2.2.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 34/121

Raportor:

Javier DOZ ORRIT

1.1.

CESE consideră că lupta împotriva terorismului și a finanțării acestuia, precum și împotriva spălării banilor și a altor forme conexe de criminalitate economică trebuie să fie o prioritate permanentă a politicii Uniunii Europene.

1.2.

CESE își exprimă acordul de principiu în ceea ce privește măsurile incluse în propunerea de modificare a Directivei privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului (1), precum și în ceea ce privește urgența transpunerii acesteia.

1.3.

Având în vedere natura globală a acestor fenomene, Comitetul recomandă ca, în viitor, UE și statele membre să joace un rol și mai important și să ocupe o poziție de frunte în forurile și organismele internaționale active în lupta împotriva spălării banilor și a infracțiunilor grave conexe. Sunt necesare acțiuni coordonate la nivel internațional și mondial pentru a răspunde mai ferm și a obține rezultate mai bune, iar Europa poate acționa ca un lider în acest sens.

1.4.

Comitetul este conștient de eforturile pe care adaptarea la directivă le impune întreprinderilor și entităților obligate, precum și autorităților de control. Cu toate acestea, este vorba despre un efort necesar, care trebuie depus de toți, în vederea atingerii obiectivelor asumate în comun, inclusiv protejarea sistemului financiar și a altor entități obligate împotriva utilizării acestui sistem pentru comiterea de infracțiuni. Comitetul propune întocmirea unei evaluări a impactului aplicării acestor măsuri.

1.5.

CESE își exprimă îngrijorarea cu privire la o serie de factori care ar putea limita în mod semnificativ eficacitatea practică a celei de a patra, respectiv a cincea directive privind combaterea spălării banilor (DCSB). În primul rând, lista țărilor terțe cu grad înalt de risc, publicată la 14 iulie 2016, nu include multe țări sau jurisdicții în privința cărora să existe indicii solide referitoare la funcționarea lor ca paradisuri fiscale pentru spălarea banilor și nu cuprinde niciuna dintre cele 21 de țări și jurisdicții menționate în „Panama Papers”. Dat fiind că măsurile consolidate de precauție din cadrul celei de a cincea DCSB se aplică exclusiv țărilor terțe cu grad înalt de risc, CESE propune fie întocmirea unei noi liste de țări terțe cu grad înalt de risc, fie extinderea domeniului de aplicare a măsurilor prevăzute la articolul 18a din cea de a cincea DCSB. CESE consideră prioritară crearea, la nivel național, a unor registre publice ale beneficiarilor reali ai conturilor bancare, societăților, fiduciilor și tranzacțiilor, precum și înlesnirea accesului la acestea pentru entitățile obligate.

1.6.

CESE îndeamnă instituțiile europene să își consolideze politicile destinate eradicării paradisurilor fiscale. Consideră necesar în special ca toate obligațiile prevăzute în cea de a cincea DCSB, îndeosebi cele de identificare a titularilor conturilor bancare, a societăților, fiduciilor și tranzacțiilor, să se extindă asupra tuturor teritoriilor sau jurisdicțiilor a căror suveranitate depinde de statele membre.

1.7.

Este necesară o definire mai în profunzime a luptei împotriva spălării banilor, cu ajutorul căreia trebuie să se elaboreze inițiative de combatere a fraudei și evaziunii fiscale, a corupției și a altor infracțiuni conexe – trafic de arme, droguri, persoane etc. – și de luptă împotriva organizațiilor din economia ilicită. Trebuie elaborate noi inițiative împotriva tuturor acestora și a legăturilor pe care le au cu fenomenul spălării banilor. Ar fi necesar, de asemenea, să se instituie măsuri împotriva concurenței fiscale neloiale.

1.8.

Lupta împotriva terorismului și a spălării banilor necesită o cooperare mai strânsă între diferitele servicii de informații și de securitate ale statelor membre, precum și între acestea și Europol.

1.9.

