Access to European Union law
<a href="https://eur-lex.europa.eu/content/help/eurlex-content/experimental-features.html" target="_blank">More about the experimental features corner</a>
Choose the experimental features you want to try
EUR-Lex
Access to European Union law

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

You are here
Use quotation marks to search for an "exact phrase". Append an asterisk (*) to a search term to find variations of it (transp*, 32019R*). Use a question mark (?) instead of a single character in your search term to find variations of it (ca?e finds case, cane, care).
Search tips
Need more search options? Use the Advanced search

Document 52020IP0319

Rezoluția Parlamentului European din 25 noiembrie 2020 referitoare la siguranța produselor pe piața unică (2019/2190(INI))

JO C 425, 20.10.2021, p. 19–27 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

20.10.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 425/19

P9_TA(2020)0319

Siguranța produselor pe piața unică

Rezoluția Parlamentului European din 25 noiembrie 2020 referitoare la siguranța produselor pe piața unică (2019/2190(INI))

(2021/C 425/04)

Parlamentul European,

—

având în vedere Directiva 2001/95/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 3 decembrie 2001 privind siguranța generală a produselor (1),

—

având în vedere Decizia nr. 768/2008/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 9 iulie 2008 privind un cadru comun pentru comercializarea produselor și de abrogare a Deciziei 93/465/CEE a Consiliului (2),

—

având în vedere Regulamentul (UE) 2019/515 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 martie 2019 privind recunoașterea reciprocă a mărfurilor comercializate în mod legal în alt stat membru și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 764/2008 (3),

—

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind standardizarea europeană, de modificare a Directivelor 89/686/CEE și 93/15/CEE ale Consiliului și a Directivelor 94/9/CE, 94/25/CE, 95/16/CE, 97/23/CE, 98/34/CE, 2004/22/CE, 2007/23/CE, 2009/23/CE și 2009/105/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Deciziei 87/95/CEE a Consiliului și a Deciziei nr. 1673/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului (4),

—

având în vedere Regulamentul (UE) 2019/1020 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind supravegherea pieței și conformitatea produselor și de modificare a Directivei 2004/42/CE și a Regulamentelor (CE) nr. 765/2008 și (UE) nr. 305/2011 (5),

—

având în vedere Directiva (UE) 2016/1148 a Parlamentului European și a Consiliului din 6 iulie 2016 privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și a sistemelor informatice în Uniune (6),

—

având în vedere Regulamentul (UE) 2019/881 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 aprilie 2019 privind ENISA (Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică) și privind certificarea securității cibernetice pentru tehnologia informației și comunicațiilor și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 526/2013 (Regulamentul privind securitatea cibernetică) (7),

—

având în vedere rezoluția sa din 12 februarie 2020 referitoare la procesele decizionale automatizate: asigurarea protecției consumatorilor și libera circulație a bunurilor și a serviciilor (8),

—

având în vedere rezoluția sa din 12 februarie 2019 referitoare la o politică industrială europeană cuprinzătoare în domeniul inteligenței artificiale și al roboticii (9),

—

având în vedere rezoluția sa din 13 decembrie 2018 referitoare la tehnologia blockchain: o politică comercială orientată spre viitor (10),

—

având în vedere rezoluția sa din 12 decembrie 2018 referitoare la pachetul privind piața unică (11),

—

având în vedere raportul său interimar din 14 noiembrie 2018 privind cadrul financiar multianual 2021-2027 – poziția Parlamentului în vederea încheierii unui acord (12),

—

având în vedere rezoluția sa din 3 octombrie 2018 referitoare la tehnologiile registrelor distribuite și tehnologiile blockchain: consolidarea încrederii prin eliminarea intermedierii (13),

—

având în vedere rezoluția sa din 4 iulie 2017 referitoare la standardele europene pentru secolul 21 (14),

—

având în vedere rezoluția sa din 4 iulie 2017 referitoare la un ciclu de viață mai lung al produselor: beneficii pentru consumatori și întreprinderi (15),

—

având în vedere rezoluția sa din 26 mai 2016 referitoare la Strategia privind piața unică (16),

—

având în vedere poziția sa adoptată în primă lectură la 15 aprilie 2014 în vederea adoptării Regulamentului (UE) nr. … /2014 al Parlamentului European și al Consiliului privind siguranța produselor de consum și de abrogare a Directivei 87/357/CEE a Consiliului și a Directivei 2001/95/CE a Parlamentului European și a Consiliului (17),

—

având în vedere programul de lucru al Comisiei pe 2020 intitulat „O Uniune mai ambițioasă” (COM(2020)0037),

—

având în vedere raportul Comisiei din 19 februarie 2020 privind implicațiile în materie de siguranță și răspundere ale inteligenței artificiale, ale internetului obiectelor și ale roboticii (COM(2020)0064),

—

având în vedere Cartea albă a Comisiei din 19 februarie 2020 intitulată „Inteligența artificială – O abordare europeană axată pe excelență și încredere” (COM(2020)0065),

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 19 februarie 2020 intitulată „Conturarea viitorului digital al Europei” (COM(2020)0067),

