(1)

Prin Regulamentul (CE) nr. 1796/1999 (2), Consiliul a instituit o taxă antidumping definitivă asupra importurilor de cabluri din oțel originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC”), Ungaria, India, Mexic, Polonia, Africa de Sud și Ucraina. Aceste măsuri sunt denumite în continuare „măsurile inițiale”, iar ancheta care a condus la măsurile instituite prin Regulamentul (CE) nr. 1796/1999 este denumită în continuare „ancheta inițială”.

(2)

Ulterior, anchetele derulate în temeiul articolului 13 din Regulamentul (CE) nr. 384/96 al Consiliului (3) au stabilit că măsurile inițiale aplicabile importurilor din Ucraina și din RPC erau eludate prin Moldova și, respectiv, Maroc. În consecință, prin Regulamentul (CE) nr. 760/2004 (4), Consiliul a extins taxa antidumping definitivă instituită asupra importurilor de cabluri din oțel originare din Ucraina la importurile de aceleași produse expediate din Moldova. În mod similar, taxa antidumping definitivă instituită asupra importurilor de cabluri din oțel originare din RPC a fost extinsă, prin Regulamentul (CE) nr. 1886/2004 al Consiliului (5), la importurile de aceleași produse expediate din Maroc.

(3)

Prin Regulamentul (CE) nr. 1858/2005 (6), Consiliul, în urma unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 384/96, a menținut măsurile inițiale asupra importurilor de cabluri din oțel originare din RPC, India, Africa de Sud și Ucraina. Măsurile aplicabile importurilor originare din Mexic au expirat la 18 august 2004 (7). Deoarece Ungaria și Polonia au devenit membre ale Uniunii Europene la 1 mai 2004, măsurile au expirat la data respectivă.

(4)

În mai 2010, prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 400/2010 (8), Consiliul a extins taxa antidumping definitivă instituită prin Regulamentul (CE) nr. 1858/2005 privind importurile de cabluri din oțel, originare din Republica Populară Chineză, la importurile de cabluri din oțel expediate din Republica Coreea, indiferent dacă au fost declarate sau nu ca fiind originare din Republica Coreea, în urma unei anchete privind eludarea măsurilor efectuată în conformitate cu articolul 13 din regulamentul de bază. Anumiți producători-exportatori coreeni au beneficiat de o scutire de la taxa extinsă, deoarece s-a dovedit că aceștia nu au eludat taxele antidumping definitive.

(5)

Măsurile aplicabile importurilor originare din India au expirat la 17 noiembrie 2010 (9).

(6)

În ianuarie 2012, prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 102/2012 (10), Consiliul, în urma unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 (11), a menținut taxa antidumping în ceea ce privește RPC, extinsă la Maroc și Republica Coreea, și în ceea ce privește Ucraina, extinsă la Moldova. Aceste măsuri sunt denumite în continuare „măsuri în vigoare”, iar ancheta de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, încheiată prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 102/2012, va fi denumită în continuare „reexaminarea anterioară în perspectiva expirării măsurilor”.

(7)

Prin același regulament, Consiliul a încheiat procedura cu privire la Africa de Sud. Măsurile aplicabile importurilor originare din Africa de Sud au expirat la 9 februarie 2012.

(8)

În urma publicării unui aviz de expirare iminentă (12), Comisia a primit o cerere de reexaminare în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază (denumită în continuare „cererea de reexaminare”).

(9)

Cererea de reexaminare a fost depusă la 7 noiembrie 2016 de către Comitetul de legătură al UE. Wire Rope Industries (denumit în continuare „solicitantul”) în numele unor producători care reprezintă peste 25 % din producția totală de cabluri din oțel a Uniunii. Cererea s-a bazat pe faptul că expirarea măsurilor în ceea ce privește RPC ar conduce probabil la continuarea sau la reapariția dumpingului și a prejudiciului pentru industria din Uniune. Solicitantul nu a furnizat elemente de probă suficiente conform cărora expirarea măsurilor în vigoare în ceea ce privește Ucraina ar conduce, probabil, la continuarea sau reapariția dumpingului și a prejudiciului.

(10)

Întrucât a stabilit, după consultarea comitetului înființat în temeiul articolului 15 alineatul (1) din regulamentul de bază, că există suficiente elemente de probă care să justifice deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, Comisia a anunțat la 8 februarie 2017, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (13) (denumit în continuare „avizul de deschidere”), deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(11)

În absența unei cereri de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor motivate corespunzător privind importurile de cabluri din oțel originare din Ucraina, Comisia a anunțat că măsura antidumping cu privire la Ucraina ar urma să expire. Prin urmare, taxa antidumping instituită asupra importurilor de cabluri din oțel originare din Ucraina au expirat la 10 februarie 2017 (14).

(12)

Ancheta privind continuarea sau reapariția dumpingului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2016 și 31 decembrie 2016 („perioada anchetei de reexaminare” sau „PAR”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității de continuare sau de reapariție a prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2013 și sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare - 31 decembrie 2016 (denumită în continuare „perioada examinată”).

(13)

În avizul de deschidere, Comisia a invitat toate părțile interesate să participe la anchetă. În plus, Comisia a informat în mod oficial solicitantul, ceilalți producători cunoscuți din Uniune, producătorii-exportatori din RPC, importatorii/utilizatorii cunoscuți a fi interesați, precum și autoritățile din RPC cu privire la deschiderea reexaminării în perspectiva expirării măsurilor.

(14)

Toate părțile interesate au fost invitate să își facă cunoscute punctele de vedere, să transmită informații și să furnizeze elemente de probă justificative în termenele stabilite în avizul de deschidere. Părților interesate li s-a acordat, de asemenea, ocazia de a solicita în scris o audiere de către serviciile de anchetă ale Comisiei și/sau de către consilierul-auditor pentru proceduri comerciale.

(15)

În avizul său de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea include într-un eșantion părțile interesate, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(16)

Având în vedere numărul aparent mare de producători-exportatori din RPC, eșantionarea a fost prevăzută în avizul de deschidere.

(17)

Pentru a decide dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat celor 21 de producători-exportatori cunoscuți din RPC să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. Informațiile solicitate au inclus volumul producției și capacitatea de producție. În plus, Comisia a solicitat Misiunii RPC pe lângă Uniunea Europeană să identifice și/sau să contacteze alți producători-exportatori, dacă există, care ar putea fi interesați să participe la anchetă.

(18)

Numai un grup de producători-exportatori a răspuns că era dispus să coopereze. Acest grup, deși acoperă 100 % din toate exporturile de cabluri din oțel din RPC către Uniune, reprezenta doar sub 2 % din totalul producției chineze de cabluri din oțel. Având în vedere faptul că un singur grup de producători-exportatori a fost dispus să coopereze, nu a fost necesar să se recurgă la eșantionare.

(19)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că a selectat în mod provizoriu un eșantion de producători din Uniune. În conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază, eșantionul a fost selectat pe baza volumelor de vânzări ale produsului similar. Eșantionul a fost constituit din șase producători din Uniune. Producătorii din Uniune incluși în eșantion reprezentau 50,5 % din producția totală a Uniunii pe parcursul PAR. Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații pe marginea eșantionului provizoriu. Întrucât nu s-au primit observații înainte de expirarea termenului, eșantionul provizoriu a fost confirmat. Eșantionul a fost considerat reprezentativ pentru industria din Uniune.

(20)

Pentru a permite Comisiei să decidă dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, să selecteze un eșantion, toți importatorii neafiliați sau reprezentanții care acționează în numele lor au fost invitați să participe la prezenta anchetă. Părțile respective au fost invitate să se facă cunoscute, furnizând Comisiei informațiile privind societatea (societățile) lor, solicitate în anexa II la avizul de deschidere.

(21)

În plus, 44 de importatori identificați în cererea de reexaminare au fost contactați de Comisie în etapa de deschidere a anchetei și au fost invitați să ofere detalii cu privire la activitatea lor și să completeze anexa menționată mai sus.

(22)

Numai șapte importatori s-au făcut cunoscuți, însă, potrivit răspunsurilor oferite, șase dintre aceștia nu au importat cabluri din oțel în cursul PAR. Prin urmare, nu eșantionarea nu a fost necesară.

(23)

Comisia a trimis chestionare grupului de producători-exportatori care a cooperat și care a răspuns la formularul de eșantionare, celor șase producători din Uniune incluși în eșantion, unui importator, celor zece utilizatori care s-au făcut cunoscuți în urma deschiderii anchetei și către 50 de producători din potențiale țări terțe cu economie de piață [Canada, India, Japonia, Malaysia, Mexic, Rusia, Africa de Sud, Coreea de Sud, Elveția, Thailanda, Turcia, Ucraina și Statele Unite ale Americii (denumite în continuare „SUA”)].