CESE consideră că acordurile de liber schimb și cele de parteneriat economic ar trebui să cuprindă un capitol referitor la măsuri de combatere a fraudei și evaziunii fiscale, a spălării banilor și finanțării terorismului. CESE solicită Comisiei ca un astfel de capitol să fie inclus ca propunere din partea UE în cadrul negocierilor în curs, în special al celor pe marginea TTIP, precum și în acordurile deja în vigoare, cu ocazia unei eventuale revizuiri a acestora.

1.10.

Este esențială activitatea unităților de informații financiare (FIU) ale statelor membre și coordonarea permanentă la nivel european. CESE consideră că ar fi oportună crearea unui instrument european de supraveghere, coordonare și anticipare a schimbărilor tehnologice.

1.11.

Dată fiind marea importanță a combaterii spălării de bani și pentru a garanta o aplicare echitabilă și eficientă a regulilor în acest domeniu în toate statele membre, este esențial ca textele și conceptele care reprezintă temeiul măsurilor propuse să fie cât mai clare cu putință. Acest lucru favorizează în același timp certitudinea juridică necesară tuturor celor care trebuie să aplice aceste texte.

1.12.

Ar fi oportună armonizarea la nivel european a tratamentului juridic – definiții și pedepse – al ansamblului infracțiunilor legate de spălarea banilor, frauda fiscală, corupția și finanțarea terorismului și al celor conexe. De asemenea, ar trebui armonizate sancțiunile aplicate în cazul nerespectării prevederilor directivelor privind combaterea spălării banilor.

1.13.

CESE propune instituirea de măsuri de control al filialelor entităților obligate din țările terțe cu grad înalt de risc și ca supravegherea să nu vizeze exclusiv clienții.

1.14.

CESE propune Comisiei să preconizeze măsuri suplimentare de protecție a drepturilor cetățeanului față de utilizarea ilicită sau abuzivă a informațiilor înregistrate de autoritățile competente sau de entitățile obligate.

1.15.

Comitetul salută tratarea rapidă a acestor propuneri și speră ca ele să poată intra în vigoare cu celeritate, fără a aduce atingere calității rezultatelor. Propunerile ar trebui să fie însoțite de un calendar realist pentru transpunerea și aplicarea legislației în statele membre, precum și de orientări clare.

2.1.

Brutalele atacuri teroriste petrecute în Franța, în Belgia și în alte state europene, precum și scurgerile de informații privind spălarea banilor proveniți din activități ilicite în paradisuri fiscale, ultima dintre aceste dezvăluiri fiind cea realizată de ICIJ (2), referitoare la „Panama Papers”, au determinat Comisia să propună noi măsuri de combatere a utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor și al finanțării terorismului. La 5 iulie 2016, Comisia a aprobat, împreună cu propunerea celei de a cincea DCSB, o altă propunere menită să faciliteze accesul autorităților fiscale la informații privind spălarea banilor (3), precum și o Comunicare referitoare la măsuri suplimentare de transparență și de combatere a fraudei și evaziunii fiscale (4).

2.2.

Un studiu recent al Parlamentului European (5) semnalează: „«Panama Papers» au demonstrat rolul paradisurilor fiscale în facilitarea evaziunii fiscale și caracterul agresiv al unor practici de evaziune fiscală, prin care sunt mascate diferența dintre fraudă și evaziune. În acest sens, opacitatea creată de păstrarea secretelor, lipsa trasabilității și a schimburilor de informații fiscale au avut un rol important în cazurile de nerespectare a sancțiunilor economice și au ascuns informații utile și necesare, legate de criminalitatea organizată, inclusiv de spălarea banilor conexă activităților teroriste, corupției și traficului de droguri.”

2.3.

ICIJ dat publicității „Panama Papers”. Baza de date a organizației – Offshore Leaks Database  (6) – face referire la 45 131 de societăți din Uniunea Europeană (7). Dintre cele 21 de teritorii pe care le folosea societatea Mossack Fonseca pentru operațiuni de fraudă, evaziune fiscală și spălarea banilor, trei sunt state membre ale UE, iar alte trei sunt jurisdicții dependente de unul dintre ele (8).

