COMISIA EUROPEANĂ

Strasbourg, 5.4.2022

COM(2022) 150 final

2022/0099(COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

privind gazele fluorurate cu efect de seră, de modificare a Directivei (UE) 2019/1937 și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 517/2014

(Text cu relevanță pentru SEE)

{SEC(2022) 156 final} - {SWD(2022) 95 final} - {SWD(2022) 96 final} - {SWD(2022) 97 final}

EXPUNERE DE MOTIVE

1.CONTEXTUL PROPUNERII

•Motivele și obiectivele propunerii

Pactul verde european a lansat o nouă strategie de creștere pentru UE, care are drept scop transformarea UE într-o societate echitabilă și prosperă, cu o economie modernă, competitivă și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor. Acesta reafirmă angajamentul Comisiei de a-și stabili obiective climatice mai ambițioase și de a face din Europa primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050. În plus, Pactul urmărește să protejeze sănătatea și bunăstarea cetățenilor împotriva riscurilor legate de mediu și a impacturilor aferente. Ca răspuns la urgența acțiunilor climatice, UE și-a sporit nivelul de ambiție în materie de climă prin Regulamentul (UE) 2021/1119 (Legea europeană a climei) 1 , care a fost adoptat în 2021. Legea climei stabilește un obiectiv obligatoriu de reducere a emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55 % până în 2030 comparativ cu nivelurile din 1990 și de realizare a neutralității climatice a UE cel târziu până în 2050. De asemenea, UE și-a majorat contribuția stabilită inițial la nivel național în temeiul Acordului de la Paris privind schimbările climatice de la reducerea cu cel puțin 40 % a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 la reducerea cu cel puțin 55 % a emisiilor nete de gaze cu efect de seră. Realizarea acestor obiective și posibilitatea de menținere a creșterii temperaturii medii globale la 1,5 °C necesită consolidarea tuturor instrumentelor relevante pentru decarbonizarea economiei UE; Regulamentul privind gazele floururate este un instrument esențial în ceea ce privește emisiile de gaze fluorurate cu efect de seră (gaze floururate).

Gazele floururate sunt substanțe chimice produse de om care reprezintă gaze cu efect de seră (GES) foarte puternice, adesea de câteva mii de ori mai puternice decât dioxidul de carbon (CO2). Împreună cu dioxidul de carbon, metanul și protoxidul de azot, ele aparțin grupei de emisii de GES care fac obiectul Acordului de la Paris privind schimbările climatice. În prezent, emisiile de gaze floururate se ridică la 2,5 % din totalul emisiilor de GES ale UE, dar s-au dublat din 1990 până în 2014, spre deosebire de alte emisii de GES, care au scăzut. Acest lucru se datorează faptului că, în trecut, gazele floururate au înlocuit de obicei substanțele care epuizează stratul de ozon în zonele în care acestea au devenit interzise în UE pentru a proteja stratul de ozon stratosferic, astfel cum se prevede în Protocolul de la Montreal din 1987 privind substanțele care epuizează stratul de ozon („protocolul”).

Regulamentul (UE) nr. 517/2014 privind gazele fluorurate cu efect de seră 2 („Regulamentul privind gazele floururate”) a fost adoptat pentru a inversa tendința de creștere a emisiilor de gaze fluorurate. Hidrofluorocarburile (HFC) reprezintă grupa de gaze floururate cea mai importantă din punctul de vedere al emisiilor relevante pentru climă, iar principala noutate adusă de Regulamentul privind gazele floururate a fost instituirea unei „reduceri treptate a hidrofluorocarburilor în UE”, și anume un sistem de cote pentru punerea în aplicare a unui calendar de reducere treptată a cantității de hidrofluorocarburi pe care importatorii și producătorii o pot introduce pe piață în fiecare an.

Politica UE privind gazele floururate trebuie privită în contextul recentului raport special al IPCC 3 . Căile de limitare a încălzirii globale la 1,5 °C necesită reduceri ale emisiilor de gaze floururate de până la 90 % până în 2050 la nivel mondial comparativ cu anul 2015.

În vederea inversării tendinței de creștere a emisiilor de hidrofluorocarburi și a impactului acestora asupra climei și chiar dacă hidrofluorocarburile nu diminuează stratul de ozon, părțile la protocol au decis în 2016, prin Amendamentul de la Kigali, să pună în aplicare o reducere treptată a hidrofluorocarburilor la nivel mondial, prin care producția și consumul de hidrofluorocarburi se vor reduce cu peste 80 % în următorii 30 de ani la nivel mondial. Aceasta implică obligația ca fiecare parte să respecte un program de reducere a consumului și a producției de hidrofluorocarburi, precum și acordarea de licențe pentru import/export și raportarea cu privire la hidrofluorocarburi. Oamenii de știință au estimat că numai Amendamentul de la Kigali va contribui la reducerea încălzirii cu până la 0,4 °C până la sfârșitul secolului.

Astfel cum s-a concluzionat în evaluarea realizată de Comisie 4 , Regulamentul privind gazele floururate a dus la o inversare și la o scădere anuală a emisiilor de gaze floururate începând cu 2015. În plus, în perioada 2015-2019, aprovizionarea cu hidrofluorocarburi a pieței UE a scăzut cu 37 % în tone metrice și cu 47 % în tone de CO2 echivalent. A avut loc o tranziție clară către utilizarea unor alternative cu potențial de încălzire globală („GWP”) mai scăzut, inclusiv a alternativelor naturale (de exemplu, CO2, amoniac, hidrocarburi, apă) în multe tipuri de echipamente care în mod tradițional utilizau gaze floururate. Cu toate acestea, reducerile de emisii preconizate până în 2030 nu vor fi realizate pe deplin și există un potențial neutilizat de a evita o cantitate mai mare de emisii. În plus, deși Regulamentul privind gazele floururate a fost adoptat înainte de amendamentul de la Kigali și deși a fost esențial pentru realizarea acestui acord global, regulamentul nu poate asigura pe deplin respectarea tuturor obligațiilor (în special după 2030).