—

având în vedere Comunicarea Comisiei din 10 martie 2020 privind un plan de acțiune pe termen lung pentru o mai bună implementare și asigurare a respectării normelor pieței unice (COM(2020)0094),

—

având în vedere Orientările în materie de etică pentru o inteligență artificială (IA) fiabilă elaborate de Grupul de experți la nivel înalt al Comisiei privind inteligența artificială, publicate la 8 aprilie 2019,

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 8 aprilie 2019 intitulată „Cum construim încrederea cetățenilor într-o inteligență artificială centrată pe factorul uman” (COM(2019)0168),

—

având în vedere raportul intitulat „Politica și recomandările de investiții în inteligență artificială fiabilă” realizat de Grupul de experți la nivel înalt al Comisiei privind inteligența artificială, publicat la 26 iunie 2019,

—

având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (A9-0207/2020),

A.

întrucât piața unică a bunurilor este unul dintre principalele fundamente economice ale UE, iar comerțul cu bunuri generează în prezent aproximativ un sfert din PIB-ul UE și trei sferturi din schimburile comerciale din interiorul UE;

B.

întrucât Directiva privind siguranța generală a produselor (Directiva 2001/95/CE, DSGP) a fost adoptată în 2001, iar obiceiurile de cumpărare ale consumatorilor s-au schimbat, din cauza creșterii vânzărilor în cadrul comerțului electronic; întrucât o tentativă anterioară de reformă a DGSP, prezentată de Comisia Europeană în 2013, nu a reușit;

C.

întrucât este inacceptabil faptul că consumatorii din Uniune sunt expuși la produse care nu respectă cerințele de siguranță ale UE sau care sunt ilegale din alt motiv, prezentând probleme care variază de la conținutul de substanțe chimice periculoase la software-uri nesigure și la alte riscuri pentru siguranță; întrucât, pentru a se atinge un nivel ridicat de protecție a sănătății și siguranței consumatorilor, este nevoie de un cadru legislativ cu caracter orizontal care să acționeze ca o plasă de siguranță și să mărească protecția consumatorilor;

D.

întrucât comerțul cu bunuri pe piața unică are de-a face cu dinamica comerțului mondial cu bunuri și cu eficiența lanțurilor de aprovizionare; întrucât este deci esențial să se asigure că frontierele externe ale UE sunt mai dotate cu instrumente mai eficace și mai armonizate, pentru a detecta produsele nesigure din țări terțe și a împiedica circulația lor pe piața unică, în beneficiul întreprinderilor care respectă regulile și cu scopul de a proteja în mod corespunzător și eficace drepturile consumatorilor;

E.

întrucât autoritățile competente ar trebui să țină seama în mod corespunzător de principiul precauției atunci când iau măsuri pentru a asigura siguranța consumatorilor, în special în cazul produselor ce au noi tehnologii digitale încorporate și care ar putea fi periculoase;

F.

întrucât tehnologiile emergente transformă caracteristicile produselor și trebuie abordate, astfel încât să asigure protecția consumatorilor și securitatea juridică, fără a împiedica inovarea; întrucât raportul Comisiei privind siguranța și răspunderea în materie de tehnologii ce implică inteligența artificială (AI), internetul obiectelor și robotica pregătește terenul pentru realizarea acestui lucru;

G.

întrucât numărul produselor periculoase notificate prin sistemul european de alertă rapidă „Safety Gate” (RAPEX) rămâne foarte mare, la fel ca volumul vânzărilor de produse periculoase și neconforme, iar respectarea cadrului de reglementare al UE, în special a normelor privind siguranța produselor, inclusiv în timpul procesului de fabricație, contribuie la siguranța produselor;

H.

întrucât siguranța încă din stadiul proiectării și siguranța implicită a produselor sunt fundamentale, deoarece siguranța din stadiul proiectării poate îmbunătăți siguranța produselor de pe piață;

I.

întrucât sistemul UE de supraveghere a pieței se axează mai ales pe operatorii economici prezenți pe piața unică și întrucât evoluțiile comerțului electronic determină introducerea directă pe piață a multor produse din țări terțe; întrucât multe dintre aceste produse nu respectă însă cerințele de siguranță ale Uniunii Europene și riscă, prin urmare, să aducă prejudicii consumatorilor, care deseori nu sunt conștienți de aceste pericole;

J.

întrucât nivelul de protecție a consumatorilor nu ar trebui să depindă de opțiunea consumatorului de a face cumpărături dintr-un magazin online sau dintr-un magazin fizic și întrucât ar trebui să se încurajeze mai mult inițiativele voluntare introduse de unele platforme digitale și piețe online; întrucât, pentru a proteja suficient consumatorii, este nevoie și de alte acțiuni, fiindcă multe produse vândute pe piețele online nu respectă normele de siguranță ale UE și, așadar, este necesar un cadru de reglementare mai cuprinzător care să asigure responsabilitatea și răspunderea platformei;

K.

întrucât trasabilitatea produselor de-a lungul lanțului de aprovizionare este esențială pentru îmbunătățirea siguranței și protejarea consumatorilor;

L.