2.4.

În cea de a cincea DCSB se materializează o parte a propunerilor din Planul de acțiune pentru consolidarea luptei împotriva finanțării terorismului  (9): cele care presupun o modificare a celei de a patra DCSB (10) și a Directivei privind garanțiile impuse societăților pentru protejarea intereselor asociaților sau terților (11). Planul propune devansarea datei de transpunere a celei de a patra DCSB de la 26 iunie 2017 la 1 ianuarie 2017, care va fi data-limită și pentru transpunerea celor două propuneri de directivă din 5 iulie 2016.

2.5.

Cadrul politic și legislativ complex al celei de a cincea DCSB cuprinde, numai în 2015, alte două inițiative: Agenda europeană privind securitatea (12) și propunerea de directivă privind lupta împotriva terorismului, care stabilește o nouă încadrare penală a infracțiunilor conexe finanțării terorismului (13).

2.6.

La 14 iulie 2016, Comisia a aprobat Regulamentul delegat privind identificarea țărilor terțe cu un grad ridicat de risc, precum și o anexă (14) care include lista aprobată de Grupul de Acțiune Financiară Internațională (GAFI) în cadrul reuniunii desfășurate la 24 iunie 2016, la Busan (Coreea de Sud).

2.7.

Propunerea celei de a cincea DCSB impune câteva noi angajamente privind măsurile de precauție ce trebuie aplicate de către entitățile obligate – entități financiare, profesioniști în domeniu, prestatori de servicii pentru fiducii și jocuri de noroc, agenți imobiliari etc. – clienților lor noi și celor existenți. În special la articolul 18a, directiva prevede măsuri sporite de precauție referitoare la clientela ce își desfășoară activitatea în țări terțe cu grad înalt de risc. Statele membre vor putea aplica, de asemenea, măsuri de contracarare în jurisdicțiile cu grad înalt de risc, inclusiv interdicția de a deschide pe teritoriul lor sucursale sau reprezentanțe sau de a realiza tranzacții financiare.

2.8.

O noutate este faptul că platformele de schimb pentru monedele virtuale și furnizorii de portofele digitale în custodie vor fi incluși în domeniul de aplicare al directivei, iar entitățile obligate vor fi luate în considerare în scopul măsurilor de precauție. Este eliminat anonimatul pentru utilizarea online a cardurilor preplătite și este redus actualul prag de 250 EUR pentru cardurile preplătite anonime la 150 EUR atunci când sunt utilizate „față în față”.

2.9.

Cea de a cincea DCSB mai propune consolidarea competențelor unităților de informații financiare și promovarea cooperării între acestea, facilitarea identificării titularilor de conturi bancare și de conturi de plăți, înființându-se registre bancare centrale automatizate ale acestora; obligația de identificare și înregistrare a beneficiarilor reali ai entităților corporative (reducându – se pragul de participație de la 25 % la 10 %), ai fiduciilor și ai fundațiilor și entităților similare, precum și accesul public la aceste informații, în anumite condiții.

3.1.

Diferitele forme de criminalitate care utilizează spălarea banilor și paradisurile fiscale, aducând atingere drepturilor fundamentale ale întregii populații, sunt foarte grave. Spălarea banilor este în continuă creștere, în pofida eforturilor depuse de autoritățile europene și de cele naționale.

3.2.

Liberalizarea fluxurilor financiare la nivel mondial și viteza cu care sunt aplicate noile tehnologii digitale tranzacțiilor aferente îngreunează lupta împotriva utilizării sistemului financiar în scopuri infracționale. Anchetele desfășurate în contextul ultimelor atacuri teroriste de tip jihadist din Europa au oferit informații privind modalități de finanțare a acestora care nu se regăsesc în cea de a patra DCSB. Acest fapt justifică propunerea de modificare a acestei directive încă dinainte de intrarea sa în vigoare și devansarea termenului său de transpunere.

