13.10.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 345/1

1.1.

Comitetul Economic și Social European (CESE) subliniază importanța anului 2018 ca ultim an pe deplin operațional pentru Comisie în configurația actuală, precum și pentru Parlamentul European. Prin urmare, CESE solicită Comisiei să își elaboreze programul de lucru într-un mod ambițios, dar pragmatic, pentru a aborda în mod adecvat provocările generate de momentul de răscruce în care se află Uniunea Europeană. Date fiind incertitudinile legate de Brexit și evoluțiile de la nivel mondial, o amplă dezbatere participativă și structurată privind viitorul Europei este necesară acum mai mult ca oricând. Este important să ne întoarcem la rădăcini și să ne reamintim proiectul inițial, precum și valorile fundamentale și obiectivele Uniunii, astfel cum au fost consacrate în tratatele UE.

1.2.

Ar trebui să ne bazăm pe rezultatele pozitive obținute până în prezent. Totuși, apariția atitudinilor și mișcărilor naționaliste, protecționiste, autoritariste și populiste ar trebui considerată drept un semnal de alarmă pentru liderii instituțiilor UE și ai statelor membre, în sensul că trebuie să analizăm care sunt acțiunile necesare pentru recâștigarea încrederii publicului și garantarea unui viitor de succes pentru proiectul european.

1.3.

În acest scop, CESE solicită Comisiei să depună eforturi în direcția unei Uniuni puternice, solide și unite, care să poată genera creștere durabilă, locuri de muncă de calitate, bunăstare și egalitate de șanse pentru toți cetățenii Europei, pe baza unei viziuni comune și a unui discurs pozitiv, bazate pe implicarea și participarea publică. O Uniune unită, caracterizată de coeziune, întemeiată pe angajamentul statelor membre față de cauză este extrem de necesară pentru a răspunde provocărilor economice, sociale și de mediu cu care se confruntă UE. Coeziunea internă este, de asemenea, o condiție prealabilă obligatorie pentru ca UE să acționeze ca actor global puternic în domenii precum comerțul internațional, securitatea, energia, politica privind clima și promovarea drepturilor omului.

1.4.

CESE recunoaște că negocierile privind Brexit-ul vor face din anul 2018 un an dificil. Totuși, este importantă continuarea punerii în aplicare, de către Comisie, a măsurilor deja convenite, în special a celor legate de inițiativele privind piața unică. În același timp, este necesar să ne pregătim pentru viitorul pe termen lung al UE. CESE face referire aici la avizele sale cu privire la Cartea albă privind viitorul Europei. CESE va prezenta, de asemenea, avize referitoare la documentele de dezbatere asociate, ceea ce face ca aceste teme să fie menționate în prezentul document numai într-un mod succint.

1.5.

Întrucât există o legătură solidă între economie, ocuparea forței de muncă, bunăstarea populației și mediu, CESE solicită Comisiei să adopte dezvoltarea durabilă ca abordare generală a programului său de lucru. Astfel, CESE își structurează contribuția în trei „piloni” ai durabilității, după cum urmează:

1.6.

CESE subliniază că pilonii sunt universali, indivizibili și interdependenți. UE ar trebui să fie ambițioasă și să vizeze politici și inițiative care propun soluții avantajoase pentru toate părțile implicate în ceea ce privește beneficiile economice, sociale și de mediu.

1.7.

În acest scop, CESE îndeamnă Comisia să își elaboreze politicile într-un mod integrat și să aplice o abordare coerentă și consecventă, implicând toate părțile Comisiei și separând elaborarea politicilor de legiferare. De asemenea, CESE solicită Comisiei să îmbunătățească în continuare – în conformitate cu principiile unei mai bune reglementări – calitatea legiferării în UE și să simplifice și să clarifice legislația, în vederea creării de beneficii practice pentru toți participanții.

1.8.

Totodată, CESE își reiterează solicitarea privind elaborarea unei strategii globale pentru integrarea obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) din Agenda 2030 a Organizației Națiunilor Unite în toate politicile relevante ale UE și invită Comisia să formuleze o viziune pe termen lung și o strategie privind durabilitatea, pe baza viitorului aviz al CESE intitulat „Tranziția către un viitor european mai durabil – o strategie pentru 2050”.

1.9.

CESE subliniază importanța crucială a participării structurate a societății civile la conceperea, punerea în aplicare și monitorizarea politicilor, programelor și a altor inițiative ale UE, în vederea obținerii unor rezultate tangibile și a acceptării din partea publicului, precum și pentru promovarea coeziunii în societate. Partenerii sociali au de jucat un rol specific în elaborarea și punerea în aplicare a politicilor care afectează în mod direct sau indirect ocuparea forței de muncă și piețele forței de muncă.

1.10.

În timp ce propunerile de măsuri sunt prezentate mai detaliat în secțiunile 2-5, CESE rezumă principalele sale priorități politice pentru programul de lucru al Comisiei pentru 2018 după cum urmează:

2.1.1.