întrucât în UE numeroase mărfuri contrafăcute au fost raportate ca fiind periculoase și au prezentat un risc serios pentru sănătatea și siguranța consumatorilor,

1.

 subliniază că criza provocată de pandemia de COVID-19 a demonstrat că, pentru protecția cetățenilor UE, este extrem de important ca produsele necesare pentru a face față situației de urgență și tuturor crizelor cu care s-ar putea confrunta Uniunea în viitor să aibă o siguranță maximă, în special echipamentele medicale și de protecție, produsele vândute online și offline și produsele din afara UE; subliniază că platformele și piețele online trebuie să ia măsuri proactive pentru a combate practicile înșelătoare și dezinformarea cu privire la produsele vândute online; invită Comisia să acorde o atenție deosebită siguranței dispozitivelor medicale când achiziționează echipamente pentru situații de criză; observă că produsele bazate pe IA, pe internetul obiectelor sau pe robotică pot oferi soluții care pot contribui la combaterea crizelor actuale și viitoare ce ar putea submina poziția strategică a UE; invită, prin urmare, Comisia și statele membre să își consolideze acțiunile coordonate în cadrul de siguranță a produselor și în rețelele pertinente ale acestuia;

Siguranța tuturor produselor

2.

 salută Regulamentul (UE) 2019/1020 privind supravegherea pieței, dar subliniază că, cu excepția verificărilor produselor care intră pe piața Uniunii, se aplică doar produselor care fac obiectul legislației de armonizare a Uniunii, în timp ce aproximativ o treime din toate produsele care circulă în UE sunt produse nearmonizate; îndeamnă Comisia să stabilească norme aliniate de supraveghere a pieței și să le actualizeze atât pentru produsele armonizate, cât și pentru cele nearmonizate introduse pe piață online sau offline și să le facă adecvate pentru scopul urmărit în era digitală, pentru a asigura condiții de concurență echitabile și a îmbunătăți siguranța produselor;

3.

 subliniază că normele privind siguranța produselor trebuie adaptate la noile realități ale pieței și la tranziția digitală prin combaterea riscurilor și a amenințărilor emergente la adresa siguranței consumatorilor, prin oferirea de soluții la îngrijorările legate de securitate ale consumatorilor și prin protejarea drepturilor lor; invită Comisia ca, la revizuirea DSGP, să abordeze provocările reprezentate de tehnologiile emergente, cum ar fi IA, internetul obiectelor, robotica, imprimarea 3D și altele, și să identifice și să umple lacunele legislației în vigoare, cum ar fi Directiva privind echipamentele tehnice și Directiva privind echipamentele radio, evitând suprapunerea actelor legislative și asigurând o abordare coerentă a siguranței produselor în toate actele legislative sectoriale, cum ar fi Directiva privind siguranța jucăriilor și alte acte legislative specifice privind anumite produse, pentru a atinge nivelul maxim de protecție a consumatorilor înlăturând totodată eventualele bariere pentru dezvoltarea tehnologiilor disruptive;

4.

 invită Comisia, ca, la revizuirea DSGP, să redefinească termenii „produs” și „produs sigur”, în coordonare cu potențiala revizuire a altor acte legislative, cum ar fi Directiva privind răspunderea pentru produse, astfel încât să reflecte complexitatea tehnologiilor emergente, astfel încât să se refere și la produse ce au IA, internet al obiectelor și robotică încorporate, la software de sine stătător sau la actualizările care presupun o modificare substanțială a produsului, transformându-l de facto într-un produs nou; îndeamnă Comisia să acorde prioritate drepturilor consumatorilor și securității juridice a consumatorilor la revizuirea DSGP;

5.

 își exprimă convingerea că IA și alte tehnologii emergente încorporate în produse pot modifica destinația produselor și pot avea un impact asupra siguranței acestora după introducerea lor pe piață, în special ca urmare a actualizării software-ului sau în cazul tehnologiei de învățare automatizată; îndeamnă Comisia să analizeze dacă este încă adecvată scopului abordarea potrivit căreia „introducerea pe piață” este momentul decisiv în care operatorul economic trebuie să garanteze siguranța produsului și subliniază că conformitatea continuă a produsului cu legislația pertinentă privind siguranța produselor, inclusiv după instalarea software-ului, ar putea fi mai adecvată scopului urmărit în era digitală;

6.

 este de acord că sistemele de IA ar trebui să fie sigure pentru a prezenta încredere, astfel cum a subliniat Grupul de experți la nivel înalt privind IA în orientările sale în materie de etică pentru o IA fiabilă, invită Comisia să țină seama în totalitate de recomandările grupului respectiv și este de acord că trebuie informați consumatorii cu privire la siguranța și securitatea IA și a produselor în care este încorporată; este convins că o abordare la nivelul UE a IA este esențială pentru dezvoltarea acestei tehnologii în UE; evidențiază că este nevoie de o definiție comună, care ar trebui revizuită periodic pentru a fi adaptată la noile evoluții tehnologice, și că trebuie impuse cerințe de siguranță pentru inteligența artificială, pentru ca fragmentarea pieței unice, care este consecința faptului că legislațiile naționale diferă, să nu se agraveze; reliefează că UE trebuie să acționeze pentru a crea un cadru pentru investiții, infrastructura de date, cercetare și norme etice comune, care ar crește încrederea cetățenilor și a întreprinderilor, ar oferi o formă mai eficace și mai echitabilă de protecție a consumatorilor, ar genera securitate juridică, ar îmbunătăți competitivitatea economică a UE și ar stimula întemeierea și dezvoltarea de start-up-uri și întreprinderi care desfășoară și folosesc cercetări în domeniul IA; subliniază că Comisia ar trebui să aprecieze cum ar putea fi folosite tehnologia IA și tehnologia de tip blockchain pentru a crește siguranța produselor, de exemplu, prin elaborarea unor baze de date interoperabile privind rănirile cauzate de produse nesigure care circulă pe piața unică;