3.3.

CESE își exprimă acordul de principiu în ceea ce privește măsurile propuse în cea de a cincea DCSB și consideră că acestea pot contribui la eradicarea terorismului și a spălării banilor.

3.4.

Ar putea exista o excepție care să rezulte din eventualele consecințe asupra drepturilor fundamentale, în special asupra dreptului la protejarea datelor cu caracter personal împotriva unei utilizări necorespunzătoare de către autoritățile competente a unui volum mare de informații sensibile. Propunerea privind cea de a cincea DCSB instituie o serie de măsuri de precauție în acest sens. Cunoașterea anumitor comportamente guvernamentale care au fost aduse la lumină de dezvăluirile WikiLeaks (în 2010 și 2012) și de documentele lui Snowden (2013) ne determină să propunem Comisiei să studieze posibilitatea instituirii de măsuri suplimentare de protecție a drepturilor cetățenilor împotriva utilizării abuzive a informațiilor înregistrate. În special, considerăm că ar trebui să se analizeze viabilitatea instituirii unei încadrări penale comune aferente utilizării ilicite a informațiilor și datelor cu caracter personal. CESE ar putea colabora la realizarea acestui studiu.

3.5.

Fără a aduce atingere propunerilor actuale și celorlalte inițiative și acțiuni la nivel european pentru care pledează Comitetul în acest aviz, este foarte important ca UE și statele membre să-și asume pe viitor un rol și mai pregnant și să acționeze ca un lider în organismele și forurile internaționale active în domeniul combaterii spălării banilor și a infracțiunilor grave conexe, crime care au devenit fenomene globale și – în general – cu caracter transfrontalier. Sunt necesare acțiuni și măsuri coordonate la nivel internațional și mondial, pentru a interveni mai energic și a obține mai multe rezultate, iar Europa poate juca un rol de protagonist în acest sens.

3.6.

Numeroși cetățeni europeni resimt în continuare consecințele crizei, ale politicilor de austeritate și ale creșterii sărăciei și inegalității și, în același timp, ajung să afle că mari întreprinderi multinaționale practică evaziunea și frauda fiscală, iar personalități importante din lumea economică, politică, culturală sau sportivă evită obligațiile fiscale și își spală banii în paradisuri fiscale. De asemenea, unele proceduri și jurisdicții sunt utilizate pentru a finanța organizații teroriste capabile să comită cele mai atroce crime în Europa și în alte părți ale lumii. Această situație este inacceptabilă. Trebuie să se solicite autorităților europene și celor naționale demersuri eficace pentru a-i pune capăt.

3.7.

În pofida aspectelor descrise la punctul 3.2, atingerea obiectivelor directivelor privind combaterea spălării banilor ar putea întâmpina greutăți serioase, dată fiind slăbiciunea acțiunii politice menite să elimine paradisurile fiscale, ce sunt centre indispensabile pentru spălarea banilor. La această situație contribuie și lipsa de coordonare a inițiativelor de combatere a spălării banilor cu inițiativele de luptă împotriva infracțiunilor care promovează acest fenomen (frauda fiscală, apartenența la organizații teroriste sau infracționale, traficul de arme, de droguri, de persoane etc.), într-un context marcat de menținerea practicilor de concurență fiscală neloială la nivelul Uniunii Europene.

3.8.

Lista țărilor cu grad înalt de risc, pe care Comisia a publicat-o la 14 iulie 2016 (15), nu cuprinde nicio țară dintre cele care figurează pe lista „Panama Papers”. Acest fapt este paradoxal, întrucât unul dintre argumentele formulate de Comisie la propunerea celei de a cincea DCSB îl reprezintă dezvăluirile din acele documente. Pe listă apare o singură țară cu grad înalt de risc și care nu colaborează: Coreea de Nord. În Grupul II, care cuprinde țările ce și-au luat angajamentul de a-și rezolva deficiențele și au solicitat asistență tehnică pentru punerea în aplicare a Planului de acțiune al GAFI, figurează Iranul. În Grupul I al țărilor care au întocmit deja un plan de acțiune ce le va permite să fie eliminate de pe această listă odată cu îndeplinirea recomandărilor, figurează nouă țări (patru dintre ele fiind afectate de războaie: Afganistan, Irak, Siria și Yemen). O parte din banii care finanțează terorismul trec prin aceste țări. Totuși, în acest domeniu, toate analizele și anchetele realizate arată că spălarea banilor proveniți din celelalte forme de criminalitate nu se produce în aceste țări.