Procesul semestrului european ar trebui să consolideze rolul de coordonare al Comisiei, pentru a garanta că statele membre acționează în conformitate cu obiectivele și recomandările aferente Strategiei Europa 2020 și punerea în aplicare a reformelor structurale necesare pentru creșterea economică sustenabilă pe termen lung, crearea de locuri de muncă de calitate și progresul social. O implicare mai strânsă a partenerilor sociali și a altor organizații reprezentative ale societății civile, precum și o reprezentare sporită a acestora în formularea și punerea în aplicare a programelor de reformă reprezintă un factor esențial pentru succesul în cadrul acestui proces, dat fiind că partenerii sociali au un rol specific de jucat, având în vedere competențele, responsabilitățile și sarcinile exclusive ale acestora.

2.1.2.

CESE solicită o ajustare macroeconomică simetrică în zona euro, partajată atât de statele membre care au înregistrat deficite, cât și de cele cu excedente. Aceasta include o orientare bugetară pozitivă agregată pentru zona euro în ansamblu.

2.1.3.

Uniunea economică și monetară reprezintă un element esențial al integrării europene. CESE face referire la pozițiile sale anterioare și solicită inițiative pentru finalizarea UEM, inclusiv dezvoltarea guvernanței sale, controlul democratic și dialogul macroeconomic.

2.2.1.

Cu următorul cadru financiar multianual (CFM), Comisia ar trebui să deschidă calea pentru concentrarea resurselor în mod eficace și pentru a răspunde provocărilor viitoare generate de Brexit și nevoii de creștere durabilă, competitivitate, inovare, ocupare a forței de muncă și coeziune socială, prin aplicarea unei abordări orientate către performanță și rezultate. CESE solicită Comisiei să alinieze durata următorului CFM cu ciclul politic al Comisiei și al Parlamentului. De asemenea, Comitetul reclamă efectuarea de preparative pentru introducerea unor noi tipuri de resurse proprii ale UE.

2.2.2.

CESE salută a doua etapă a FEIS (Fondul european pentru investiții strategice) care vizează stimularea investițiilor prin atragerea unui volum de capital privat din ce în ce mai mare, alături de capitalul public din resurse naționale și regionale. În acest scop, domeniul de aplicare al FEIS ar trebui să includă, de asemenea, alte surse de finanțare, pe lângă bănci.

2.2.3.

CESE subliniază necesitatea utilizării eficiente și eficace a fondurilor europene. Investițiile în inovare, antreprenoriat, dezvoltarea competențelor, politicile active în domeniul pieței forței de muncă și sistemele digitale, energetice și de transport trebuie ierarhizate în funcție de priorități, asigurând alocarea adecvată a finanțării pentru proiecte cu un impact social ridicat.

2.2.4.

CESE subliniază că implementarea în continuare a uniunii piețelor de capital este necesară pentru îmbunătățirea accesului la fonduri private, fiind vizate în special nevoile IMM-urilor. De asemenea, ar trebui promovată o utilizare mai amplă a finanțării de pe piața titlurilor de capital și piața de capital.

2.2.5.

În ceea ce privește finalizarea uniunii bancare, CESE subliniază că partajarea în continuare a riscurilor trebuie însoțită de noi propuneri privind reducerea riscurilor. În cadrul reformelor viitoare privind reglementarea bancară, Comisia ar trebui să acorde atenția cuvenită caracteristicilor specifice și posibilităților băncilor mici și mai puțin complexe.

2.2.6.

CESE solicită măsuri de limitare a fraudei fiscale, a evaziunii fiscale și a planificării fiscale agresive. Tendințele actuale din sistemele fiscale care favorizează finanțarea prin îndatorarea întreprinderilor ar trebui schimbate. În ceea ce privește TVA-ul, CESE își reiterează recomandarea de a renunța la sistemul actual de tranziție și de a se orienta către un regim definitiv al TVA, adaptat la piața unică europeană.

2.3.1.

CESE subliniază importanța pieței unice digitale pentru întreaga societate. Competențele digitale, un mediu de afaceri propice și încrederea consumatorilor se numără printre cele mai importante condiții pentru utilizarea potențialului digitalizării. Întrucât datele reprezintă un factor de producție și materie primă pentru crearea de valoare economică adăugată, accesibilitatea și fluxul liber de date au o importanță extremă. În același timp, protecția adecvată a datelor cu caracter personal și a datelor comerciale trebuie asigurată, o atenție specială fiind acordată datelor generate de întreprinderile individuale. De asemenea, CESE îndeamnă Comisia să depună în continuare eforturi pentru sporirea capabilităților de securitate cibernetică și a cooperării. În plus, CESE solicită cooperarea internațională în domeniul digital, de exemplu în cadrul OCDE.

2.3.2.