(24)

Grupul de producători-exportatori și cinci producători din Uniune au trimis un răspuns la chestionar. Niciun importator și niciun utilizator nu a furnizat un răspuns la chestionar.

(25)

Doi producători din țări terțe cu economie de piață au furnizat un răspuns la chestionar, unul din Turcia și unul din SUA.

(26)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru a determina probabilitatea continuării sau reapariției dumpingului și a prejudiciului și interesul Uniunii. Vizitele de verificare efectuate în temeiul articolului 16 din regulamentul de bază s-au desfășurat la sediile următoarelor societăți:

(27)

Produsul care face obiectul prezentei reexaminări sunt cablurile din oțel, inclusiv cabluri închise, cu excepția cablurilor din oțel inoxidabil, cu cea mai mare dimensiune a secțiunii transversale peste 3 mm, originare din RPC („cabluri din oțel” sau „produsul care face obiectul reexaminării”), înregistrat în prezent la codurile NC ex 7312 10 81, ex 7312 10 83, ex 7312 10 85, ex 7312 10 89 și ex 7312 10 98.

(28)

Cablurile din oțel fabricate în RPC și exportate către Uniune, cablurile din oțel fabricate și vândute pe piața internă în țara terță cu economie de piață SUA și cablurile din oțel fabricate și vândute în Uniune de către producătorii din Uniune au aceleași utilizări finale, caracteristici fizice și tehnice de bază și sunt, prin urmare, considerate produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(29)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă expirarea măsurilor în vigoare ar putea duce la o continuare sau la o reapariție a dumpingului din partea RPC.

(30)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă expirarea măsurilor în vigoare ar putea duce la o continuare sau la o reapariție a dumpingului din partea RPC.

(31)

Astfel cum se menționează în considerentul 18, la anchetă a cooperat un singur grup de producători-exportatori, reprezentând mai puțin de 2 % din producția totală de cabluri din oțel din RPC. Acest grup este format din șapte societăți afiliate implicate în producția și/sau vânzarea de cabluri din oțel. Întrucât acest grup a acoperit 100 % din exporturile de cabluri din oțel din RPC către Uniune în cursul PAR, Comisia a considerat că dispune de informații suficiente pentru evaluarea prețului de export și a marjei de dumping în cursul PAR (secțiunea 3.2).

(32)

Cu toate acestea, datele furnizate de unicul grup de producători-exportatori care a cooperat cu privire la vânzările la export către alte țări terțe s-au dovedit a fi deficiente: patru societăți afiliate grupului și implicate în producția și vânzarea de cabluri din oțel nu au furnizat un răspuns separat la chestionar, conform solicitării. Prin omiterea răspunsului la solicitare, ele nu au furnizat nicio informație cu privire la vânzările lor la export către alte țări terțe. În plus, o societate afiliată din grup, deși a furnizat un răspuns la chestionar, a omis să raporteze vânzările sale la export către alte țări terțe în funcție de tipul de produs pentru fiecare tranzacție.

(33)

În consecință, Comisia a informat singurul grup de producători-exportatori care a cooperat cu privire la intenția sa de a aplica articolul 18 din regulamentul de bază în ceea ce privește vânzările la export către țări terțe, iar grupul a avut posibilitatea de a prezenta observații în conformitate cu articolul 18 alineatul (4) din regulamentul respectiv.

(34)

În observațiile sale, grupul de producători-exportatori care a cooperat nu neagă că nu a furnizat un răspuns la chestionar pentru cele patru societăți afiliate. Cu toate acestea, el a susținut că nu era rezonabil să se solicite informații referitoare la vânzările la export către țări terțe în ceea ce privește numărul de control al produsului („NCP”) pentru fiecare tranzacție în parte. Acest argument nu poate fi acceptat. Informațiile solicitate au fost considerate necesare deoarece, pentru a prezice viitorul comportament al producătorilor din RPC, în cazul în care măsurile expiră, este important să existe informații precise și complete privind comportamentul lor din prezent cu privire la exportul de cabluri din oțel către alte țări terțe. În cazul în care, precum în cazul de față, o parte nu depune toate eforturile pentru a furniza toate datele solicitate, ci furnizează doar o parte a acestora și, în plus, datele nu sunt suficient de detaliate și nu pot fi verificate, astfel de informații parțiale nu pot fi considerate ca fiind suficient de precise și de complete pentru a permite Comisiei să evalueze în mod corect, în deplină cunoștință de cauză, comportamentul producătorilor chinezi atunci când exportă cabluri din oțel către alte țări terțe.

(35)

Prin urmare, constatările din secțiunea 3.3.2 au fost stabilite pe baza datelor disponibile. În acest scop, informațiile furnizate de către singurul grup de producători-exportatori care a cooperat, cu excepția vânzărilor către țări terțe, cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, informațiile prezentate de solicitanți, informațiile extrase din statisticile privind exporturile din China (15) (denumite în continuare „baza de date din RPC”), informațiile provenite de la Banca Mondială și la alte informații aflate la dispoziția publicului au fost utilizate pentru a stabili o imagine completă a măsurilor antidumping în vigoare în alte piețe importante de cabluri din oțel din țări terțe, astfel cum se explică în considerentul 68.

(36)

Dumpingul în cursul PAR pentru exporturile din RPC a fost stabilit pe baza informațiilor furnizate de unicul grup de producători-exportatori care a cooperat și care a reprezentat totalitatea exporturilor de cabluri din oțel din RPC către Uniune în cursul PAR (a se vedea considerentul 18).

(37)

În cadrul anchetei inițiale, tratamentul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață nu a fost acordat niciunuia dintre producătorii-exportatori din RPC. Prin urmare, conform articolului 2 alineatul (7) literele (a) și (b) din regulamentul de bază, valoarea normală pentru toți producătorii-exportatori va fi stabilită pe baza prețului sau a valorii construite într-o țară terță cu economie de piață. În acest scop, a trebuit să se selecteze o țară terță cu economie de piață.

(38)

În avizul de deschidere, Comisia a intenționat să folosească Turcia ca țară terță cu economie de piață. Avizul de deschidere a indicat, de asemenea, că ar putea exista o producție de produs similar în alte țări terțe cu economie de piață, cum ar fi Thailanda, Vietnam și Malaysia. Comisia a invitat toate părțile interesate să prezinte observații cu privire la alegerea sa privind țara terță cu economie de piață în scopul stabilirii valorii normale în ceea ce privește RPC. Nu au fost primite observații în termenele specificate în avizul de deschidere.

(39)

Astfel cum se menționează în avizul de deschidere, Comisia a examinat dacă există producție și vânzări de produs similar în acele țări terțe cu economie de piață în cazul cărora există indicii că există producție. În plus, pe baza informațiilor din cererea de reexaminare și a informațiilor statistice disponibile (Eurostat), Comisia a identificat alte țări terțe potențiale cu economie de piață: Canada, India, Japonia, Coreea de Sud, Malaysia, Mexic, Rusia, Africa de Sud, Elveția, Thailanda, Ucraina și SUA. Comisia a identificat 50 de producători potențiali din țările respective care au fost contactați și invitați să furnizeze informațiile necesare.

(40)

Cu toate acestea, numai un producător din Turcia și unul din SUA s-au făcut cunoscuți și au furnizat informațiile solicitate.

(41)

În total, au existat 15 producători potențiali de produs similar în SUA. Piața americană a fost, de asemenea, considerată o piață deschisă cu volume semnificative de import și export de cabluri din oțel în cursul PAR. Nu erau în vigoare taxe la import sau taxe antidumping/compensatorii la import în ceea ce privește importurile de cabluri din oțel în SUA. Volumul de producție al producătorului cooperant din SUA a fost substanțial în comparație cu producția totală estimată a SUA (reprezentând aproximativ [15 %-25 %] din totalul estimat al producției interne a SUA).

(42)

Prin urmare, s-a considerat că SUA este o piață deschisă și mare, cu mulți producători interni și multe importuri aflate în concurență. Gradul de concurență s-a dovedit a fi mai mare în SUA decât în Turcia. În plus, datele furnizate de producătorul din Turcia au fost în mare parte insuficiente, iar elementele esențiale pentru determinarea valorii normale lipseau, în timp ce informațiile din răspunsul producătorului din SUA erau suficient de complete pentru a stabili pe baza lor o valoare normală fiabilă. Prin urmare, Comisia a ales SUA ca țară terță adecvată cu economie de piață.