3.9.

Este regretabil că un organism precum GAFI, care desfășoară o activitate atât de importantă pentru analizarea criminalității financiare internaționale și propunerea de mijloace pentru a o combate, nu a găsit o modalitate adecvată de a-și întocmi liste proprii de țări cu grad înalt de risc. Este logic ca, în vederea combaterii spălării banilor, Comisia să utilizeze Recomandările (16) și alte propuneri din partea GAFI. În acest caz, însă, a da curs acestor propuneri poate anula o parte din eficacitatea celei de a cincea DCSB, dat fiind că măsurile consolidate prevăzute la articolul 18a se vor aplica doar țărilor terțe cu grad înalt de risc.

3.10.

CESE consideră că eficacitatea practică a celei de a cincea DCSB ar necesita fie revizuirea listei țărilor terțe cu grad înalt de risc pentru a include în ea țările și teritoriile unde se desfășoară principalele operațiuni de spălare a banilor, fie extinderea sferei de acoperire a articolului 18a la toate entitățile obligate și jurisdicțiile care, potrivit informațiilor deținute de unitățile de informații financiare, ar fi bănuite de realizarea de operațiuni de spălare a banilor. De asemenea, CESE propune întocmirea unei liste unice a jurisdicțiilor care nu colaborează la anchetarea infracțiunilor economice.

3.11.

Faptul că o parte, deloc neglijabilă, a operațiunilor de spălare de bani se realizează în jurisdicții dependente de state membre ar trebui să determine toate instituțiile Uniunii Europene să își asume un angajament politic ferm privind eradicarea paradisurilor fiscale de pe teritoriul propriu. Concret, obligațiile de identificare a titularilor reali ai conturilor bancare, a proprietarilor întreprinderilor și a tuturor părților fiduciilor și tranzacțiilor, care sunt impuse entităților obligate din UE în propunerea celei de a cincea DCSB, ar trebui să se extindă asupra tuturor teritoriilor a căror suveranitate depinde de statele membre, inclusiv a celor care se bucură de legislație fiscală specială. În plus, actorilor cărora le revin obligații ar trebui să li se ofere posibilitatea să se bazeze și pe datele din registrele naționale (oficiale) pentru a-și îndeplini aceste obligații. În egală măsură, măsurile consolidate de la articolul 18a ar trebui să fie aplicate jurisdicțiilor care țin de statele membre ale UE și care realizează operațiuni de spălare a banilor.

3.12.

Frauda și evaziunea fiscală prezintă o legătură strânsă cu spălarea banilor. O parte din banii spălați provin din fraudă și din evaziune fiscală. Este necesară coordonarea prevenirii și sancționării ambelor tipuri de infracțiuni, atât în plan legislativ, cât și în cel al acțiunii politice și al demersurilor serviciilor de informații și polițienești, precum și al sistemelor judiciare. CESE a apreciat cele mai recente inițiative ale Comisiei destinate combaterii fraudei și evaziunii fiscale în UE, însă acestea sunt în continuare insuficiente, drept pentru care ar fi necesare unele suplimentare, care să vină în completarea celor care ar urma să fie adoptate în scopul combaterii spălării banilor.

3.13.