Infrastructura digitală trebuie dezvoltată în continuare, inclusiv conexiunile în bandă largă și fără fir, sistemele digitale, energetice și de transport, precum și clădirile și comunitățile „inteligente”. Utilizarea digitalizării trebuie promovată în mod corespunzător în sectorul educației, al sănătății și cel social. Utilizarea deplină a digitalizării ar trebui, totodată, să fie promovată pentru fluidizarea proceselor administrative. Un accent special ar trebui plasat pe furnizarea de acoperire pentru zonele îndepărtate și pe asigurarea unui acces digital minim pentru toți, consolidând, de asemenea, includerea grupurilor vulnerabile ale societății.

2.3.3.

CESE a fost un susținător puternic al inițiativei privind uniunea energetică încă de la început. Comitetul solicită Comisiei să continue punerea în aplicare a strategiei pentru uniunea energetică, asigurându-se că există o infrastructură energetică adecvată și piețe energetice funcționale, ce garantează disponibilitatea unei energii sigure, accesibile și ecologice pentru publicul larg și întreprinderi. CESE subliniază importanța dialogului în domeniul energetic la nivel european, național și local, cu implicarea deplină a societății civile. Comitetul își va publica periodic avizele cu privire la situația uniunii energetice și la inițiativele individuale.

2.3.4.

Domeniul transportului este strâns legat de uniunea energetică. Dat fiind că este unul dintre factorii de bază care permit activități pentru întreaga societate, transportul merită un loc important în programul de lucru al Comisiei. Scopul principal al măsurilor ar trebui să fie de a asigura populației și întreprinderilor o mobilitate și un transport accesibile, funcționale, sigure, la prețuri convenabile și ecologice. Aceasta necesită o investiție publică și privată substanțială în sistemele de transport și în dezvoltarea transportului public. Aspectele problematice în materie de energie și climă legate de transport, precum și introducerea de noi tehnologii nu ar trebui să fie tratate separat de chestiunile aferente pieței transporturilor.

2.3.5.

Ținând seama de importanța orizontală a serviciilor de interes economic general (SIEG), CESE invită Comisia să îmbunătățească normele privind compensarea publică pentru furnizarea de SIG și aplicarea acestora, în vederea asigurării unor orientări și a creării unui compendiu de bune practici.

2.3.6.

CESE recunoaște atât rolul orașelor, cât și pe cel al zonelor rurale în dezvoltarea și coeziunea economică, socială și teritorială. Subliniind rolul orașelor, UE ar trebui să lucreze în continuare la o Agendă urbană bine definită și adecvat implementată. Potențialul considerabil al zonelor rurale, montane și insulare ar trebui utilizat în noua abordare a Comisiei privind dezvoltarea teritorială integrată.

2.4.1.

CESE solicită Comisiei să adopte o abordare și o strategie cuprinzătoare cu privire la dezvoltarea industrială. O atenție specială ar trebui acordată oportunităților și provocărilor generate de megatendințele globale, cum ar fi progresul rapid în domeniul digitalizării și internetul obiectelor, corelarea industriilor prelucrătoare și de servicii, precum și tranziția către o economie circulară și cu emisii reduse de dioxid de carbon.

2.4.2.

Trebuie fructificat potențialul de creștere al serviciilor, inclusiv în comerțul cu amănuntul, în condițiile respectării drepturilor consumatorilor și ale lucrătorilor și recunoscând în același timp că există în continuare bariere în cadrul pieței unice.

2.4.3.

Politica de inovare, inclusiv în ce privește inovarea socială, este esențială pentru competitivitatea economică și reînnoire și pentru obținerea unor beneficii pentru societate. CESE solicită promovarea rețelelor supranaționale și a rețelelor orizontale între universități, întreprinderi și organizații ale societății civile în contextul Orizont 2020. CESE recomandă, de asemenea, simplificarea normelor administrative privind finanțarea și ajutorul de stat.

2.4.4.

Este necesară o strategie „Industrie 4.0” și „Societate 4.0” la nivelul UE, axată pe tehnologii și platforme, standarde și arhitecturi de referință, rețele ale Centrelor de inovare regionale și competențe la toate nivelurile.

2.4.5.

În ceea ce privește provocările generate de megatendințele globale în sectoare individuale precum industria autovehiculelor, a oțelului și a cărbunelui, CESE solicită gestionarea corespunzătoare a modificărilor structurale, prin cadre de tranziție echitabile și adecvate și printr-un dialog privind aspectele specifice sectorului, purtat cu partenerii sociali. Pe de altă parte, trebuie să se valorifice și să se profite de oportunitățile care apar în domenii precum industria spațială și a apărării, asigurând în același timp condiții favorabile pentru dezvoltarea sectoarelor industriale în general și condiții bune de muncă.

2.4.6.