7.

 consideră că sistemele de IA, indiferent dacă sunt de sine stătătoare sau încorporate în produs, oferă multe oportunități și ar trebui să utilizeze seturi de date de înaltă calitate și nepărtinitoare pentru a prezenta încredere și a promova protecția consumatorilor; salută, prin urmare, comunicarea Comisiei intitulată „Cum construim încrederea cetățenilor într-o inteligență artificială centrată pe factorul uman”, care ia în considerare cele șapte cerințe-cheie stabilite în orientările Grupului de experți la nivel înalt privind IA; subliniază că aceste orientări ar trebui luate în considerare și la nivel internațional; accentuează că Comisia ar trebui să analizeze standardele în vigoare privind IA și să se consulte cu părțile interesate relevante pentru a aprecia de ce standarde noi este nevoie, că ar trebui să evalueze periodic cadrul de reglementare al UE privind IA pentru a asigura siguranța produselor și protecția consumatorilor și a datelor și că ar trebui să intervină în domeniile în care trebuie promovată securitatea juridică și asigurată armonizare normelor în UE;

Respectarea normelor privind siguranța produselor

8.

 evidențiază că un cadru armonizat de evaluare a riscurilor, conceput conform unor criterii clare și transparente, va fi eficient nu doar din punct de vedere administrativ, în special pentru microîntreprinderi și întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), deoarece va evita sarcinile disproporționate, ci și în ceea ce privește creșterea siguranței consumatorilor; îndeamnă, așadar, Comisia, să armonizeze mai departe metodologia și, împreună cu părțile interesate relevante, să evalueze în amănunt fezabilitatea mecanismelor de evaluare bazate pe riscuri, adaptându-le aplicarea la produsele cu un grad ridicat de risc, și a mecanismelor de evaluare a conformității, acolo unde ele nu există încă, pentru a asigura siguranța și securitatea încă din stadiul proiectării și în mod implicit a produselor cu tehnologii emergente încorporate; evidențiază că trebuie să existe o abordare coerentă a aplicării legislației în domeniul siguranței produselor și observă că poate apărea o asimetrie semnificativă între dezvoltarea de produse cu tehnologii emergente încorporate și capacitatea autorităților publice de a le evalua; subliniază deci că statele membre ar trebui să își coordoneze – cu sprijinul Comisiei – strategiile de gestionare a riscurilor pentru IA în contextul strategiilor lor naționale de supraveghere a pieței, pentru a asigura condiții de concurență echitabile pentru toți operatorii economici;

9.

 consideră că lacunele actuale ale cadrului juridic existent afectează drepturile consumatorilor și competitivitatea întreprinderilor din UE, în special competitivitatea IMM-urilor și a microîntreprinderilor; îndeamnă Comisia să țină seama și de principiul „a gândi mai întâi la scară mică” atunci când evaluează impactul viitoarelor acte legislative, care ar trebui să ia în considerare în mod corespunzător necesitatea de a sprijini IMM-urile pentru a reduce povara pe care o pot crea aceste măsuri și de a asigura un mediu stabil, previzibil și bine reglementat, în care IMM-urile să își poată desfășura activitatea;

10.

 îndeamnă Comisia să aibă în vedere introducerea unor criterii de referință ale UE pentru „spațiile de testare în materie de reglementare”, fără a renunța la principiul precauției, deoarece acestea pot crește siguranța produselor prin furnizarea unei contribuții de specialitate despre cum se evaluează într-un mod modern conformitatea unui produs cu legislația aplicabilă; subliniază că crearea unui mediu unic pentru testarea și îmbunătățirea tehnologiilor precum IA va ajuta întreprinderile europene să depășească fragmentarea pieței unice și să exploateze în mod eficient potențialul de creștere în întreaga UE; recunoaște rolul semnificativ pe care îl pot juca centrele de inovare digitală, care au funcția de intermediari între autoritățile de reglementare și întreprinderi, acordă asistență start-up-urilor și IMM-urilor pentru a se adapta la legislația nouă și facilitează totodată intrarea pe piață;

11.

 solicită Comisiei și statelor membre să țină cont de comportamentul autonom de învățare automatizată al IA pe durata vieții produsului și să aprecieze dacă se pot crea mecanisme care să permită să se evite riscurile emergente; solicită ca supravegherea umană obligatorie să fie opțiunea implicită pentru produsele IA cu grad ridicat de risc și să se conceapă controale eficace ale produselor IA cu grad ridicat de risc în întregul lanț de aprovizionare, cu proceduri fiabile și imparțiale care să garanteze siguranța produselor și dreptul consumatorilor de a cere să comunice cu o persoană, și nu cu sistemele automatizate; subliniază că acordarea de drepturi consistente consumatorilor sprijină dezvoltarea unor produse IA sigure și inovatoare;

12.

