cum ar fi respectarea drepturilor omului și documentarea crimelor de război și salută înființarea de către Uniunea Europeană, Statele Unite și Regatul Unit a Grupului consultativ în materie de atrocități (ACA);

    14.

    		 subliniază că ar trebui să se acorde refugiaților din Ucraina, pe aceeași bază ca și cetățenilor UE, accesul la sistemul public de sănătate, precum și acces la asistență esențială în materie de sănătate sexuală și reproductivă, la servicii de contracepție de urgență și de avort și la îngrijire obstetrică pentru victimele violurilor;

    15.

    		 solicită Comisiei și statelor membre să acorde o atenție deosebită situației minorilor neînsoțiți, a copiilor separați de părinți și a celor din centrele de îngrijire instituționalizată din Ucraina, astfel încât să se garanteze că nevoile lor imediate sunt satisfăcute, că sunt identificați și urmăriți în mod corespunzător și că datele sunt partajate între statele membre, cu scopul de a-i reuni cu familiile lor sau de a-i reintegra ulterior în societatea ucraineană, garantându-le în același timp protecția împotriva abuzurilor sau a traficului de persoane;

    16.

    		 subliniază situația îngrozitoare a persoanelor cu handicap care încearcă să părăsească zonele de război din Ucraina sau care se confruntă cu provocări considerabile în țările-gazdă, în calitate de refugiați; insistă asupra faptului că toți refugiații ar trebui să fie tratați în mod egal, indiferent de originea lor etnică, naționalitate sau de situația de handicap; în acest din urmă caz, persoanele vizate ar trebui să beneficieze de asistență deplină pentru a putea duce o viață independentă și nu ar trebui forțate să intre în instituții în țările-gazdă;

    17.

    		 evidențiază faptul că participarea pe piața muncii are un rol esențial în ceea ce privește integrarea; avertizează că refugiații proveniți din Ucraina sunt expuși riscului de a deveni cel mai puțin protejați, de a primi cel mai mic salariu, de a lucra sub nivelul lor de calificare și de a deveni unul dintre grupurile cele mai vulnerabile de pe piața muncii, fără a beneficia de protecție socială, de libertatea de asociere sau de drepturile fundamentale ale lucrătorilor; în această privință, subliniază necesitatea de a aborda în mod adecvat cazurile de condiții de muncă inegale și de a garanta că lucrătorii se bucură de aceleași drepturi ca și cetățenii UE și că nu fac obiectul exploatării și dumpingului social; solicită elaborarea unor strategii pe termen mediu și lung pentru cetățenii ucraineni care doresc să rămână în țara-gazdă, pentru a-i integra pe deplin pe piețele muncii din UE;

    18.

    		 subliniază rolul esențial pe care îl pot juca partenerii sociali prin negocieri colective și măsuri și acorduri ad-hoc pentru a facilita integrarea lucrătorilor care provin din Ucraina pe piața muncii din UE; subliniază că agențiile de ocupare a forței de muncă ar trebui să acorde asistență refugiaților prin întreaga lor gamă de servicii, inclusiv prin consiliere, pregătirea profilurilor solicitanților, activități de plasare și instrumente de sprijin și invită statele membre să instituie sau să sprijine servicii de punere în legătură a refugiaților cu angajatorii potențiali;

    19.

    		 subliniază că o condiție prealabilă esențială pentru integrarea refugiaților din Ucraina pe piața muncii din țările-gazdă și pentru evitarea condițiilor precare de muncă este recunoașterea calificărilor și insistă asupra stabilirii unor norme și orientări eficiente pentru o recunoaștere rapidă, dar de înaltă calitate, a calificărilor și pentru asigurarea accesului la cursuri de limbă și la educație și formare profesională pentru tinerii care fug din Ucraina;

    20.

    		 subliniază că trebuie luate toate măsurile necesare pentru a se garanta că adulții și copiii care caută refugiu în UE își pot continua parcursul educațional și subliniază că, în cadrul școlilor, trebuie să se acorde o atenție deosebită nu numai depășirii barierelor lingvistice, ci și tratării simptomelor traumatice, care ar putea avea consecințe negative pe termen lung;

    21.

    		 subliniază că refugiaților din Ucraina trebuie să li se acorde același acces la sistemele de protecție socială și la serviciile sociale ca și cetățenilor UE;

    Cu privire la reconstrucția Ucrainei și la perspectiva aderării la UE

    22.

    		 salută crearea unei „platforme internaționale pentru reconstrucția Ucrainei”, astfel cum se prevede în Comunicarea Comisiei pe tema „Sprijinirea și reconstrucția Ucrainei”, precum și rolul de lider asumat de UE în mobilizarea asistenței internaționale pentru Ucraina;

    23.