Ar trebui depuse eforturi speciale cu accent pe consolidarea finanțării, a inovării și a internaționalizării întreprinderilor mici și mijlocii, iar „Small Business Act” pentru Europa trebuie să fie pe deplin pus în aplicare. Politicile privind IMM-urile ar trebui să fie adaptate la diversele forme de întreprinderi (întreprinderi familiale, microîntreprinderi și întreprinderi mici tradiționale, întreprinderi nou-înființate și în curs de extindere, inclusiv întreprinderi ale economiei sociale). CESE invită, de asemenea, Comisia să lanseze consultări cu privire la definiția IMM-urilor.

2.4.7.

CESE consideră că este importantă formularea unei perspective cuprinzătoare asupra noilor tendințe ale modelelor economice de producție și de consum, cum sunt cele colaborative, circulare, de partajare, funcționale, precum și oportunitățile de dezvoltare precum economia socială. Sunt necesare măsuri pentru a facilita introducerea acestor modele noi și diverse, dar, în același timp, trebuie garantate condiții de concurență echitabile și conformitatea cu legislația relevantă și corespunzătoare, pentru a asigura protecția publică și a consumatorilor, precum și respectarea drepturilor lucrătorilor.

2.4.8.

Ținând seama de rolul specific deținut de economia socială, CESE își reiterează solicitarea de a lansa un Plan de acțiune cuprinzător pentru economia socială, în conformitate cu concluziile Consiliului din decembrie 2015 privind „Promovarea economiei sociale ca factor esențial al dezvoltării economice și sociale în Europa”.

2.4.9.

Multifuncționalitatea, diversitatea modelelor agricole și sustenabilitatea ar trebui menținute în centrul atenției atunci când se abordează nevoile de finanțare, modernizare și simplificare a politicii agricole comune (PAC) ca parte a următorului CFM. Mai multe eforturi sunt, de asemenea, necesare în ceea ce privește cercetarea și digitalizarea în sectorul agricol.

2.4.10.

CESE solicită Comisiei să treacă la o politică agricolă și alimentară mai integrată, ținând seama totodată de nevoia de tranziție către o economie circulară și de reducere drastică a risipei de alimente. Comisia ar trebui să adopte, de asemenea, legi care să elimine practicile comerciale neloiale din lanțul alimentar.

2.4.11.

Pentru a permite dezvoltarea adecvată și reînnoirea industriilor și a agriculturii, cadrul politic și de reglementare trebuie să prevadă un mediu de investiții și de acțiune stabil și predictibil, precum și să urmeze principiile unei mai bune reglementări, pentru bunăstarea cetățenilor.

2.5.1.

CESE solicită negocieri comerciale active și corecte cu parteneri precum Japonia, Mercosur și ASEAN, dar și punerea în aplicare fără sincope a acordurilor deja încheiate, ținând seama de observațiile formulate în precedentele avize ale sale. În punerea în aplicare a comunicării Comisiei intitulată „Comerț pentru toți”, CESE consideră că este important să se încheie negocieri într-un mod echilibrat și transparent, care să asigure beneficii pentru întreprinderi și cetățeni și care să protejeze, totodată, standardele de mediu, standardele sociale, standardele de muncă, consumatorii și alte standarde, precum și serviciile publice. În general, CESE subliniază importanța transparenței și a implicării societății civile în negocierea, punerea în aplicare și monitorizarea acordurilor comerciale încă de la început.

2.5.2.

CESE salută îmbunătățirile pe care le va determina înlocuirea procedurii de soluționare a litigiilor dintre investitori și stat (ISDS) cu un nou sistem, dar invită Comisia să ia în continuare măsuri astfel încât sistemul jurisdicțional în materie de investiții (ICS) să poată funcționa efectiv ca un organism judiciar internațional independent, mai ales având în vedere Acordul CETA.

2.5.3.

Continuarea negocierilor comerciale bilaterale nu ar trebui să slăbească angajamentul UE față de OMC și față de un acord multilateral global solid. CESE așteaptă o aplicare activă a concluziilor Conferinței ministeriale a OMC din 2017 în domenii precum agricultura și comerțul electronic. În plus, există o nevoie urgentă de a evalua riscurile și oportunitățile din perspectiva societății civile, pentru a stabili calea de urmat în cadrul negocierilor multilaterale în curs cu privire la Acordul privind comerțul cu servicii (TiSA) și Acordul privind bunurile de mediu. De asemenea, CESE solicită adoptarea și punerea rapidă în aplicare a reformelor aduse politicii UE de protecție comercială.

2.5.4.

CESE consideră importantă asigurarea consecvenței între politica comercială și obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, Acordul de la Paris privind schimbările climatice și politica de dezvoltare a UE. În acest scop, ar trebui vizate capitolele ambițioase privind comerțul și dezvoltarea durabilă, cu mecanisme solide de monitorizare ale societății civile, în vederea includerii lor în acordurile comerciale.

2.5.5.

