(1)

La 22 iunie 2018, Consiliul a constatat, în conformitate cu articolul 121 alineatul (4) din tratat, că în Ungaria exista o abatere semnificativă constatată de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu de – 1,5 % din produsul intern brut (PIB). Având în vedere respectiva abatere semnificativă stabilită, la 22 iunie 2018 Consiliul a emis o recomandare (2), recomandând Ungariei să ia măsurile necesare pentru a se asigura că rata de creștere nominală a cheltuielilor publice primare nete (3) nu depășește 2,8 % în 2018, ceea ce corespunde unei ajustări structurale anuale de 1 % din PIB.

(2)

La 4 decembrie 2018, Consiliul a concluzionat că Ungaria nu a luat măsuri eficace în urma recomandării sale din 22 iunie 2018. Având în vedere acest lucru, la 4 decembrie 2018 Consiliul a emis o recomandare revizuită (4) prin care se solicita Ungariei să ia măsurile necesare pentru a se asigura că rata de creștere nominală a cheltuielilor publice primare nete nu depășește 3,3 % în 2019, ceea ce corespunde unei ajustări structurale anuale de 1 % din PIB. De asemenea, Consiliul a recomandat Ungariei să utilizeze toate câștigurile excepționale pentru reducerea deficitului, și a afirmat că măsurile de consolidare bugetară ar trebui să asigure o îmbunătățire durabilă a soldului structural public într-o manieră favorabilă creșterii. Consiliul a stabilit data de 15 aprilie 2019 ca termen-limită până la care Ungaria să prezinte un raport privind măsurile luate în urma recomandării din 4 decembrie 2018.

(3)

La 20 martie 2019, Comisia a întreprins o misiune de supraveghere consolidată în Ungaria, în vederea monitorizării la fața locului în conformitate cu articolul -11 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97. După ce a transmis constatările sale provizorii autorităților maghiare pentru observații, Comisia le-a prezentat Consiliului la 5 iunie 2019. Ulterior, aceste constatări au fost făcute publice. Raportul Comisiei constată că autoritățile maghiare nu intenționează să dea curs Recomandării Consiliului din 4 decembrie 2018. Autoritățile au confirmat în cursul misiunii că obiectivul lor bugetar pentru 2019 rămâne un deficit global de 1,8 %, așa cum apare în bugetul 2019 adoptat în iulie 2018, în pofida scenariului macroeconomic mai favorabil și a rezultatului bugetar mai bun decât se preconizare din 2018.

(4)

La 15 aprilie 2019, autoritățile maghiare au prezentat un raport privind măsurile luate ca răspuns la Recomandarea Consiliului din 4 decembrie 2018. În raport, autoritățile au reiterat faptul că obiectivul lor pentru 2019 rămâne un deficit global de 1,8 % din PIB în 2019, o reducere de 0,4 puncte procentuale din PIB în comparație cu rezultatul exercițiului 2018. Raportul nu conține niciun plan pentru a respecta ajustarea bugetară recomandată de Consiliu. În plus, gama largă de programe economice cu impact bugetar enumerate în raport a rămas în mare parte necuantificată și raportul nu include nicio proiecție bugetară pentru 2019. Prin urmare, raportul nu respectă cerința de raportare a Consiliului. Îmbunătățirea deficitului structural subiacent este cu mult sub cerința formulată în recomandarea din 4 decembrie 2018.

(5)

Pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2019, publicate la 7 mai 2019, se estimează că creșterea cheltuielilor primare nete va fi de 6,5 % în 2019, cu mult peste rata recomandată de 3,3 %. Soldul structural se va îmbunătăți cu 0,4 % din PIB față de 2018, situându-se astfel sub ajustarea recomandată de 1 % din PIB. Prin urmare, ambii indicatori indică o abatere de la ajustarea recomandată. Criteriul de referință privind cheltuielile indică o abatere de 1,2 % din PIB. Mărimea abaterii indicată de soldul structural este puțin mai mică, ridicându-se la 0,6 % din PIB. Soldul structural este influențat negativ de unele scăderi ale veniturilor. Interpretarea criteriului de referință privind cheltuielile este puternic afectată de creșterea PIB-ului potențial pe termen mediu care a fost aplicat în calculul său, care include o creștere foarte scăzută a PIB-ului potențial în perioada care a urmat crizei. În plus, deflatorul PIB care stă la baza criteriului de referință privind cheltuielile nu pare să țină seama în mod corespunzător de creșterea presiunii costurilor care afectează cheltuielile publice. După ajustarea în funcție de acești factori, criteriul de referință privind cheltuielile pare să reflecte în mod adecvat efortul bugetar, dar indică în continuare o abatere de la ajustarea recomandată.

(6)

După previziunile Comisiei din toamna anului 2018, care au stat la baza recomandării Consiliului din 4 decembrie 2018, autoritățile maghiare au anunțat noi măsuri expansioniste pe partea de cheltuieli. În plus, în urma unei creșteri mai rapide decât se estimase a salariilor din sectorul public în 2018, au fost anunțate noi creșteri salariale pentru anumite categorii începând cu toamna anului 2018. În cele din urmă, la proiecțiile privind cheltuielile pentru 2019 s-au adăugat rezerve mai mari în buget, guvernul exprimându-și intenția explicită de a le epuiza integral până la sfârșitul anului. Prin urmare, se așteaptă ca abaterea de la criteriul de referință privind cheltuielile să fie semnificativ mai mare decât abaterea constatată în evaluarea efectuată în toamna anului 2018.

(7)

Aceste considerații conduc la concluzia că răspunsul Ungariei la Recomandarea Consiliului din 4 decembrie 2018 este insuficient. Efortul bugetar nu este suficient pentru a se asigura că rata de creștere nominală a cheltuielilor publice primare nete nu depășește 3,3 % în 2019, ceea ce corespunde unei ajustări structurale anuale de 1 % din PIB,