Lupta împotriva spălării banilor și a finanțării terorismului necesită o cooperare strânsă între diferitele servicii de informații și de securitate ale statelor membre, precum și între acestea și Europol. Trebuie recunoscut faptul că nivelul actual de cooperare este insuficient. În pofida declarațiilor publice ale responsabililor naționali și europeni, precum și a sprijinului cetățenesc pentru consolidarea acestei cooperări, în urma fiecărui atentat terorist sunt descoperite importante deficiențe de coordonare. Uneori, deficiențele în coordonare sunt detectate de diferite servicii din cadrul aceluiași stat. Trebuie utilizate toate mijloacele pentru a pune capăt acestei situații.

3.14.

În ultimii ani, Uniunea Europeană a negociat și a semnat importante acorduri de liber schimb și de parteneriat economic. În prezent, negociază un tratat de anvergură, TTIP. Astfel de tratate ar trebui să ofere o ocazie excelentă pentru instituirea de măsuri bilaterale sau biregionale de combatere a fraudei și evaziunii fiscale, a spălării banilor și a finanțării terorismului. CESE solicită Comisiei să analizeze posibilitatea de a introduce un capitol de acest gen în tratatele în curs de negociere în prezent și în revizuirea celor deja în vigoare. CESE este pe deplin de acord în această privință cu concluziile studiului menționat anterior, întocmit de Parlamentul European (17).

4.1.

Unitățile de informații financiare din statele membre trebuie să desfășoare o importantă activitate de informații, supraveghere și prevenire, inclusiv anticiparea schimbărilor rapide ce se produc în materie de tehnologii susceptibile a fi utilizate în operațiuni de spălare a banilor și de finanțare a terorismului. Răspunsurile naționale trebuie să fie prompte, iar diferitele anchete ale acestora trebuie să fie disponibile la nivel european. Este esențială coordonarea permanentă și rapidă a unităților de informații financiare. CESE consideră că ar fi oportună crearea unui instrument european de supraveghere, coordonare și anticipare tehnologică.

4.2.

Entitățile obligate, definite în a patra și a cincea directivă CSB, trebuie să desfășoare activități de supraveghere și control al persoanelor și mișcărilor suspecte. Cu toate acestea, în directivele menționate nu figurează cerințe sau obligații privind activitățile entităților obligate din țările terțe cu grad înalt de risc. Ar trebui să se pună capăt situației curente în care clienții sunt mai supravegheați decât entitățile în sine.

4.3.

În legătură cu prezentul aviz, sunt relevante în mod special următoarele recomandări formulate în Avizul CESE CCMI/132, intitulat „Combaterea corupției” (18): a) elaborarea fără întârziere a unei strategii anticorupție coerente și cuprinzătoare, pe cinci ani, și a unui plan de acțiune aferent; b) instituirea Parchetului European și consolidarea capacităților Eurojust și c) obligarea întreprinderilor multinaționale să raporteze date financiare esențiale în țările în care își desfășoară activitatea.

4.4.

În opinia CESE, ar fi necesară armonizarea la nivel european a tratamentului penal – definiții și pedepse – al ansamblului infracțiunilor legate de spălarea banilor, frauda fiscală, corupția și finanțarea terorismului și al infracțiunilor conexe. Comisia și Autoritatea Bancară Europeană ar trebui să promoveze, de asemenea, armonizarea sancțiunilor pentru nerespectarea obligațiilor de către entitățile obligate.

4.5.

Lupta împotriva spălării banilor este de o importanță majoră și ar trebui dusă cu determinare, perseverență și eficiență. Prin urmare, este foarte important ca formulările și conceptele conținute în măsurile propuse să fie cât mai clare cu putință. Acest lucru oferă certitudinea juridică necesară pentru toți cei cărora le revine punerea în aplicare a acestor texte și permite, totodată, o aplicare uniformă pe întreg teritoriul Uniunii.

4.6.

Comitetul salută tratarea rapidă a acestor propuneri, sperând că vor fi adoptate repede și vor intra în vigoare curând. Acest lucru nu ar trebui însă să aducă atingere calității rezultatelor. Ca atare, se cuvine stabilit un calendar realist pentru transpunerea și implementarea legislației în statele membre, fiind nevoie de orientări clare.