În plus, CESE solicită monitorizarea de către societatea civilă a tuturor aspectelor acordurilor, inclusiv a celor ale căror dispoziții nu conțin în mod specific un organism comun de monitorizare care să implice societatea civilă. Expertiza CESE oferă beneficii unice în acest context.

2.5.6.

De asemenea, Comitetul solicită desfășurarea de dezbateri cu societatea civilă pe seama evaluării impactului și a punerii efective în practică a propunerii privind instanța multilaterală în domeniul investițiilor.

3.1.1.

CESE ia notă de Comunicarea Comisiei privind instituirea unui Pilon european al drepturilor sociale și de propunerea de proclamație pe această temă, precum și de inițiativele legislative și nelegislative care o însoțesc. CESE lucrează la acest pachet și își va prezenta avizele în timp util.

3.1.2.

Până aici, CESE se referă la avizul său anterior privind Pilonul european al drepturilor sociale (1), în care a indicat obiectivele sale generale pentru dezvoltarea pilonului, printro combinație de instrumente juridice și fără caracter juridic legate de domenii precum viitorul muncii, condiții de muncă echitabile, ocuparea forței de muncă, aplicarea acquis-ului social european existent și investițiile sociale. Comitetul a susținut că pilonul ar trebui să se aplice tuturor statelor membre, recunoscând totuși că zona euro ar putea să necesite instrumente sau mecanisme specifice. În opina sa, semestrul european și programele naționale de reformă ar trebui să devină instrumentele principale de punere a în aplicare și de monitorizare a Pilonului și solicită instituirea unor criterii clare de referință în semestrul european.

3.1.3.

Condițiile-cadru de pe piețele forței de muncă trebuie să sprijine posibilitatea unei oferte noi și mai diversificate de cariere profesionale. Viața profesională necesită diferite forme de angajare a forței de muncă și diferite forme de muncă. Pentru aceasta, este nevoie de o legislație adecvată în materie de protecție a ocupării forței de muncă, care să ofere un cadru pentru a asigura condiții de muncă echitabile și să stimuleze recrutarea prin intermediul tuturor tipurilor de contracte de muncă.

3.1.4.

Pentru a răspunde cererii în schimbare de abilități și competențe, CESE evidențiază nevoia de îmbunătățire a sistemului de educație bazat pe muncă, a învățământului profesional și tehnic și a învățării pe tot parcursul vieții, precum și nevoia de perfecționare și recalificare profesională. Pentru o piață a forței de muncă favorabilă incluziunii, trebuie elaborate, de asemenea, modalități de consolidare a unei tranziții fără sincope de la un loc de muncă la altul și dinspre situația de șomaj și dinspre sistemul educațional către un loc de muncă.

3.1.5.

Recunoscând că viitorul UE este strâns legat de încrederea generațiilor mai tinere în proiectul UE, CESE subliniază că Comisia ar trebui să își intensifice activitățile pentru a aborda în mod eficace cauzele profunde ale șomajului și ale excluziunii în rândul tinerilor.

3.1.6.

Pentru a consolida creșterea favorabilă incluziunii și coeziunea socială, CESE solicită măsuri care să răspundă nevoii de investiții sociale, în sensul investirii în oameni și în infrastructura și serviciile sociale. Trebuie să se acorde mai multă atenție modului de corelare a celui de-al doilea „Plan Juncker” cu obiectivele pachetului privind investițiile sociale, inclusiv prin intermediul FEIS. În plus, CESE a solicitat un Pact european pentru investiții sociale, care să sprijine reformele sociale și investițiile sociale, în beneficiul unei convergențe economice, sociale și teritoriale reînnoite. Analiza anuală a creșterii ar trebui, de asemenea, să pună accent pe investițiile sociale.

3.1.7.

Fondul social european ar trebui să fie în continuare o componentă-cheie a fondurilor ESI, o atenție specifică fiind acordată promovării formării și integrării pe piața forței de muncă a grupurilor vulnerabile ale populației (de exemplu, tineri, migranți, refugiați și persoane cu handicap). Consolidarea și reutilizarea noilor procese Erasmus trebuie realizate într-un mod mai sistematic, care favorizează incluziunea. De asemenea, CESE cere încă o dată ca toți tinerii să aibă oportunitatea să beneficieze de schimburi europene.

3.1.8.

Recunoscând că reducerea sărăciei reprezintă în principal o competență a statelor membre, CESE subliniază următoarele: reducerea sărăciei ar trebui să fie sistematic abordată în cadrul procesului semestrului european; cercetarea academică privind „bugetele de referință” care permit o viață în demnitate ar trebui să fie în continuare sprijinită; și ar trebui, de asemenea, să existe indicatori comparabili și comuni, de exemplu în materie de sărăcie și inegalitate, precum și evaluări obligatorii ale impactului social al tuturor planurilor de reformă propuse în programele naționale de reformă și în recomandările specifice fiecărei țări. De asemenea, CESE a susținut crearea unui fond european integrat pentru combaterea sărăciei și a excluziunii sociale, pe baza experiențelor din punerea în aplicare a FEAD și a FSE. În plus, Strategia Europa 2020 ar trebui corelată cu punerea în aplicare a Agendei 2030.