 încurajează furnizorii de tehnologii emergente să integreze mecanisme de siguranță și securitate în aceste tehnologii, inclusiv mecanisme de autoreparare, pentru a preveni încărcarea de software care poate pune în pericol siguranța consumatorilor, pentru a sensibiliza la problemele de siguranță ale produselor lor și pentru a asigura și îmbunătăți siguranța pe parcursul întregului ciclu de viață al produselor; cere Comisiei să analizeze dacă durabilitatea, posibilitățile de reutilizare, de modernizare și de reparare a produselor le pot influența siguranța; observă totuși că mulți operatori economici nu exercită întotdeauna un control efectiv asupra produselor lor de-a lungul întregului ciclu de viață al acestora și că mai multe alte părți pot fi responsabile de diferite componente ale produsului;

13.

 invită Comisia și statele membre să se asigure că securitatea și confidențialitatea sunt încorporate încă din stadiul proiectării și în mod implicit în infrastructura de conectivitate, inclusiv în noile tehnologii de comunicare precum 5G, pentru a îmbunătăți siguranța produselor conectate; reliefează că riscurile care decurg din actualizările software-urilor, din date defectuoase și din pierderea conectivității pot genera prejudicii pentru siguranță și sănătate și îndeamnă Comisia să actualizeze legislația actuală privind siguranța produselor pentru a combate aceste riscuri;

14.

 este convins că lipsa securității cibernetice sau securitatea cibernetică precară a dispozitivelor conectate și a serviciilor interconectate poate compromite siguranța produselor și că trebuie tratat acest aspect în cadrul revizuirii orizontale a normelor și recomandărilor relevante; invită deci Comisia să se asigure că domeniul de aplicare al revizuirii DSGP ține seama și de provocările în materie de securitate cibernetică și de noile tendințe, asigurând faptul că toate dispozitivele continuă să respecte standardele în materie de internet ale sectorului, aflate în continuă evoluție;

15.

 subliniază că Legea UE privind securitatea cibernetică este unul dintre principalele instrumente pentru îmbunătățirea securității cibernetice la nivelul UE, dar se bazează doar pe un sistem voluntar de certificare; invită Comisia să aprecieze dacă este nevoie de un sistem al UE de certificare a securității cibernetice a produselor cu tehnologii emergente încorporate, cum ar fi IA, internetul obiectelor și robotica, în conformitate cu cadrul UE privind securitatea cibernetică, care să țină seama de aspectele specifice sectorului, și dacă este nevoie să se dezvolte sisteme obligatorii de certificare corespondente pentru produsele de consum care să poată fi actualizate rapid pentru a se adapta la riscurile actuale, fără a împiedica inovarea; invită, așadar, Comisia să aprecieze dacă este necesară o legislație privind cerințe obligatorii în materie de securitate cibernetică și mecanisme adecvate de supraveghere a pieței;

Supravegherea eficace a pieței

16.

 subliniază că multe autorități de supraveghere a pieței din UE s-au confruntat în ultimii ani cu o lipsă a resurselor financiare și umane; încurajează Comisia și statele membre ca, în măsura în care le permit competențele, să aloce autorităților lor de supraveghere a pieței mai multe resurse și cunoștințe de specialitate, să consolideze cooperarea dintre acestea și să conceapă acțiuni comune, inclusiv la nivel transfrontalier și pentru piețele online, să îmbunătățească eficiența și eficacitatea controalelor și să doteze autoritățile de supraveghere a pieței, inclusiv autoritățile vamale, cu efective adecvate de personal, pentru ca ele să poată identifica produsele nesigure, în special cele din țări terțe, și să le poată împiedica circulația pe piața internă; pune în evidență, în acest context, că este deosebit de important să se ofere autorităților competente echipamente moderne, precum și să se asigure faptul că ele folosesc tehnologii inovatoare și accentuează că accesul la documentația relevantă, cum ar fi documentația software-urilor privind siguranța produselor și seturile de date, este esențial pentru ca autoritățile de supraveghere a pieței să își poată desfășura activitățile și evalua conformitatea produselor cu normele de siguranță relevante;

17.

 evidențiază importanța Programului privind piața unică, în contextul cadrului financiar multianual (CFM) 2021-2027, pentru a sprijini și a consolida autoritățile eficace de supraveghere a pieței în îndeplinirea sarcinilor lor pe piața internă și pentru a asigura aplicarea uniformă a normelor de siguranță a produselor în întreaga UE, astfel încât pe piața internă să fie oferite numai produse sigure și conforme, care garantează un nivel ridicat de protecție a consumatorilor; își reiterează, în acest sens, apelul adresat Comisiei și Consiliului de a asigura resurse mai mari și adecvate și o linie bugetară separată și invită, de asemenea, statele membre să aloce resurse suficiente și autorităților lor vamale; îndeamnă părțile implicate în negocierile interinstituționale să împiedice reducerea bugetelor pentru programele în domeniul pieței unice și în cel vamal ale CFM;