(43)

Părțile interesate au avut posibilitatea de a prezenta observații cu privire la caracterul adecvat al alegerii SUA ca țară terță cu economie de piață. Nu au fost primite observații în termenul prevăzut.

(44)

Pe această bază, Comisia a decis să aleagă Statele Unite ale Americii ca țară terță cu economie de piață pentru prezenta reexaminare.

(45)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a examinat mai întâi dacă volumul total al vânzărilor de produs similar ale producătorului din țara terță pe piața internă a fost reprezentativ în perioada anchetei de reexaminare. S-a constatat că vânzările produsului similar efectuate de producătorul cooperant din SUA pe piața internă sunt reprezentative cantitativ în comparație cu produsul care face obiectul reexaminării exportat către Uniune de către producătorul-exportator chinez.

(46)

Comisia a analizat ulterior dacă aceste vânzări ar putea fi considerate ca fiind realizate în cadrul operațiunilor comerciale normale în sensul articolului 2 alineatul (4) din regulamentul de bază. Examinarea s-a realizat prin stabilirea proporției de vânzări profitabile către clienți independenți. Tranzacțiile de vânzare au fost considerate profitabile atunci când prețul unitar a fost egal sau mai mare decât costul de producție al producătorului din SUA în cursul perioadei de anchetă.

(47)

Comisia a identificat tipurile de produse pentru care mai mult de 80 % din volumul de vânzări pe piața internă erau realizate la prețuri superioare costului și prețul de vânzare mediu ponderat era egal cu costul unitar de producție sau mai mare decât acesta. În aceste cazuri, valoarea normală, pe tip de produs, a fost calculată ca fiind media ponderată a prețurilor interne reale ale tuturor vânzărilor tipului de produs în cauză, indiferent dacă aceste vânzări au fost profitabile sau nu. Acest lucru era valabil pentru aproximativ 50 % din tipurile de produs exportate în Uniune.

(48)

În cazul în care volumul vânzărilor profitabile ale unui tip de produs a reprezentat 80 % sau mai puțin din volumul total de vânzări de acest tip, valoarea normală s-a bazat pe prețul intern real, calculat ca preț mediu ponderat numai pentru vânzările interne profitabile ale tipului respectiv de produs, realizate în cursul perioadei de anchetă. Acest lucru era valabil pentru aproximativ 50 % din tipurile de produs exportate în UE.

(49)

Prin urmare, pentru toate tipurile de produs, valoarea normală a fost stabilită pe baza prețurilor de vânzare pe piața internă.

(50)

Valoarea normală a fost stabilită pe baza prețurilor de vânzare a cablurilor din oțel ale producătorului cooperant din SUA în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) literele (a) și (b) și cu articolul 2 alineatele (1)-(6) din regulamentul de bază.

(51)

Prețul de export s-a bazat pe informațiile furnizate de grupul de producători-exportatori cooperanți din RPC în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază, și anume pe baza prețurilor de export plătite efectiv sau care urmează să fie plătite către primul client independent din Uniune, care era un importator neafiliat.

(52)

În absența corelării la nivelul NCP complet între tipurile de produs exportate de către grupul de producători-exportatori cooperant și vânzările interne în țara terță cu economie de piață, valoarea normală a fost stabilită pe baza prețului de pe piața internă în această țară terță cu economie de piață al tipului de produs cel mai asemănător. Pentru a reflecta diferențele dintre tipurile de produs, determinarea valorii normale a luat în considerare caracteristicile tipului de produs astfel cum este definit prin NCP: categoria de produse, caracteristicile sârmei, tipul de cablu, diametrul extern și rezistența la tracțiune. Au fost efectuate ajustări în intervalul [5 %-15 %] astfel încât să se ia în considerare diferențele existente între tipurile de produs, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) litera (a) din regulamentul de bază.

(53)

Exporturile din RPC fac obiectul unei taxe pe valoarea adăugată (TVA) la export parțial rambursabilă, în timp ce în SUA toate taxele legate de vânzările interne sunt rambursate. Prin urmare, Comisia a efectuat o ajustare în temeiul articolului 2 alineatul (10) litera (b) din regulamentul de bază pentru diferența în ceea ce privește TVA între vânzările la export din RPC către Uniune (pentru care se percepe 17 % TVA la export iar ulterior se rambursează 5 % din aceasta), pentru a se asigura o comparație echitabilă și în conformitate cu jurisprudența constantă (16).

(54)

În plus, s-au efectuat, de asemenea, ajustări ale valorii normale pentru diferențele privind costurile de ambalare (mai puțin de 2 %) și transport intern (un interval cuprins între 2 % și 10 %) în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) literele (e) și (f) din regulamentul de bază. De asemenea, au fost efectuate ajustări la prețul de export pentru manipulare și încărcare (mai puțin de 1 %), transportul interior în RPC (un interval cuprins între 1 % și 5 %, costurile de navlu maritim (un interval cuprins între 1 % și 5 %) și asigurări (mai puțin de 1 %), costuri în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) litera (e) din regulamentul de bază. De asemenea, costurile de credit (mai puțin de 1 %) și cheltuielile bancare (mai puțin de 1 %) au fost deduse din prețul de export în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) literele (g) și (k) din regulamentul de bază.

(55)

În sfârșit, vânzările la export către Uniune au fost efectuate prin intermediul societăților de vânzare afiliate din China. Comisia nu a examinat dacă pentru aceste vânzări ar fi justificată o ajustare în temeiul articolului 2 alineatul (10) litera (i) din regulamentul de bază. Motivul este că scopul unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor nu este de a stabili marje de dumping precise, ci de a stabili dacă dumpingul a continuat în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(56)

Comisia a comparat valoarea normală și prețurile de export, astfel cum au fost calculate în considerentele 45-51, pentru a se asigura comparabilitatea prețurilor, pentru fiecare tip de produs. În conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază, valoarea normală medie ponderată a fiecărui tip de produs similar din țara terță cu economie de piață a fost comparată cu prețul de export mediu ponderat al tipului corespunzător de produs care face obiectul reexaminării.

(57)

Pe această bază, marja de dumping medie ponderată, exprimată ca procentaj din prețul CIF (cost, asigurare și navlu) la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, a fost de 16,7 %.

(58)

În urma constatării dumpingului în perioada anchetei de reexaminare, Comisia a investigat probabilitatea continuării dumpingului în cazul în care măsurile ar fi abrogate. Au fost analizate următoarele elemente: producția, capacitatea de producție și capacitatea de producție neutilizată din RPC, comportamentul exportatorilor chinezi în alte țări terțe, practicile de eludare a măsurilor și atractivitatea pieței Uniunii.

(59)

Singurul grup de producători-exportatori cooperant a reprezentat mai puțin de 3 % din capacitatea totală de producție și mai puțin de 2 % din producția totală de cabluri din oțel din RPC. Având în vedere că nu a cooperat niciun alt producător de cabluri din oțel din RPC, examinarea probabilității continuării sau reapariției dumpingului cu scopul de a evalua evoluția importurilor în cazul abrogării măsurilor s-a bazat pe informațiile aflate la dispoziția Comisiei, și anume informațiile furnizate de unicul grup de producători-exportatori care a cooperat, cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, informațiile din baza de date a RPC, informațiile de la Banca Mondială și alte informații aflate la dispoziția publicului, astfel cum s-a explicat în considerentul 68, pentru a stabili o imagine de ansamblu a măsurilor antidumping pe alte piețe importante ale cablurilor din oțel.

(60)

În absența oricăror alte informații privind dosarul, Comisia și-a bazat concluziile pe cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor care a cuprins un studiu de analiză intitulat „Supply and Demand-side Developments in the Chinese Steel Wire Rope Industry 2012-2016 as well as in the Near Future” (Evoluții ale cererii și ofertei din industria chineză a cablurilor din oțel în perioada 2012-2016 și în viitorul apropiat) (denumit în continuare „studiul”). Pe baza informațiilor respective, capacitatea de producție a cablurilor din oțel din RPC a fost estimată la 5,8 milioane de tone pe an, producția efectivă a fost estimată la aproximativ 4,0 milioane de tone pe an și, în consecință, capacitatea de producție neutilizată în RPC a fost estimată la aproximativ 1,8 milioane de tone în 2016, care depășește cu mult consumul total al Uniunii de cabluri din oțel în cursul PAR, și anume de peste 10 ori, astfel cum se arată în considerentul 75.

(61)

Studiul a indicat că consumul intern din RPC s-a ridicat la aproximativ 3,8 milioane de tone pe an. Ancheta nu a scos la iveală niciun element care ar putea indica o creștere semnificativă a cererii interne în China în viitorul apropiat. Același lucru este valabil pentru exporturile chinezești către alte țări terțe, deoarece nu există informații disponibile care ar putea indica o creștere semnificativă a cererii de cabluri din oțel la nivel mondial.