    		 invită Uniunea Europeană să asigure finanțare de urgență pentru IMM-urile din Ucraina, care să vizeze mai întâi menținerea în activitate a acestor IMM-uri și ulterior sprijinirea lor pentru a se dezvolta. Prevenirea distrugerii totale a economiei Ucrainei trebuie să fie un alt obiectiv-cheie al eforturilor UE în Ucraina;

    24.

    		 subliniază că reconstrucția Ucrainei, care va avea loc după război, este o situație cu caracter excepțional, care ar trebui să conducă la dezvoltarea unei societăți civile mai puternice și a unei noi economii, bazate pe cele mai recente tehnologii verzi și digitale și, de asemenea, pe inovare;

    25.

    		 insistă, cu toate acestea, asupra faptului că accentul pus pe reformele statului de drept, pe combaterea corupției și pe tranziția verde și digitală nu poate duce la rezultate concrete fără implicarea reală a societății civile și solicită ca organizațiile societății civile să fie implicate îndeaproape în eforturile de reconstrucție, inclusiv în planificarea și punerea în aplicare a Mecanismului „RebuildUkraine”, deoarece sunt cele mai în măsură să exprime nevoile cetățenilor ucraineni și să sprijine monitorizarea eforturilor de reconstrucție și alinierea la legislația UE;

    26.

    		 subliniază că conflictul și consecințele sale nu ar trebui să submineze politicile în materie de tranziție verde din UE, ci mai degrabă să accelereze punerea lor în aplicare;

    27.

    		 îndeamnă Consiliul și Parlamentul să ia în considerare utilizarea instalațiilor de stocare a gazelor din țările terțe învecinate, ceea ce va aduce o valoare adăugată în ce privește asigurarea securității aprovizionării, în special în Ucraina;

    28.

    		 atrage atenția asupra crizei mondiale a prețurilor la alimente, exacerbată de războiul ucrainean și invită statele membre și instituțiile UE să ia măsurile necesare pentru a limita speculațiile excesive pe piața de mărfuri și pentru a spori transparența pieței;

    29.

    		 subliniază că trebuie luate măsuri chiar acum pentru a-i sprijini pe agricultorii ucraineni în perspectiva următoarei recolte; pe lângă aceasta, solicită eliminarea temporară imediată a tuturor obstacolelor, atât administrative, cât și fizice, din calea circulației produselor agricole, în vederea creșterii rapide a volumului importurilor pe piața internă a UE și în alte părți ale lumii, cum ar fi Africa, în sectoarele în care Ucraina poate încă exporta; solicită redeschiderea urgentă a porturilor ucrainene și deminarea zonei sub auspiciile ONU pentru a permite exportul de produse agricole precum porumbul, uleiul de floarea-soarelui, semințele de floarea-soarelui, boabele de soia și mierea;

    30.

    		 solicită Consiliului European ca, în reuniunea sa din iunie 2022, să acorde Ucrainei statutul de țară candidată la aderarea la UE;

    31.

    		 sprijină aderarea Ucrainei la UE, pe baza meritelor și în conformitate cu standardele convenite pentru aderarea la UE; fără a aduce atingere procesului de aderare în curs al Balcanilor de Vest (5), solicită ca politica de coeziune și instrumentele sale financiare să fie adaptate în mod corespunzător în următorii ani pentru a face față provocărilor reconstrucției postbelice a acestei țări; solicită o analiză aprofundată a potențialului economic și social al integrării Ucrainei pe piața unică;

    32.

    		 UE, menținând standardele de aderare, poate lua măsuri treptate în vederea punerii în practică a acquis-ului comunitar; subliniază că, în fața oricărei agresiuni militare, unitatea statelor membre ale UE trebuie să rămână regula în ceea ce privește politica de extindere; încurajează explorarea altor modalități prin care statele care nu sunt membre ale UE să se alăture arhitecturii economice, sociale și de securitate a Europei; subliniază, cu toate acestea, că astfel de parteneriate sau asociații nu ar trebui considerate o alternativă la aderarea la UE;

    Cu privire la sprijinirea organizațiilor societății civile

    33.

    		 subliniază rolul Comitetului Economic și Social European în stabilirea de contacte cu organizațiile societății civile ucrainene și în menținerea deschisă a canalelor de comunicare cu acestea, datorită experienței sale îndelungate în ce privește contactele bilaterale dintre UE și societatea civilă ucraineană; în acest sens, subliniază realizările mecanismelor consacrate, în special ale Platformei societății civile UE-Ucraina și ale grupurilor consultative interne ale UE și Ucrainei, instituite în temeiul Acordului de asociere UE-Ucraina; solicită UE să sprijine participarea organizațiilor societății civile ucrainene la rețelele organizațiilor societății civile de la nivelul UE;

    34.