18.

 accentuează că, deși activitățile de supraveghere a pieței urmăresc să protejeze interesele generale ale populației, iar produsele contrafăcute au de-a face cu protecția drepturilor private de proprietate intelectuală, există o legătură între produsele contrafăcute și riscurile pentru sănătatea și siguranța consumatorilor; îndeamnă, prin urmare, Comisia să încerce să înțeleagă mai bine fenomenul contrafacerii și rolul potențial pe care autoritățile de supraveghere a pieței și piețele online ar putea să îl joace pentru a proteja mai mult sănătatea și siguranța consumatorilor din UE, inclusiv prin aplicarea eficace a legislației vamale și armonizarea controalelor vamale în întreaga UE; încurajează autoritățile de supraveghere a pieței să folosească tehnologii noi, cum ar fi IA și blockchain, pentru a se asigura că analiza datelor poate fi utilizată pentru a atenua riscurile, a îmbunătăți respectarea legislației privind siguranța produselor și a proteja consumatorii de produsele contrafăcute;

19.

 îndeamnă Comisia și statele membre să stabilească rate minime de eșantionare; solicită autorităților de supraveghere a pieței să efectueze controale prin metoda „clientului misterios” în fiecare sector, inclusiv pe piețele pentru cumpărături online, regulat sau în zilele de control („sweep days”), precum cele desfășurate de Rețeaua de cooperare pentru protecția consumatorilor; adaugă că ar trebui să se acorde o atenție deosebită categoriilor de produse cel mai des notificate în RAPEX, și că, dacă se identifică un risc, ar trebui să se ia măsuri restrictive corespunzătoare; recomandă ca aceste măsuri să se bazeze ferm pe instrumente de analiză a datelor; reliefează că este important ca statele membre să impună sancțiuni contravenienților;

20.

 invită Comisia să adopte rapid acte de punere în aplicare în conformitate cu Regulamentul (UE) 2019/1020, în special articolul 25, care să stabilească criteriile de referință și tehnicile de control al produselor armonizate și nearmonizate, precum și să includă cerințe minime privind controalele pentru produsele care intră pe piața Uniunii, astfel încât să se asigure aplicarea consecventă, eficace și uniformă a legislației Uniunii;

21.

 subliniază că produsele cumpărate de consumatori de la operatori economici din afara UE trebuie să facă obiectul unor controale eficace, pentru a le asigura conformitatea cu cadrul de reglementare al UE; invită autoritățile de supraveghere a pieței, inclusiv autoritățile vamale, să efectueze controale adecvate ale acestor produse; invită Comisia să examineze posibilitatea de a solicita operatorilor economici din afara UE să desemneze un operator economic din UE pentru produsele nearmonizate, care ar furniza autorităților de supraveghere a pieței informații sau documente referitoare la siguranța produsului și ar coopera cu acestea pentru a se asigura că se întreprind acțiuni corective menite să remedieze cazurile de neconformitate;

22.

 solicită Comisiei să coopereze cu autoritățile de reglementare din țările terțe, pentru a face schimb de informații ce țin de supravegherea pieței privind produsele periculoase și să prevadă dispoziții privind supravegherea pieței și asigurarea respectării normelor în toate acordurile comerciale bilaterale ale UE, astfel încât întreprinderile din afara UE care vând produse sau servicii pe piața internă să fie supuse acelorași obligații de siguranță a produselor ca și întreprinderile din UE;

23.

 îndeamnă Comisia să intensifice, la nivel european și internațional, cooperarea dintre autoritățile de protecție consumatorilor, autoritățile de supraveghere a pieței, autoritățile vamale și alte autorități competente, pentru garanta controale armonizate și uniforme la toate punctele de intrare în Uniune, să permită transferul rapid de informații cu privire la produsele nesigure și să coordoneze mai bine măsurile de asigurare a respectării normelor, cum ar fi verificarea respectării cadrului de reglementare al UE și sancțiunile; în acest context, invită Comisia și statele membre să consolideze interacțiunile dintre bazele de date publice ale UE și cele naționale privind produsele ilegale; îndeamnă Comisia ca, în cadrul prevăzut de Regulamentul (UE) 2019/1020, să permită utilizarea sistemului de informare și de comunicare pentru supravegherea pieței, care ar trebui să funcționeze în paralel cu sistemul comun de gestionare a riscurilor, pentru a intensifica cooperarea și schimburile de informații între statele membre și Comisie;

24.