(62)

În ceea ce privește cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor și în special studiul, trebuie remarcat faptul că informațiile conținute de acesta nu au fost contestate de către nicio parte interesată. În plus, așa cum se indică în considerentele 17 și 18, se reamintește, de asemenea, faptul că majoritatea producătorilor-exportatori chinezi de cabluri din oțel nu au furnizat informațiile necesare solicitate și că singurul grup de producători-exportatori care a cooperat și a furnizat informațiile relevante solicitate reprezintă mai puțin de 3 % din totalitatea capacității de producție din China.

(63)

Prin urmare, în lipsa oricăror alte informații, s-a considerat că nici cererea internă, nici cererea la nivel mondial de cabluri din oțel nu va fi capabilă să absoarbă capacitatea neutilizată semnificativă disponibilă în China.

(64)

Astfel cum s-a explicat în considerentele 32-35, informațiile comunicate de singurul grup de producători-exportatori care a cooperat nu au putut fi utilizate pentru a evalua în mod corespunzător comportamentul producătorilor-exportatori din China către alte țări terțe. Prin urmare, Comisia a trebuit să se bazeze pe datele disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, pentru a evalua acest comportament. În acest sens, Comisia a utilizat baza de date din RPC, astfel cum s-a procedat în reexaminarea anterioară efectuată în perspectiva expirării măsurilor (17).

(65)

Trebuie totuși să se țină seama de faptul că baza date din RPC se referă la o gamă mai largă de produse decât produsul care face obiectul reexaminării, deoarece include, de asemenea, toroanele și cablurile din oțel inoxidabil și cablurile din oțel cu o dimensiune maximă a secțiunii transversale care nu depășește 3 mm. Prin urmare, nu a putut fi efectuată nicio analiză pertinentă a cantităților exportate către alte piețe pe baza informațiilor existente în baza de date din RPC. Cu toate acestea, baza de date din RPC a putut fi utilizată pentru analiza de preț. Analiza de preț se bazează pe estimări rezonabile, date fiind caracteristicile similare ale celorlalte produse incluse, eventual, în analiză.

(66)

Pe această bază, Comisia a ajuns la concluzia că, atunci când se compară prețurile de export chineze către cinci piețe principale de export, altele decât Uniunea (și anume India, Coreea de Sud, Thailanda, Statele Unite și Vietnam), cu valoarea normală stabilită în țara terță cu economie de piață, astfel cum este descris în considerentele 45-50, marjele de dumping au variat între 129 % și 314 % în cursul PAR. Exporturile chineze de cabluri din oțel către aceste alte cinci piețe reprezintă aproximativ 40 % din totalul exporturilor chineze de cabluri din oțel în întreaga lume. Pe aceeași bază, marja de dumping stabilită pentru vânzările către Uniune s-a ridicat la 97 %.

(67)

Prin urmare, exporturile de cabluri din oțel din RPC către alte țări terțe au făcut, probabil, obiectul unui dumping la un nivel mult mai ridicat decât vânzările la export către Uniune în cursul PAR. În lipsa altor informații, în cazul abrogării măsurilor, nivelul prețurilor de export către alte țări terțe ar putea fi privit ca un indicator al nivelului probabil al prețurilor vânzărilor la export către Uniune. Având în vedere nivelul redus al prețului practicat pe piețele terțe, s-a concluzionat, de asemenea, că există o marjă semnificativă de reducere a prețurilor de export către Uniune, ceea ce ar putea conduce la o creștere a dumpingului.

(68)

În plus, conform datelor aflate la dispoziția publicului (18), măsuri antidumping asupra importurilor de cabluri din oțel originare din RPC sunt în vigoare, de asemenea, în Turcia (19), Mexic (20) și Brazilia (21). Columbia a inițiat recent o anchetă antidumping privind importurile de cabluri din oțel originare din China (22) și, în decembrie 2017, au fost impuse măsuri antidumping provizorii de 15 %. Aceasta indică în mod clar faptul că producătorii-exportatori din China au exportat, de asemenea, cabluri din oțel la prețuri de dumping către alte piețe. Analiza arată, de asemenea, că exporturile chineze de cabluri din oțel pe aceste piețe sunt sau vor fi restricționate și că producătorii-exportatori chinezi de cabluri din oțel trebuie să găsească piețe alternative pentru capacitatea lor de producție neutilizată.

(69)

Pe baza informațiilor disponibile, astfel cum s-a explicat la considerentul 66, s-a constatat că producătorii-exportatori din RPC pot obține prețuri mai mari pe piața Uniunii decât în alte țări terțe. În conformitate cu baza de date din RPC, în cursul PAR, media FOB (franco la bord) a prețului de export către Uniune a fost de 1 688 EUR/tonă, în timp ce această medie a fost de doar 1 191 EUR/tonă atunci când exporturile au fost destinate principalelor cinci piețe din țări terțe. Prin urmare, prețurile de export din China către țări terțe au fost cu aproximativ 30 % mai mici decât prețurile de export către Uniune (fără a se lua în considerare taxele antidumping plătite pe piața Uniunii). Aceasta indică faptul că piața Uniunii este o piață atractivă, având în vedere faptul că producătorii-exportatori chinezi pot genera profituri mai mari pentru vânzările către Uniune decât pentru vânzările către alte piețe de export.

(70)

În concluzie, marja de dumping stabilită în cursul PAR, capacitatea de producție semnificativă neutilizată disponibilă în RPC, atractivitatea stabilită a pieței Uniunii, precum și comportamentul la export în alte țări terțe indică faptul că abrogarea măsurilor ar conduce, probabil, la o continuare a dumpingului și că exporturile care fac obiectul unui dumping ar intra pe piața Uniunii în cantități semnificative. Prin urmare, se consideră că există o probabilitate de reapariție a dumpingului în cazul în care s-ar permite expirarea actualelor măsuri antidumping.

(71)

În Uniune, cablurile din oțel au fost produse de peste 22 de producători/grupuri de producători în cursul PAR. Aceștia constituie „industria din Uniune” în sensul articolului 4 alineatul (1) și al articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(72)

Producția totală a Uniunii în cursul PAR a fost stabilită la 168 701 tone pe baza cererii de reexaminare, a datelor suplimentare furnizate de solicitant și a răspunsurilor la chestionar primite din partea producătorilor din Uniune incluși în eșantion.

(73)

Astfel cum se menționează în considerentul 19, a fost selectat un eșantion de șase producători/grupuri de producători. Comisia a primit și a verificat răspunsurile la chestionar de la cinci producători din Uniune. Cei cinci producători au reprezentat aproximativ 43 % din producția totală a Uniunii pe parcursul PAR. Prin urmare, eșantionul a fost considerat suficient de reprezentativ pentru industria din Uniune.

(74)

Consumul la nivelul Uniunii a fost stabilit pe baza volumului de vânzări al industriei din Uniune pe piața Uniunii și a volumului importurilor din țări terțe în Uniune pe baza datelor comunicate Comisiei de către statele membre în conformitate cu articolul 14 alineatul (6) din regulamentul de bază [„baza de date prevăzută la articolul 14 alineatul (6)”] și pe baza datelor verificate trimise de grupul chinez de producători-exportatori care a cooperat.

(75)

Tabelul 1 prezintă modul în care consumul din Uniune a evoluat pe parcursul perioadei examinate.

Tabelul 1

Consumul la nivelul Uniunii

(76)

Consumul la nivelul Uniunii a rămas stabil între 2013 și 2014 și a scăzut cu 6 % între 2014 și PAR.

(77)

Comisia a stabilit volumul importurilor din RPC pe baza răspunsului la chestionar verificat trimis de grupul de producători-exportatori care a cooperat și a datelor din baza de date prevăzută la articolul 14 alineatul (6) în cursul perioadei examinate.

(78)

Pe această bază, importurile în Uniune din RPC și cota de piață a acesteia au evoluat după cum urmează:

Tabelul 2

Volumul importurilor și cota de piață

(79)

În cursul perioadei examinate, volumul importurilor de cabluri din oțel din RPC au fluctuat de la an la an. O scădere de 34 % între 2013 și 2014 a fost urmată de o creștere de 80 % în 2014-2015 (23). La sfârșitul PAR volumul importurilor a scăzut de la 2 697 de tone în 2013 la 2 005 tone. În ansamblu, volumul importurilor a scăzut cu 26 % pe parcursul perioadei examinate.

(80)

Cota de piață a importurilor din RPC au urmat o tendință similară. În ansamblu, aceasta a scăzut de la 1,5 % la 1,2 % în cursul perioadei examinate.