    		 subliniază necesitatea de a lansa procesul de consolidare a capacităților pentru organizațiile societății civile ucrainene, pentru a le permite să participe la procesul de integrare în UE și a le da posibilitatea să modeleze și să monitorizeze acest proces;

    35.

    		 subliniază necesitatea de a consolida sprijinul acordat societății civile ucrainene, inclusiv organizațiilor patronale și sindicatelor, prin intermediul unor fonduri UE dedicate acestui scop, pentru a le menține pe deplin operaționale pe timp de război; avertizează cu privire la încercările de a folosi războiul pentru a justifica acțiuni menite să reducă nivelul de protecție a drepturilor lucrătorilor și de protecție socială, ceea ce va exacerba consecințele economice și sociale negative ale războiului;

    36.

    		 subliniază rolul jucat de organizațiile societății civile europene care caută activ soluții de menținere a păcii și abordează consecințele crizei ucrainene pe plan social, umanitar, economic și politic și subliniază că este important ca acestea să beneficieze de sprijin și asistență cuprinzătoare prin intermediul unor programe finanțate de UE și special concepute în acest scop;

    37.

    		 elogiază contribuția enormă la acordarea de sprijin refugiaților din Ucraina adusă până în prezent de organizațiile societății civile din statele membre ale UE, care a depășit cu mult asistența oferită de autoritățile publice, și solicită statelor membre să își intensifice într-o măsură semnificativă sprijinul organizatoric și financiar acordat acestor organizații, inclusiv sprijinul din fondurile UE;

    38.

    		 recomandă includerea tinerilor care fug din Ucraina în programele de schimburi universitare ale UE și subliniază importanța mobilizării tinerilor din Europa, care sprijină valorile europene, precum și a consolidării capacității lor; încurajează parteneriatele dintre consiliile naționale ale tinerilor din UE și din Ucraina, precum și schimburile dintre UE și tinerii din Ucraina și organizațiile de tineret; cooperarea ar putea include organizarea unui eveniment având ca temă principală activismul tinerilor și rolul său în reconstrucția viitoare a Ucrainei;

    39.

    		 solicită sprijin pentru băncile de alimente, care joacă un rol esențial în depășirea provocărilor și a obstacolelor legate de furnizarea de donații de alimente, în condițiile în care ajutorul alimentar a devenit esențial pentru a sprijini nevoile urgente ale populației ucrainene și ale refugiaților din Ucraina;

    40.

    		 subliniază necesitatea de a acorda în continuare sprijin internațional organizațiilor societății civile din Ucraina și din alte țări care luptă pentru protecția mediului și recunoaște că conflictul va avea un impact grav asupra mediului;

    41.

    		 subliniază necesitatea de a consolida sprijinul acordat mass-mediei independente de calitate și verificatorilor veridicității informațiilor, inclusiv în vecinătatea UE, deoarece aceștia sunt esențiali pentru consolidarea rezilienței împotriva propagandei și a dezinformării; solicită UE să desfășoare o campanie mai fermă de combatere a propagandei, în special în țările terțe din Africa și Asia, pentru a contracara războiul de dezinformare;

    42.

    		 este profund îngrijorat de situația societății civile independente din Rusia, precum și a mass-mediei și jurnaliștilor care oferă surse alternative de informare cetățenilor ruși pentru a combate propaganda rusă; solicită sprijinul UE pentru organizațiile societății civile și persoanele care doresc să își continue activitățile în Rusia, precum și vize umanitare pentru activiștii societății civile care doresc să părăsească țara; subliniază că o serie de organizații rusești îi ajută pe ucrainenii strămutați în Rusia să ajungă în UE sau în părțile occidentale ale Ucrainei și că aceste organizații au nevoie de sprijin specific pentru a obține vize pentru refugiații ucraineni care doresc să părăsească Rusia;

    43.

    		 se angajează să consolideze cooperarea și schimburile cu organizațiile societății civile din Ucraina, să continue să pledeze pentru menținerea solidarității și generozității UE față de Ucraina și este pregătit să-și pună la dispoziția autorităților UE și a autorităților ucrainene expertiza privind consolidarea dialogului social și civil. În acest scop, CESE va organiza la 19 iulie, la Cracovia, un eveniment cu participarea societății civile ucrainene și a societății civile din UE.

    Bruxelles, 16 iunie 2022.

    Președinta Comitetului Economic și Social European

    Christa SCHWENG

    (1)  JO C 290, 29.7.2022, p. 1.

    (2)  UNHCR – 31 mai.

    (3)  UNHCR – 23 mai.

    (4)  UNHCR – 31 mai.

    (5)  Rezoluția Comitetului Economic și Social European pe tema „Războiul din Ucraina și impactul său economic, social și ecologic” (JO C 290, 29.7.2022, p. 1).

    Top