3.2.1.

CESE solicită Comisiei să monitorizeze îndeaproape respectarea valorilor și principiilor fundamentale ale UE în toate statele membre și să consolideze procedurile de protecție și apărare a democrației, a statului de drept, a drepturilor fundamentale, a drepturilor omului și a accesului la justiție.

3.2.2.

Politica privind protecția consumatorilor este apropiată de interesele publicului și poate, așadar, să influențeze angajamentul populației față de procesul de integrare a UE. CESE solicită Comisiei să asigure respectarea și consolidarea drepturilor consumatorilor în cadrul procesului REFIT, în lumea digitală și în legătură cu siguranța produselor și a serviciilor. Comisia ar trebui să consolideze măsurile de eliminare a sărăciei energetice și a sărăciei la nivelul consumului și să sporească accesul la alimente și la servicii pentru toți europenii. De asemenea, Comisia ar trebui să promoveze drepturile consumatorilor la informare, educație și participare, precum și dreptul acestora de a se organiza astfel încât interesele lor să fie reprezentate atunci când sunt elaborate norme cu privire la care aceștia au un interes.

3.2.3.

Comisia va trebui să încheie revizuirea principalelor instrumente juridice și nejuridice ale politicii europene pentru consumatori, în calitate de politică în domeniul cetățeniei cu caracter transversal și orizontal, și să prezinte un nou plan de acțiune pentru protecția și apărarea intereselor consumatorilor pentru următorii 10 ani.

3.2.4.

CESE solicită Comisiei să ia toate măsurile adecvate pentru contracararea discriminării de gen pe piața forței de muncă, în cadrul educației și în procesul decizional și pentru combaterea violenței bazate pe gen. Totodată, CESE solicită Comisiei să stabilească o agendă pentru protecția minorităților și a grupurilor vulnerabile, promovând deplina respectare a drepturilor fundamentale și nediscriminarea. Comisia ar trebui să își sporească eforturile de deblocare a directivei cu privire la punerea în aplicare a principiului tratamentului egal și să abordeze situația copiilor, femeilor și persoanelor în vârstă care se află în situații vulnerabile și noile forme de vulnerabilitate.

3.2.5.

Comisia ar trebui să actualizeze Strategia europeană pentru persoanele cu handicap, în conformitate cu recomandările Comitetului pentru drepturile persoanelor cu handicap din cadrul ONU, și să implementeze Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap în cadrul politicilor și programelor sale externe, incluzând lansarea unui card european pentru dizabilitate recunoscut în toate statele membre. Preparativele pentru agenda europeană a drepturilor persoanelor cu handicap 2020-2030 ar trebui, de asemenea, demarate, iar anul 2021 ar trebui declarat Anul european al drepturilor persoanelor cu handicap.

3.2.6.

Accesibilitatea pentru toți ar trebui integrată în inițiativele privind piața unică digitală. În acest scop, Comisia ar trebui să își intensifice eforturile pentru finalizarea negocierilor cu alte instituții în ceea ce privește Actul european privind accesibilitatea. Drepturile călătorilor ar trebui, de asemenea, să fie consolidate, o atenție specială fiind acordată persoanelor cu handicap și celor cu mobilitate redusă.

3.2.7.

CESE îndeamnă, de asemenea, Comisia să sprijine activitățile din instituțiile de învățământ de la toate nivelurile, pentru a-i ajuta pe studenți să facă distincția între știri false și realități confirmate științific.

3.3.1.

CESE subliniază nevoia de a ajuta și a integra refugiați și solicitanți de azil și susține o reformă eficace a sistemului european comun de azil, care să respecte drepturile omului, și instituirea unui sistem comun autentic pentru toate statele membre. De asemenea, Comitetul recomandă înregistrarea de progrese în ceea ce privește vizele de relocare și vizele umanitare pentru refugiați, astfel încât nevoile reale să fie acoperite. CESE solicită Comisiei să monitorizeze punerea în aplicare a acordului privind repartizarea refugiaților între statele membre.

3.3.2.

În plus, CESE solicită revizuirea acordurilor de parteneriat cu țările terțe de tranzit și de origine ale fluxurilor migratorii, pentru a respecta drepturile omului și dreptul internațional, și pentru a elabora instrumente financiare destinate soluționării cauzelor de bază ale migrației.

3.3.3.