(81)

Comisia a stabilit prețul importurilor pe baza răspunsului la chestionar verificat trimis de grupul chinez de producători-exportatori care a cooperat și a datelor din baza de date prevăzută la articolul 14 alineatul (6) în cursul perioadei examinate. Prețul mediu al importurilor în Uniune din RPC a evoluat după cum urmează:

Tabelul 3

Prețul mediu al importurilor din RPC

(82)

În cursul perioadei examinate, prețul mediu al produsului importat din RPC a fluctuat de la an la an. Inițial, prețurile au scăzut cu 21 % în 2014. În 2015 prețurile au crescut și au atins aproape nivelul din 2013, crescând și mai mult în cursul PAR. În ansamblu, prețurile au crescut cu 45 % în cursul perioadei examinate.

(83)

Comisia a stabilit subcotarea prețurilor în cursul perioadei de anchetă comparând:

(84)

Rezultatul comparației a fost exprimat ca procentaj din prețul mediu ponderat practicat de industria din Uniune în cursul PAR. Absența subcotării de preț indică eficacitatea măsurilor. În cazul în care măsurile ar fi lăsate să expire, iar producătorii-exportatori chinezi de cabluri din oțel și-ar menține prețurile de export la un nivel similar, marja de subcotare ar putea fi calculată prin deducerea taxelor antidumping din prețul de import. Marja de subcotare astfel calculată s-ar ridica la 36,3 %. Acesta este considerat a fi un indiciu rezonabil al viitoarelor prețuri de export către Uniune în cazul în care măsurile ar fi lăsate să expire.

(85)

Importurile din țări terțe, altele decât RPC, provin în principal din Republica Coreea, Turcia, Thailanda, Rusia și Malaysia.

(86)

Volumul acestor importuri în Uniune este prezentat în tabelul 4, împreună cu cota de piață a acestora și prețurile medii:

Tabelul 4

Importurile din țări terțe, altele decât RPC

(87)

În ansamblu, volumul importurilor din alte țări terțe a rămas relativ stabil în cursul perioadei examinate, cu o ușoară creștere de 1 %.

(88)

Întrucât consumul total din Uniune a scăzut în perioada examinată, această creștere a condus la o creștere a cotei lor de piață de la 36,1 % la 38,8 % în această perioadă.

(89)

În cursul perioadei examinate, prețul mediu al produsului importat din țări terțe, altele decât RPC, a fluctuat de la an la an. Inițial, prețurile au scăzut cu 7 % în 2014. În 2015 prețurile au crescut cu 2 %, apoi au scăzut din nou cu 8 % în cursul PAR. În ansamblu, prețurile au scăzut cu 13 % în cursul perioadei examinate.

(90)

Republica Coreea deține a doua cea mai mare cotă de piață pe piața Uniunii, după industria din Uniune, în cursul perioadei examinate.

(91)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 4, eludarea măsurilor inițiale privind importurile de cabluri din oțel din RPC a avut loc prin Republica Coreea. Prin urmare, în 2010 taxa antidumping instituită asupra importurilor originare din RPC a fost extinsă la importurile de același produs expediat din Republica Coreea, cu excepția celor produse de 15 producători-exportatori coreeni autentici.

(92)

Practic, toate importurile de cabluri din oțel din Republica Coreea în Uniune în cursul PAR au provenit de la producătorii-exportatori scutiți de taxa antidumping extinsă, și anume 99,98 % din totalul importurilor coreene.

(93)

Tabelul 5 prezintă modul în care volumul, cota de piață și prețurile medii ale importurilor din Coreea în Uniune au evoluat pe parcursul perioadei examinate:

Tabelul 5

Volumul, cota de piață și prețurile medii pentru importurile din Coreea

(94)

Volumul importurilor din Republica Coreea a scăzut cu 11 % în cursul perioadei examinate, cu o rată ceva mai ridicată decât tendința de scădere a consumului.

(95)

Deoarece rata de scădere a volumului importurilor a fost mai mare decât rata de scădere a consumului, cota de piață a scăzut ușor de la 21,0 % la 20,0 % în cursul perioadei examinate.

(96)

Prețul mediu al importurilor a crescut între 2013 și 2015 cu 6 % și a scăzut în cursul PAR cu 9 %, ceea ce reprezintă o scădere globală de 3 % în cursul perioadei examinate. Prețul mediu (CIF, fără taxe) a fost cu 48 % mai mic decât prețul mediu (EXW) al industriei din Uniune.

(97)

S-a constatat că importurile originare sau expediate din Maroc au fost aproape de zero în cursul perioadei examinate. Prin urmare, nu a fost considerată necesară nicio analiză suplimentară.

(98)

În cursul perioadei examinate, o taxă antidumping de 51,8 % era încă în vigoare pentru importurile de cabluri din oțel originare din Ucraina, extinsă la importurile de același produs expediat din Moldova, indiferent dacă acestea sunt declarate sau nu ca fiind originare din Moldova.

(99)

Măsurile respective au expirat la data de 10 februarie 2017, astfel cum se explică în considerentul 11.

(100)

S-a constatat că importurile originare sau expediate din Ucraina și Moldova au fost aproape de zero în cursul perioadei luate în considerare. Prin urmare, nu s-a considerat necesară o analiză suplimentară pentru perioada examinată.

(101)

Importurile din celelalte țări terțe au fost, în principal, din Turcia, Thailanda, Rusia și Malaysia. Tabelul 6 prezintă modul în care au evoluat aceste importuri:

Tabelul 6

Importurile din alte țări terțe

(102)

Importurile totale din alte țări terțe au crescut cu 27 % în perioada 2013-2015. În cursul PAR importurile au scăzut cu 10 %. Importurile totale au crescut cu 17 % pe parcursul perioadei examinate. Întrucât consumul a scăzut în cursul perioadei examinate, astfel cum se descrie în considerentul 76, cota de piață a celorlalte țări terțe a crescut de la 15 % la 19 % în cursul aceleiași perioade.

(103)

Importurile din Turcia au fluctuat în perioada examinată, dar în cursul PAR ele au ajuns la un nivel similar celui din 2013 (la începutul perioadei examinate), și anume la 7 028 de tone. În ansamblu, cota de piață a acestora a rămas relativ stabilă, înregistrând doar o ușoară creștere de 0,4 puncte procentuale în cursul perioadei examinate, și anume de la 3,9 % în 2013 la 4,3 % în cursul PAR. Prețul mediu a scăzut cu 9 %.

(104)

Importurile din Thailanda au crescut cu 25 % între 2013 și 2014, însă ulterior au scăzut continuu, ajungând în cursul PAR la 6 122 de tone, o creștere de la 5 206 în 2013. În ansamblu, importurile au crescut cu 18 % în perioada examinată. Cota de piață a crescut, de asemenea, în 2014 și a rămas stabilă înainte de PAR. Prețul mediu al importurilor a fluctuat în perioada 2014-2015 (– 4 %, + 15 %) și a atins, în cursul PAR, un nivel de 2 % peste nivelul din 2013.

(105)

Importurile din Rusia au crescut semnificativ în cursul perioadei examinate, însă au rămas la un nivel relativ scăzut pe tot parcursul perioadei examinate. De asemenea, cota de piață a crescut de la 0,9 % la 2,9 %. Prețul mediu a scăzut cu 21 % în cursul perioadei examinate.

(106)

Importurile din Malaysia au fluctuat de la începutul perioadei examinate, dar în cursul PAR au atins aproape același nivel ca în 2013, și anume 4 530 de tone. În cursul perioadei examinate, în ciuda fluctuațiilor, cota de piață a importurilor din Malaysia de cabluri din oțel a crescut doar ușor în ansamblu, și anume cu 0,2 puncte procentuale. Prețul mediu de import a scăzut cu 13 % în timpul perioadei examinate.

(107)

În cursul PAR, prețurile importurilor de cabluri din oțel din Turcia, Thailanda, Rusia și Malaysia au fost, în medie, mai mici decât prețul mediu practicat de industria din Uniune (cu 49 %-63 %). Acestea au fost, de asemenea, mai mici decât prețurile de import din China (cu 41 %-57 %).

(108)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, Comisia a examinat toți factorii și indicii economici relevanți care au avut un impact asupra situației industriei Uniunii în cursul perioadei examinate.

(109)

Pentru determinarea prejudiciului, Comisia a făcut o distincție între indicatorii de prejudiciu macroeconomici și cei microeconomici. Comisia a evaluat indicatorii macroeconomici referitori la industria Uniunii în ansamblu pe baza datelor obținute de la solicitant, verificate încrucișat cu informațiile trimise de o serie de producători din Uniune în etapa de pre-inițiere și cu răspunsurile la chestionar verificate ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion. Comisia a evaluat indicatorii microeconomici pe baza datelor cuprinse în răspunsurile la chestionar verificate ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion. Ambele seturi de date au fost considerate reprezentative pentru situația economică a industriei Uniunii.