 îndeamnă Comisia să acorde prioritate siguranței produselor în planul său de acțiune vamală;

Produse sigure pe piețele online

25.

 subliniază că consumatorilor ar trebui să li se ofere produse la fel de sigure, indiferent dacă fac achiziții online sau offline, și recunoaște angajamentul privind siguranța produselor pe piețele online (18), subliniind caracterul voluntar al acestuia, faptul puțini operatori ai pieței participă la acesta și că nu există indicatori-cheie de performanță detaliați care să asigure o evaluare semnificativă a eforturilor semnatarilor; invită Comisia să încurajeze alte piețe online să se alăture inițiativei și să le prezinte consumatorilor informații clare privind drepturile lor și comerciantul cu amănuntul, să evalueze rolul pe care l-ar putea juca piețele online pentru a limita circulația produselor nesigure și să propună norme obligatorii privind obligațiile și responsabilitățile piețelor cu sediul în UE și în afara acesteia, în cadrul Legii privind serviciile digitale, al revizuirii DSGP și al oricărui alt act legislativ relevant;

26.

 subliniază că sunt necesare condiții de concurență echitabile între platformele din UE și cele din țări terțe în ceea ce privește conformitatea cu normele UE privind siguranța produselor; invită Comisia ca, împreună cu autoritățile de supraveghere a pieței, să efectueze cercetări cu privire la siguranța produselor din țări terțe, să controleze mai activ piețele online și să le atribuie o responsabilitate mai mare; îndeamnă Comisia ca, în cooperare cu organizațiile consumatorilor și cu statele membre, să informeze mai bine consumatorii cu privire la posibilele pericole pe care le prezintă produsele din țări terțe achiziționate de pe piețe online; invită Comisia să ceară piețelor online să aplice aceleași norme tuturor entităților care oferă produse consumatorilor din UE, inclusiv celor cu sediul în țări terțe;

27.

 constată că, deși platformele online, cum ar fi piețele online, au adus beneficii atât comercianților cu amănuntul, cât și consumatorilor, prin îmbunătățirea ofertei și scăderea prețurilor, în același timp, tot mai mulți vânzători – mai ales din țări terțe – oferă produse nesigure sau ilegale pe piața unică; așadar, îndeamnă piețele online să reacționeze cât mai repede posibil la notificările din partea RAPEX și să coopereze în mod eficace și proactiv cu autoritățile competente ale statelor membre, retrăgând imediat produsele nesigure și luând măsuri pentru ca acestea să nu reapară pe piață; solicită Comisiei să oblige piețele online să reacționeze în mod eficace la produsele nesigure, inclusiv prin informarea consumatorilor dacă au achiziționat un produs nesigur sau neconform în alte privințe; încurajează piețele online ca, atunci când sunt contactate de organizații ale consumatorilor, să emită o alertă cu privire la un produs nesigur și să coopereze cu acestea pentru a evalua riscul potențial;

28.

 solicită Comisiei și statelor membre să se asigure că piețele online își consolidează cooperarea cu autoritățile competente prin desfășurarea de activități în comun cu acestea, consultă RAPEX înainte de a introduce produse pe site-urile lor internet, înlătură produsele pe care RAPEX le identifică ca fiind nesigure, fac schimb de informații privind vânzătorii care încalcă normele, iau măsuri eficace și de descurajare împotriva acestora și a lanțului lor de aprovizionare, creează un sistem solid de autentificare a utilizatorului comercial și dezvoltă un instrument ușor accesibil din întreaga UE prin care consumatorii să semnaleze produsele nesigure;

29.

 îndeamnă Comisia să aprecieze cum și-ar putea îmbunătăți piețele online interconectarea cu sistemul RAPEX, cu condiția ca acesta din urmă să fie modernizat și să devină compatibil, de exemplu, printr-o interfață de programare a aplicațiilor, pentru a fi alertate despre faptul că un produs a fost notificat în sistem și a se asigura că produsele oferite spre vânzare sunt sigure și îndeamnă Comisia să ceară piețelor online să introducă pe site-urile lor internet un link către RAPEX, astfel încât să sensibilizeze populația la existența acestei platforme;

30.

 solicită Comisiei să evalueze cerința ca platformele online să aplice măsuri de protecție eficace și adecvate împotriva apariției unor reclame la produse nesigure, ce nu respectă cadrul de reglementare al UE, inclusiv a unor reclame sau a garanții și declarații înșelătoare prezentate de furnizori sau de consumatori, și să alăture acestei evaluări o evaluare amănunțită a impactului unor astfel de dispoziții, inclusiv o analiză a raportului costuri-eficacitate bazată pe proporționalitate pentru platformele online;

31.

 invită Comisia să negocieze în cadrul OMC un acord ambițios privind comerțul electronic pentru a îmbunătăți respectarea normelor de siguranță a produselor online la nivelul UE și la nivel internațional;

Programul de standardizare pentru 2020 al Comisiei și trasabilitatea

32.

 salută faptul că programul UE de standardizare pentru 2020 abordează problemele apărute pe piața unică digitală, cum ar fi IA, internetul obiectelor, protecția datelor, inclusiv datele privind sănătatea, securitatea cibernetică și mobilitatea automatizată; solicită Comisiei să dea Comitetului European de Standardizare, Comitetului European de Standardizare în Electrotehnică și Institutului European de Standardizare în Telecomunicații sarcina de a sprijini procesul de concepere a unor standarde armonizate, inclusiv pentru sectoarele tradiționale care nu foloseau în trecut tehnologia informației, pentru a asigura utilizarea în condiții de siguranță și în mod uniform în întreaga UE a noilor tehnologii digitale interoperabile; evidențiază că standardele, în special cele pentru anumite categorii de produse, cum ar fi echipamentele individuale de protecție, ar trebui elaborate astfel încât să asigure cel mai înalt nivel de siguranță pentru bărbați și femei; invită Comisia și statele membre să sprijine participarea tuturor părților interesate relevante, inclusiv a asociațiilor de consumatori și de întreprinderi, la activitățile de standardizare;