Deși apreciază activitatea Comisiei cu privire la canalele legale de migrație prin evaluarea directivelor existente, CESE solicită o guvernanță pe termen mai lung a migrației forței de muncă, care să prevadă integrarea canalelor de mobilitate legale actualizate și schimbul de informații privind oportunitățile pe piața forței de muncă. Ținând seama de structura demografică a Europei, CESE subliniază nevoia de a transforma provocarea integrării refugiaților și a migranților pe piața forței de muncă într-o oportunitate. Investițiile în formare și în sisteme de sprijinire adecvate vor fi factorul principal de facilitare a integrării pe piața muncii pentru a-i ajuta pe imigranți să își fructifice potențialul, utilizând așadar competențele, spiritul antreprenorial și dinamismul acestora, recunoscând totodată valoarea diversității și a diferitelor culturi în societatea noastră în general.

3.3.4.

CESE consideră că anul 2018 – Anul European al Patrimoniului Cultural – prezintă o oportunitate unică de mobilizare a tuturor actorilor în vederea combaterii populismului și a naționalismului și a promovării unui discurs pozitiv cu privire la viitorul Europei. În acest context, sensibilizarea cu privire la nevoia unei înțelegeri interculturale cu privire la refugiați și migranți ar putea fi, de asemenea, consolidată.

3.4.1.

CESE solicită Comisiei să continue aplicarea măsurilor, inclusiv a controlului eficace al frontierelor externe, pentru a-i proteja pe europeni împotriva amenințărilor la adresa securității, cum ar fi terorismul, criminalitatea organizată și criminalitatea cibernetică.

3.4.2.

În plus, CESE consideră că este necesar să fie consolidată cooperarea în materie de apărare. În acest scop, CESE susține crearea unei Uniuni Europene a Apărării și salută Planul de acțiune european în domeniul apărării.

3.4.3.

Ținând seama de provocările generate de imprevizibilitatea politicii SUA și de riscul intensificării protecționismului și a unilateralismului, CESE încurajează UE să își continue activitatea în conformitate cu strategia sa globală, susținând multilateralismul în cadrul Organizației Națiunilor Unite și depunând eforturi în direcția prevenirii conflictelor și a soluționării crizelor internaționale. De asemenea, CESE subliniază nevoia unei coordonări mai strânse a obiectivelor, a politicilor și a resurselor între statele membre, astfel încât UE să devină un actor mai eficace pe scena internațională.

3.4.4.

Punerea în aplicare a Agendei 2030 ar trebui să reprezinte baza cooperării pentru dezvoltare a UE. Pentru a-și demonstra poziția de lider, UE ar trebui să prezinte o analiză voluntară a activităților sale interne și externe cu privire la ODD în cadrul Forumului politic la nivel înalt al ONU.

3.4.5.

CESE sprijină înființarea unei platforme de dialog cu partenerii sociali în contextul politicii europene de vecinătate, în vederea unei mai bune evaluări a pieței forței de muncă, și solicită statelor membre ale UE să elaboreze o abordare europeană comună a coordonării sistemelor de securitate socială între UE și țările vecine din sud. Politica de vecinătate trebuie să indice în mod clar legătura dintre instabilitate și sărăcie și dintre inegalitate și lipsa de oportunități, aspecte care pot spori vulnerabilitatea la radicalizare și pot împiedica procesul de democratizare.

3.4.6.

CESE subliniază importanța relațiilor economice externe și a diplomației internaționale pentru protejarea și sporirea stabilității și a securității. De asemenea, CESE încurajează UE să valorifice pe deplin rolul pe care cultura îl poate juca în cadrul relațiilor internaționale.

4.1.

Planul de acțiune privind economia circulară ar trebui desfășurat într-un mod consecvent, integrat, beneficiind de oportunitățile de reconciliere a aspectelor economice, sociale și de mediu. CESE solicită Comisiei să încurajeze activitățile orientate către piață prin promovarea inovării, facilitarea inițiativelor deschizătoare de drumuri (inclusiv în regiunile îndepărtate și în zonele urbane) și extinderea acestora și prin punerea la dispoziție a unui cadru de reglementare propice. De asemenea, CESE subliniază legăturile dintre economia circulară și alte „modele economice noi”.

4.2.

De asemenea, ar trebui acordată atenția cuvenită punerii în aplicare a politicii și a legislației „tradiționale” de mediu, care includ gestionarea deșeurilor și protecția aerului, a apei, a solului și a biodiversității. CESE îndeamnă Comisia să își continue activitatea ca parte a procesului analizei de mediu europene.

4.3.

Obiectivele privind clima pentru anul 2030 ar trebui puse în aplicare într-un mod cât mai rentabil posibil. În acest scop, CESE invită Comisia să efectueze o evaluare cuprinzătoare a actualelor instrumente de politică privind emisiile scăzute de dioxid de carbon și să se asigure că instrumentele sunt adecvate și sunt utilizate în cel mai eficient mod.

4.4.

Totodată, Comisia ar trebui să analizeze aspectele climatice din perspectiva justiției climatice, și anume din perspectiva unor aspecte precum egalitatea, drepturile omului și sărăcia.

4.5.