(110)

Indicatorii macroeconomici sunt: producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității de producție, volumul vânzărilor, cota de piață, creșterea economică, ocuparea forței de muncă, productivitatea și amploarea marjei de dumping.

(111)

Indicatorii microeconomici sunt: prețurile unitare medii, costul mediu unitar, costurile cu forța de muncă, stocurile, rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capital.

(112)

Tabelul 7 prezintă producția totală, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție din Uniune în cursul perioadei examinate:

Tabelul 7

Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție

(113)

Volumul producției totale a rămas relativ stabil în perioada 2013-2014 și a scăzut cu 5 % în 2015. Cu toate acestea, în cursul PAR volumul producției a scăzut în continuare cu 12 %. În ansamblu, volumul producției a scăzut cu 18 % pe parcursul perioadei examinate.

(114)

Capacitatea de producție a crescut ușor în cursul perioadei examinate și, în ansamblu, a crescut cu numai 5 %.

(115)

Prin urmare, gradul de utilizare a capacității de producție a scăzut de la 71 % în 2013 la 55 % în cursul PAR. În ansamblu, gradul de utilizare a capacității de producție a scăzut cu 22 % în cursul perioadei examinate, ca urmare a scăderii volumului de producție.

(116)

Volumul vânzărilor și cota de piață a industriei din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 8

Volumul vânzărilor și cota de piață

(117)

Volumul vânzărilor a urmat tendința volumului producției. El a rămas relativ stabil în perioada 2013-2014 și a scăzut cu 5 % în 2015. În cursul PAR volumul producției a scăzut în continuare cu 5 %. În ansamblu, volumul vânzărilor a scăzut cu 10 % pe parcursul perioadei examinate.

(118)

Cota de piață a industriei din Uniune a scăzut cu 2,4 puncte procentuale, de la 62,4 % la 60,0 % în cursul perioadei examinate.

(119)

În cursul perioadei examinate, consumul Uniunii a scăzut cu 6 %. Volumul vânzărilor realizate de industria din Uniune a scăzut cu o rată și mai ridicată, și anume cu 10 %. În consecință, industria din Uniune s-a confruntat cu o pierdere de 2,4 puncte procentuale din cota de piață. Scăderea volumului vânzărilor s-a reflectat, de asemenea, în gradul de utilizare a capacității de producție, care a scăzut cu 22 %.

(120)

Ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 9

Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(121)

Numărul de angajați din industria din Uniune a scăzut cu 9 % pe parcursul perioadei examinate, iar principala scădere a avut loc în cursul PAR. Această scădere a urmat scăderea producției și a volumului vânzărilor, după cum se arată în considerentele 113 și 117.

(122)

Ca urmare a unei rate mai ridicate de scădere a producției în comparație cu scăderea numărului de angajați, productivitatea a scăzut cu 10 % în cursul perioadei examinate.

(123)

Ancheta a stabilit în considerentul 57 că importurile de produs care face obiectul reexaminării din RPC au continuat să facă obiectul unui dumping pe piața Uniunii la o marjă de dumping de 16,7 %. Volumul importurilor a fost scăzut din cauza eficacității măsurilor antidumping în vigoare. Cu toate acestea, importurile chineze au rămas prezente pe piața Uniunii cu o cotă de piață de 1,2 % în cursul PAR (a se vedea tabelul 2).

(124)

În reexaminarea anterioară în perspectiva expirării măsurilor, industria din Uniune a arătat semne de redresare în urma practicilor de dumping anterioare. În cursul perioadei examinate procesul de redresare s-a încetinit, indicatorii principali de prejudiciu arătând o tendință descrescătoare. În plus, o scădere a cererii de mărfuri în vrac și scăderea prețului petrolului a condus la o activitate redusă în sectoarele miniere și de exploatare a petrolului și gazelor. A urmat apoi un impact negativ asupra cererii de cabluri din oțel, provocând o scădere a consumului cu 6 % în cursul perioadei examinate (a se vedea tabelul 1).

(125)

Din cauza scăderii treptate a prețurilor din Uniune în cursul perioadei examinate, industria din Uniune nu a putut să se redreseze în continuare după efectele practicilor de dumping anterioare.

(126)

Prețurile medii de vânzare ale industriei din Uniune către clienții neafiliați din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 10

Prețuri medii de vânzare și costuri unitare

(127)

Prețul de vânzare unitar mediu aplicat de industria din Uniune clienților neafiliați din Uniune a scăzut cu 12 % pe parcursul perioadei examinate.

(128)

În același timp, costul de producție unitar mediu a crescut cu 13 % în cursul perioadei examinate. Această creștere a costului unitar a fost cauzat, în principal, de scăderea producției și a volumului de vânzări [de 18 % și, respectiv, 10 % în cursul perioadei examinate, astfel cum se arată în considerentele 113 (a se vedea tabelul 7) și 117 (a se vedea tabelul 8). Ar trebui remarcat faptul că această creștere a costului unitar a survenit în pofida scăderii costului total de producție în cursul perioadei examinate. Prin urmare, cu toate că industria din Uniune a reușit să reducă costul total de producție, ea nu a reușit să reducă costul per unitate având în vedere scăderea semnificativă a producției și a volumului vânzărilor.

(129)

Costurile medii cu forța de muncă ale producătorilor din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 11

Costurile medii cu forța de muncă per angajat

(130)

În ansamblu, costurile medii cu forța de muncă au crescut ușor, cu 3 %, în cursul perioadei examinate după mici fluctuații în cursul perioadei examinate.

(131)

Nivelurile stocurilor producătorilor din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 12

Stocuri

(132)

Nivelul stocurilor a scăzut ușor cu 3 % pe parcursul perioadei examinate. Întrucât industria din Uniune trebuie să mențină un stoc minim din cele mai comune tipuri de cabluri din oțel pentru acoperirea imediată a cererii, stocurile nu au putut scădea și mai mult și, prin urmare, valoarea lor ca procentaj din producție a crescut cu 38 %.

(133)

Rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor industriei din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 13

Rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor

(134)

Rentabilitatea industriei din Uniune a scăzut în cursul perioadei examinate, începând cu un profit de 7,5 % în 2013 și ajungând în cursul PAR la pierderi de 1,6 %.

(135)

Fluxul de lichidități a scăzut în mod semnificativ în cursul perioadei examinate cu 79 %. Acesta este un indicator suplimentar al performanțelor slabe ale industriei din Uniune în ceea ce privește activitățile de exploatare și lipsa de lichidități cu care a fost nevoită să se confrunte.

(136)

Prin urmare, investițiile au scăzut cu 50 % în cursul perioadei examinate. Având în vedere scăderea marjelor de profit și presiunea puternică asupra prețurilor, investițiile au fost în mare parte limitate la cele determinate de cerințele de mediu sau de securitate. În același timp, au existat doar puține investiții în exploatare și tehnologii de producție cu scopul de a crește eficiența și productivitatea în cursul perioadei de anchetă.

(137)

Randamentul investițiilor măsoară câștigurile sau pierderile generate de o investiție în raport cu suma de bani investită. În cursul perioadei examinate, randamentul a scăzut de la 33,3 % la – 5,2 %.

(138)

Datorită taxelor antidumping în vigoare, industria din Uniune a continuat să se redreseze după efectele practicilor anterioare de dumping prejudiciabil în primii doi ani (2013-2014) ai perioadei examinate și a reușit să păstreze o marjă de profit care depășește ținta de profit de 5 %.

(139)

Cu toate acestea, o scădere a cererii de mărfuri în vrac și scăderea prețului petrolului a condus la o activitate redusă în sectoarele miniere și de exploatare a petrolului și gazelor. În consecință, cererea de cabluri din oțel s-a redus în cursul perioadei examinate. Industria din Uniune a fost afectată în mod direct de această scădere a cererii, ceea ce a condus la o scădere a volumului de producție și de vânzări, precum și a cotei sale de piață. În același timp, cota importurilor la prețuri scăzute de cabluri din oțel a crescut și a condus la un declin al prețurilor în Uniune și la deteriorarea în continuare a performanței sale financiare. Prin urmare, aproape toți indicatorii de prejudiciu s-au deteriorat. Pe această bază, s-a concluzionat că industria din Uniune a suferit un prejudiciu important.