33.

 accentuează că o trasabilitate efectivă și eficientă de-a lungul lanțului de aprovizionare este esențială pentru îmbunătățirea siguranței și a calității produselor, în conformitate cu cadrul de reglementare al UE, precum și a protecției consumatorilor din UE, deoarece informațiile clare și fiabile privind produsele previn incertitudinea în rândul consumatorilor, inclusiv a persoanelor cu dizabilități, le dau mijloacele necesare pentru a alege în cunoștință de cauză și permit autorităților de supraveghere a pieței să își desfășoare activitatea; solicită Comisiei să actualizeze în consecință normele privind cerințele de trasabilitate a produselor nearmonizate;

34.

 solicită Comisiei să evalueze cum ar putea mări tehnologia registrelor distribuite, cum ar fi tehnologia blockchain, siguranța produselor prin îmbunătățirea trasabilității produselor de-a lungul întregului lanț de aprovizionare, inclusiv prin standardizarea lor; subliniază că prin producția de informații electronice fiabile și verificabile, controalele autorităților de supraveghere a pieței ar deveni mai simple și mai eficace;

Rechemările unor produse

35.

 ia act de faptul că consumatorii reacționează prea puțin la rechemarea anumitor produse și că produsele nesigure continuă astfel să fie utilizate, cu toate că au fost rechemate; solicită Comisiei să publice orientări într-un limbaj simplu privind procedurile de rechemare a unor produse, inclusiv o listă de verificare cu cerințe concrete, și să furnizeze informații clare cu privire la criteriile de referință utilizate de autoritățile de supraveghere a pieței, pentru a crește numărul de consumatori care au luat la cunoștință de rechemările produselor, luând în considerare faptul că s-ar putea ca IMM-urile, mai ales microîntreprinderile, să aibă nevoie de mai mult ajutor pentru a se conforma orientărilor;

36.

 solicită comercianților cu amănuntul, piețelor online și asociațiilor de consumatori să joace un rol mai important în rechemările produselor nesigure achiziționate online sau offline prin furnizarea unor informații adecvate consumatorilor și invită comercianții cu amănuntul și piețele online să se asigure că produsele sunt retrase rapid de pe piețele online și de pe rafturi și sunt rechemate de la consumatori; solicită Comisiei și statelor membre să ceară piețelor online să stabilească mecanisme adecvate prin care să se asigure că își pot contacta utilizatorii, cumpărătorii și vânzătorii, indiferent dacă este vorba de persoane fizice sau întreprinderi, pentru a-i informa cât mai curând posibil atunci când trebuie făcute rechemări de produse; solicită Comisiei să evalueze cum pot face noile tehnologii și algoritmii acest proces mai eficace și cum se pot asigura că sunt contactați mai mulți consumatori afectați;

37.

 îndeamnă Comisia și statele membre să intensifice schimbul transfrontalier de bune practici privind rechemările și să analizeze posibilitatea de a crește ratele de înregistrare a produselor, astfel încât consumatorii afectați să poată fi identificați mai ușor și informați în mod activ, chiar și pentru achizițiile transfrontaliere, și să permită operatorilor economici să utilizeze date precum sistemele de fidelizare pentru a contacta consumatorii fără a încălca normele Regulamentului general privind protecția datelor; invită asociațiile de consumatori să își consolideze cooperarea cu autoritățile de supraveghere a pieței cu privire la procedurile de rechemare, indicând pe site-urile lor produsele identificate ca fiind nesigure în RAPEX;

38.

 invită Comisia și statele membre să elaboreze un raport simplu și armonizat de feedback privind rechemările unor produse de către operatorii economici, raport care trebuie înaintat autorităților de supraveghere a pieței pentru a aprecia dacă rechemarea a fost eficace;

o

o o

39.

 încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1)  JO L 11, 15.1.2002, p. 4.

(2)  JO L 218, 13.8.2008, p. 82.

(3)  JO L 91, 29.3.2019, p. 1.

(4)  JO L 316, 14.11.2012, p. 12.

(5)  JO L 169, 25.6.2019, p. 1.

(6)  JO L 194, 19.7.2016, p. 1.

(7)  JO L 151, 7.6.2019, p. 15.

(8)  Texte adoptate, P9_TA(2020)0032.

(9)  Texte adoptate, P8_TA(2019)0081.

(10)  JO C 388, 13.11.2020, p. 141.

(11)  JO C 388, 13.11.2020, p. 39.

(12)  JO C 363, 28.10.2020, p. 179.

(13)  JO C 11, 13.1.2020, p. 7.

(14)  JO C 334, 19.9.2018, p. 2.

(15)  JO C 334, 19.9.2018, p. 60.

(16)  JO C 76, 28.2.2018, p. 112.

(17)  JO C 443, 22.12.2017, p. 722.

(18)  Angajamentul privind siguranța produselor este un angajament voluntar asumat de piețele online în ceea ce privește siguranța produselor nealimentare comercializate online de către vânzători terți începând cu iunie 2018.

Top