Diplomația în domeniul climei rămâne o misiune importantă pentru UE în combaterea schimbărilor climatice. Este necesar ca toți cei mai mari emițători de gaze cu efect de seră să fie determinați să se angajeze a respecta ținte cel puțin la fel de ambițioase precum cele ale UE. CESE încurajează, de asemenea, Comisia să depună eforturi pentru stabilirea de tarife pentru emisiile de carbon la nivel mondial, astfel încât să fie create condiții de concurență echitabile în relație cu competitorii din afara UE.

4.6.

CESE îndeamnă Comisia să elaboreze o strategie privind amplificarea impactului său pozitiv asupra climei și a mediului la nivel mondial (așa-numita „amprentă”). Aceasta necesită un mediu favorabil inovării și investițiilor, precum și condiții propice schimburilor comerciale pentru exportul soluțiilor în materie de climă și al produselor cu emisii reduse de carbon. În acest mod, UE poate aduce o contribuție eficientă la soluționarea provocărilor în materie de schimbări climatice și de mediu și poate avea un impact mult mai mare decât dacă acționează numai în limitele frontierelor sale.

5.1.

CESE subliniază rolul esențial al organizațiilor societății civile în conceperea, punerea în aplicare și monitorizarea politicilor în toate etapele și la toate nivelurile, inclusiv la nivel local. Aceasta necesită o schimbare a culturii și o recunoaștere a valorii societății civile la nivelul UE și al statelor membre, care este deja consacrată la articolul 11 din TUE, care prevede ca instituțiile UE să promoveze și să faciliteze dialogul civil orizontal și vertical, să procedeze la ample consultări și să pună bazele inițiativelor cetățenești europene. Acestea sunt procese complementare care au loc fără a aduce atingere consultărilor CESE și dialogului social.

5.2.

CESE urmărește cu atenție și este activ implicat în dialogul structurat sau forurile consultative (de exemplu, Platforma părților interesate privind economia circulară și Forumul european privind migrația), reunind și implicând organizații ale societății civile și alți actori din instituțiile UE și din statele membre; de asemenea, Comitetul solicită sprijin pentru inițiativele sale destinate creării unei Platforme pentru schimbare (egalitatea de gen în sectorul transportului) și a unui Forum instituțional privind participarea cetățenilor (în cadrul inițiativei cetățenești). În momentul înființării unor platforme precum REFIT, Comisia ar trebui să ia în considerare participarea CESE, în conformitate cu mandatul conferit Comitetului prin tratate, asigurându-se că această participare reflectă componența Comitetului, în forma celor trei grupuri ale sale.

5.3.

Ca proces complementar inițiativelor menționate mai sus, Comisia a creat recent un portal web dedicat, denumit „Contribuția dumneavoastră la procesul legislativ”, în vederea colectării de opinii ale publicului larg, incluzând astfel atât organizațiile, cât și persoanele fizice. CESE recomandă Comisiei să facă distincția între contribuțiile din partea organizațiilor societății civile și cele ale persoanelor fizice. În acest scop, Comisia ar trebui să realizeze, în cooperare cu CESE, o cartografiere a părților interesate, în vederea identificării grupurilor-țintă reprezentative și echilibrate pe plan geografic, pe baza registrului de transparență. În plus, Comisia ar trebui să se asigure că răspunsurile respectă anumite principii cantitative și calitative. Totodată, Comisia ar trebui să depună constant eforturi de îmbunătățire a transparenței, a accesibilității, a feedbackului și a responsabilității în raport cu participanții.

5.4.

CESE solicită Comisiei să elaboreze o abordare mai strategică cu privire la aceste practici, plasându-le pe o bază instituțională și reprezentativă mai structurată, prin valorificarea resurselor organelor consultative reprezentative deja existente la nivel european, național și regional. În acest scop, Comisia ar trebui să colaboreze îndeaproape cu CESE și să solicite un aviz exploratoriu privind modul în care dialogul civil ar putea fi organizat în mod eficient și pe o bază permanentă, conducând la o comunicare specifică a Comisiei.

5.5.

CESE subliniază că este necesară sporirea eficacității inițiativei cetățenești europene, în conformitate cu anunțul privind revizuirea regulamentului ICE efectuat de prim-vicepreședintele CE, domnul Timmermans, dar și explorarea unor noi modalități, de exemplu utilizarea instrumentelor digitale, pentru o implicare mai mare a tinerilor și a persoanelor din grupurile vulnerabile în special.

5.6.

În cele din urmă, CESE recunoaște că Comisia a ținut seama de multe elemente ale contribuției CESE la programul de lucru pentru 2017. Cu toate acestea, există și aspecte care nu au fost incluse, fiind astfel reluate în prezentul document. În ceea ce privește punerea în aplicare a programului de lucru al Comisiei pentru 2018, CESE este pregătit să își prezinte pozițiile și să participe la activități referitoare la inițiative specifice pe parcursul anului următor.