(140)

Importurile de cabluri din oțel originare din RPC au avut un impact negativ limitat asupra situației prejudiciabile a industriei din Uniune. Datorită măsurilor în vigoare, cota lor de piață a scăzut în cursul perioadei examinate. Cu toate acestea, importurile chineze de cabluri din oțel au rămas prezente pe piața Uniunii.

(141)

În același timp, importurile originare din alte țări terțe au deținut o cotă de piață totală de 38,8 %, cu o tendință ușor crescătoare pe parcursul perioadei examinate (a se vedea tabelul 4). Prețurile medii ale importurilor din alte țări terțe au înregistrat o scădere, având niveluri situate cu mult sub nivelul prețurilor de vânzare ale industriei din Uniune pe piața Uniunii. Prin urmare, aceste importuri au afectat în mod semnificativ situația prejudiciabilă a industriei din Uniune. Astfel cum s-a arătat deja în analiza din considerentele 85-89, în cursul perioadei examinate aceste importuri au reușit să își mențină cota de piață și chiar să și-o mărească. În plus, în cursul aceleiași perioade, prețul mediu de import a scăzut (considerentul 89), provocând o presiune descendentă suplimentară asupra prețurilor din Uniune, ceea ce a dus la o scădere cu 12 % a prețurilor Uniunii pe parcursul perioadei examinate (a se vedea considerentul 127) și deteriorarea în continuare a performanței sale financiare.

(142)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că industria din Uniune a beneficiat de pe urma măsurilor inițiale, deoarece a continuat să se redreseze după efectele practicilor anterioare de dumping prejudiciabil în primii doi ani (2013-2014) din perioada examinată. Cu toate acestea, procesul de redresare a stagnat din cauza factorilor menționați anterior.

(143)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă prejudiciul important cauzat de importurile chineze ar putea reapărea în cazul în care măsurile antidumping împotriva RPC ar expira. Ancheta a arătat că importurile din RPC au fost efectuate la prețuri de dumping în cursul PAR (considerentul 57) și că există probabilitatea continuării dumpingului în eventualitatea expirării măsurilor (considerentul 70).

(144)

Pentru a stabili probabilitatea reapariției prejudiciului, au fost analizate următoarele elemente: (i) capacitatea de producție și capacitatea de producție neutilizată disponibilă în RPC; (ii) nivelul posibil al prețurilor importurilor din China în cazul în care măsurile ar fi lăsate să expire; (iii) comportamentul producătorilor-exportatori din China în alte țări terțe; (iv) atractivitatea pieței Uniunii; și (v) impactul importurilor din China asupra situației industriei din Uniune în cazul în care măsurile ar fi lăsate să expire.

(145)

Astfel cum se explică în considerentul 60, producătorii din RPC dispun de capacități considerabile de producție în China și, prin urmare, de o capacitate de producție neutilizată care depășește cu mult nu doar volumul exporturilor către Uniune pe parcursul PAR, ci și consumul total al Uniunii în cursul PAR.

(146)

În plus, după cum s-a menționat în considerentul 63, nu au fost găsite elemente care ar putea indica o creștere semnificativă a cererii interne de cabluri din oțel în RPC sau pe orice altă piață din țări terțe în viitorul apropiat. Prin urmare, Comisia a concluzionat că cererea internă din China sau de pe piețele altor țări terțe nu ar putea absorbi capacitatea de producție neutilizată disponibilă.

(147)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 18, singurul grup de producători-exportatori din RPC care a cooperat nu a raportat vânzările sale la export către alte piețe din țări terțe. Prin urmare, în absența oricăror alte informații, a fost utilizată baza de date din RPC pentru a stabili prețurile de export chineze către alte piețe din țări terțe.

(148)

Nivelul prețurilor acestor exporturi au fost considerate, de asemenea, ca fiind o estimare rezonabilă cu privire la viitoarele niveluri posibile ale prețurilor în Uniune în cazul în care măsurile ar fi lăsate să expire.

(149)

Astfel cum se explică în considerentul 69, prețurile de export din RPC către alte piețe de export au fost, în medie, cu mult mai mici decât prețurile de export către Uniune, și anume cu aproximativ 30 %. Pe această bază, s-a ajuns la concluzia că producătorii din RPC dispun de o marjă considerabilă pentru a reduce prețurile de export către Uniune.

(150)

În plus, prețul de import al grupului de producători-exportatori care a cooperat, fără a lua în considerare taxele antidumping, a subcotat prețurile de vânzare ale industriei din Uniune cu 36,3 % în cursul PAR, astfel cum se menționează în considerentul 84. Acesta este considerat a fi un indiciu rezonabil al viitoarelor prețuri de export către Uniune în cazul în care măsurile ar fi lăsate să expire.

(151)

În absența altor informații, baza de date din RPC a fost utilizată pentru a stabili prețurile de export chineze către alte piețe din țări terțe, astfel cum se explică în considerentele 64 și 65.

(152)

Potrivit informațiilor respective, prețurile de export chineze pentru cabluri din oțel către alte piețe din țări terțe erau, în medie, cu aproximativ 40 % - 80 % mai scăzute decât prețurile de vânzare ale industriei din Uniune, în funcție de piața de export.

(153)

Primele trei destinații de export pentru cablurile din oțel chineze în ceea ce privește volumul, în cursul PAR, au fost Republica Coreea (123 891 de tone sau 11 % din totalul exporturilor), SUA (97 936 de tone sau 9 % din totalul exporturilor) și Vietnam (76 344 de tone sau 7 % din totalul exporturilor). Prețurile medii de export către aceste piețe erau 1 107 EUR/tonă, 1 444 EUR/tonă și, respectiv, 781 EUR/tonă. Prețurile medii ale exporturilor către țările respective au fost între 50 % și aproximativ 80 % mai mici decât prețul mediu al industriei din Uniune.

(154)

Luând în considerare analiza de preț din considerentul anterior, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor, producătorii-exportatori chinezi ar avea capacitatea de a-și reduce semnificativ prețurile de import pentru piața Uniunii, continuând să obțină în același timp prețuri mai ridicate pe piața Uniunii decât pe alte piețe din țări terțe. Există, prin urmare, o motivație puternică pentru producătorii-exportatori chinezi de a redirecționa exporturile lor către Uniune, unde ar obține prețuri mai mari și, în același timp, ar putea să subcoteze în continuare în mod semnificativ prețul de vânzare al industriei din Uniune. În plus, ei ar avea un stimulent să exporte cel puțin o parte din capacitățile lor de producție neutilizate la prețuri scăzute pe piața Uniunii.

(155)

Un alt indiciu al gradului de atractivitate al pieței Uniunii este faptul că, de la începutul instituirii măsurilor, au existat încercări de eludare din partea exportatorilor chinezi care au fost identificate și neutralizate, astfel cum s-a explicat în considerentele 2 și 4.

(156)

De asemenea, prezența importurilor care fac obiectul unui dumping provenite din RPC, în ciuda măsurilor în vigoare încă din 1999, confirmă atractivitatea pieței Uniunii.

(157)

Prin urmare, s-a concluzionat că producătorii-exportatori din RPC au potențialul și motivația de a mări semnificativ volumul exporturilor lor de cabluri din oțel către Uniune la prețuri de dumping, cu subcotarea substanțială a prețurilor industriei din Uniune, în cazul în care măsurile ar fi lăsate să expire.

(158)

În cazul în care se menține nivelul actual al prețurilor, industria din Uniune nu va fi în măsură să își mențină volumul vânzărilor și cota de piață în cazul în care va fi confruntată cu importuri la prețuri scăzute din China. Este foarte probabilă creșterea rapidă a cotei de piață a Chinei în cazul în care măsurile ar fi lăsate să expire. Acest lucru ar fi, cel mai probabil, în detrimentul industriei din Uniune, deoarece prețul său este cel mai ridicat. Pierderea volumului vânzărilor ar duce la o rată de utilizare și mai scăzută și la o creștere a costului mediu de producție. Acest lucru ar avea drept consecință o nouă deteriorare a situației financiare a industriei din Uniune și a pierderilor care s-au materializat deja în cursul PAR.

(159)

Cu toate acestea, în cazul în care industria din Uniune decide să își reducă prețurile în încercarea de a-și menține volumul vânzărilor și cota de piață, deteriorarea situației sale financiare se va produce aproape imediat și pierderile constatate în cursul PAR se vor agrava în mod semnificativ.

(160)

În ambele scenarii, expirarea măsurilor va avea probabil un impact negativ asupra industriei din Uniune, în special în ceea ce privește ocuparea forței de muncă. În cursul perioadei examinate, industria din Uniune a fost obligată să reducă deja ocuparea forței de muncă legată de produs cu 9 % (a se vedea tabelul 9). Deteriorarea în continuare a situației industriei din Uniune ar putea cauza închiderea completă a unităților de producție.

(161)

Prin urmare, se poate concluziona că există o mare probabilitate ca expirarea măsurilor existente să conducă la o reapariție a prejudiciului cauzată de importurile chinezești de cabluri din oțel și ca situația deja prejudiciabilă a industriei din Uniune să se deterioreze în continuare.

(162)

În cursul perioadei examinate de reexaminarea anterioară în perspectiva expirării măsurilor (2007-2010) situația economică a industriei din Uniune a evoluat pozitiv. Ea a reușit să își păstreze rentabilitatea aproape de ținta de profit de 5 % chiar și în cursul primilor doi ani din prezenta perioadă examinată (2013-2014). Prin urmare, industria din Uniune s-a dovedit a fi o industrie viabilă din punct de vedere structural și capabilă să elimine o situație deficitară. Cu toate acestea, în cursul perioadei examinate de prezenta reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, industria din Uniune a revenit la o situație financiară delicată care este de așteptat să se deterioreze și mai mult în cazul în care măsurile ar expira. Ea nu va fi în măsură să își revină din actuala situație prejudiciabilă și, în schimb, ar suferi un prejudiciu și mai mare din cauza creșterii probabile a importurilor chineze de cabluri din oțel la prețuri de dumping.

(163)

Este recunoscut faptul că importurile de cabluri din oțel din Republica Coreea și din alte țări terțe, ținând seama de volumul lor și de nivelul scăzut al prețurilor, sunt factori care au contribuit la prejudiciul suferit de industria din Uniune. Cu toate acestea, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, prezenta anchetă a fost limitată la evaluarea probabilității de reapariție a prejudiciului cauzat de importurile chineze de cabluri din oțel la prețuri prejudiciabile în cazul în care măsurile antidumping actuale ar expira. Dată fiind situația fragilă a industriei din Uniune, o creștere semnificativă a importurilor din China ar agrava această situație, având în vedere capacitățile de producție neutilizate semnificative din RPC, atractivitatea pieței din Uniune și prețul scăzut al exporturilor chineze de cabluri din oțel către Uniune.

(164)

Faptul că importurile din China de cabluri din oțel intră în prezent pe piața Uniunii în număr mult mai mic decât înainte de instituirea măsurilor arată că taxele antidumping din prezent au reușit să restabilească condiții de concurență nedenaturată între exportatorii chinezi de produs care face obiectul reexaminării și industria Uniunii. Faptul că importurile originare din Republica Coreea și alte țări terțe au subcotat importurile din China nu subminează obligațiile Comisiei de a nu depăși cadrul prezentei anchete. Astfel cum s-a stabilit în considerentul 165, Comisia a demonstrat faptul că este foarte probabil ca expirarea măsurilor să ducă la o reapariție a prejudiciului.

(165)

Comisia a concluzionat că abrogarea măsurilor ar duce, foarte probabil, la o creștere semnificativă a importurilor de cabluri din oțel care fac obiectul unui dumping din China, la prețuri care subcotează prețurile industriei din Uniune și, prin urmare, la agravarea prejudiciului suferit de industria din Uniune. În consecință, viabilitatea industriei din Uniune ar fi expusă unor riscuri grave.

(166)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia a verificat dacă menținerea măsurilor antidumping existente ar fi contrară interesului Uniunii în ansamblu său. Determinarea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea tuturor intereselor implicate, inclusiv a celor ale industriei, importatorilor și utilizatorilor din Uniune.

(167)

Toate părțile interesate au avut posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere în temeiul articolului 21 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(168)

Trebuie amintit că, în reexaminarea anterioară în perspectiva expirării măsurilor, s-a considerat că adoptarea de măsuri nu era împotriva interesului Uniunii. În plus, faptul că prezenta anchetă este o reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, prin care se analizează o situație în care măsuri antidumping sunt deja în vigoare, permite evaluarea oricărui impact negativ necorespunzător asupra părților vizate de măsurile antidumping în vigoare.

(169)

Pe această bază s-a examinat dacă, contrar concluziilor privind probabilitatea unei continuări a dumpingului și a reapariției prejudiciului, ar exista motive imperioase pentru a se concluziona că menținerea măsurilor în acest caz particular nu ar fi în interesul Uniunii.

(170)

Ancheta a arătat, de asemenea, că, dacă măsurile ar expira, acest lucru ar putea avea un efect negativ semnificativ asupra industriei din Uniune și situația sa financiară fragilă din prezent se va deteriora în continuare. Expirarea măsurilor ar amenința în mod serios viabilitatea industriei din Uniune, obligând producătorii din Uniune să își închidă operațiunile, ceea ce ar face ca piața Uniunii să fie complet dependentă de importurile de cabluri din oțel.

(171)

În trecut, industria din Uniune s-a dovedit a fi o industrie viabilă cu rezultate pozitive economice și financiare. Ea a reușit să rămână profitabilă cu o marjă de profit care depășește ținta de profit.

(172)

Prin urmare, menținerea măsurilor antidumping în vigoare este în interesul industriei din Uniune.

(173)

Astfel cum se menționează în considerentele 20-22 și 24, niciun importator nu a cooperat la prezenta anchetă și nici nu a furnizat informațiile solicitate. Trebuie reamintit faptul că, în anchetele anterioare, s-a constatat că instituirea măsurilor nu ar avea un impact semnificativ asupra importatorilor. În consecință, în absența unor dovezi care sugerează contrariul, se poate confirma faptul că măsurile în vigoare în prezent nu au avut niciun efect negativ important asupra situației lor financiare și că menținerea măsurilor nu ar afecta în mod necorespunzător importatorii.

(174)

Cablurile din oțel sunt utilizate într-o gamă largă de aplicații, cum ar fi sectorul pescuitului, transport maritim/navigație, industria de petrol și gaze, minerit, silvicultură, transport aerian, geniu civil, construcții și ascensoare.

(175)

Astfel cum se menționează în considerentele 23 și 24, niciun importator nu a cooperat la prezenta anchetă și nici nu a furnizat informațiile solicitate. Unii dintre utilizatorii care s-au făcut cunoscuți au declarat că utilizează doar într-o mică măsură cablurile din oțel. Prin urmare, s-a concluzionat, ca și în anchetele anterioare, că măsurile în vigoare în prezent nu au avut niciun efect negativ considerabil asupra situației economice a utilizatorilor și că, prin urmare, continuarea măsurilor nu ar afecta în mod necorespunzător situația industriilor utilizatoare.

(176)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că nu există motive imperioase legate de interesul Uniunii împotriva menținerii actualelor măsuri antidumping definitive asupra importurilor de cabluri din oțel din RPC.

(177)

Toate părțile au fost informate cu privire la faptele și considerentele esențiale pe baza cărora se intenționează să se recomande menținerea măsurilor existente privind importurile de cabluri din oțel originare din RPC. Părților li s-a acordat, de asemenea, un termen pentru a-și prezenta observațiile cu privire la prezenta comunicare. Nu a fost primită nicio observație de la părțile interesate.

(178)

Astfel cum s-a subliniat în considerentul 6, taxele antidumping în vigoare asupra importurilor de cabluri din oțel din RPC au fost extinse pentru a viza, în plus, importurile de cabluri din oțel expediate din Maroc și Republica Coreea, indiferent dacă au fost declarate sau nu ca fiind originare din Maroc sau din Republica Coreea. Taxele antidumping care urmează să fie menținute asupra importurilor de cabluri din oțel originare din RPC ar trebui să continue să fie extinse asupra importurilor de cabluri din oțel expediate din Maroc și Republica Coreea, indiferent dacă au fost declarate sau nu ca fiind originare din Maroc sau din Republica Coreea. Producătorul-exportator din Maroc exceptat de la aplicarea măsurilor extinse prin Regulamentul (CE) nr. 1886/2004 ar trebui să fie exceptat, de asemenea, de la aplicarea măsurilor instituite prin prezentul regulament. Cei 15 producători-exportatori din Republica Coreea exceptați de la aplicarea măsurilor extinse prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 400/2010 ar trebui să fie exceptați și de la aplicarea măsurilor instituite prin prezentul regulament.

(179)

Având în vedere jurisprudența recentă a Curții de Justiție (26), este adecvat să se prevadă rata dobânzii de întârziere în cazul rambursării taxelor definitive, deoarece dispozițiile relevante în vigoare în materie de taxe vamale nu prevăd o astfel de rată a dobânzii și aplicarea normelor naționale ar duce la denaturări nejustificate între operatorii economici, în funcție de statul membru care este ales pentru vămuire.

(180)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului instituit prin articolul 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1036,