În final, anii de experiență dobândită în punerea în aplicare a regulamentului, precum și feedbackul primit de la părțile interesate confirmă necesitatea de a aborda o serie de dificultăți întâmpinate de sistemul de cote. Acestea variază de la activități ilegale, inclusiv contrabandă și comercianți necinstiți cu motivații pur speculative, până la lipsa de tehnicieni calificați. De asemenea, există anumite lacune în materie de monitorizare care trebuie remediate, eficiența activităților de raportare și verificare trebuie îmbunătățită și mai multe norme existente trebuie clarificate, întrucât majoritatea părților interesate din sector, a ONG-urilor și a autorităților au subliniat că acest lucru este un obiectiv important al reexaminării. Prin urmare, era clar că principalele elemente ale regulamentului ar trebui menținute, dar era necesar un reglaj fin și adăugarea mai multor dispoziții.

Obiectivele generale ale politicilor UE privind gazele floururate sunt:

(1)prevenirea emisiilor suplimentare de gaze floururate, contribuind astfel la obiectivele climatice ale UE;

(2)asigurarea conformității cu protocolul în ceea ce privește obligațiile legate de hidrofluorocarburi („HFC”).

Prevenirea emisiilor se poate realiza în două moduri: evitând în primul rând utilizarea de gaze floururate (cu alte cuvinte, reducerea cererii de gaze floururate) și asigurând existența unor măsuri de prevenire a emisiilor sau a scurgerilor atunci când gazele sunt produse, utilizate și eliminate („izolare”). Prin urmare, politica privind gazele floururate are următoarele obiective specifice:

·descurajarea utilizării gazelor floururate cu potențial ridicat de încălzire globală și încurajarea utilizării unor substanțe sau tehnologii alternative care generează emisii mai scăzute de GES, fără a compromite siguranța, funcționalitatea și eficiența energetică;

·prevenirea scurgerilor din echipamente și tratarea adecvată la sfârșitul ciclului de viață a gazelor floururate în aplicații;

·consolidarea creșterii durabile, stimularea inovării și dezvoltarea de tehnologii verzi prin îmbunătățirea oportunităților de piață pentru tehnologiile alternative și gazele cu potențial scăzut de încălzire globală.

Pe baza concluziilor unei evaluări a regulamentului, Comisia are următoarele obiective în ceea ce privește revizuirea:

(1)realizarea unor reduceri suplimentare ale emisiilor de gaze floururate pentru a contribui la atingerea obiectivului de reducere cu 55 % a emisiilor până în 2030 și a neutralității nete a emisiilor de dioxid de carbon până în 2050;

(2)alinierea deplină la protocol;

(3)facilitarea unei mai bune puneri în aplicare și asigurări a respectării normelor în ceea ce privește comerțul ilegal, funcționarea sistemului de cote și nevoile de formare privind alternativele la gazele floururate;

(4)îmbunătățirea monitorizării și a raportării, astfel încât să fie acoperite lacunele existente și să fie îmbunătățită calitatea proceselor și a datelor în vederea asigurării conformității;

(5)îmbunătățirea clarității și a coerenței interne, în sprijinul unei mai bune puneri în aplicare și înțelegeri a normelor.

Inițiativa contribuie la Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă și la obiectivele de dezvoltare durabilă ale acesteia, în special la „combaterea schimbărilor climatice”.

•Coerența cu dispozițiile existente în domeniul de politică vizat

Pentru a atinge obiectivele climatice obligatorii din punct de vedere juridic prevăzute de Legea europeană a climei, Comisia a propus consolidarea obiectivelor statelor membre de reducere a emisiilor pentru perioada 2021-2030 printr-o modificare a așa-numitului Regulament privind partajarea eforturilor. Regulamentul privind partajarea eforturilor vizează emisiile din sectoare care nu intră sub incidența sistemului UE existent de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) 5 , iar emisiile de gaze floururate reprezintă aproape 5 % din emisiile care intră sub incidența regulamentului respectiv. Obiectivele individuale ale statelor membre se referă la acest pachet global de GES. În consecință, UE sau statele membre nu au niciun obiectiv obligatoriu specific privind emisiile de gaze floururate. Cu toate acestea, este esențial ca emisiile de gaze floururate să fie reduse în principal prin intermediul Regulamentului privind gazele floururate, deoarece o astfel de măsură s-a dovedit a fi eficace și eficientă din punctul de vedere al costurilor la nivel european. Acest demers va completa măsurile suplimentare de reducere a gazelor floururate care sunt adoptate mai eficient la nivel național, în conformitate cu principiul subsidiarității, de exemplu măsuri suplimentare de politică privind deșeurile, o supraveghere mai strictă a sectoarelor sau stimulente financiare pentru alternative. Împreună, măsurile adoptate la nivelul Uniunii și la nivel național cu privire la toate tipurile de emisii trebuie să asigure faptul că fiecare stat membru își poate atinge în mod eficace obiectivele naționale privind emisiile de gaze cu efect de seră, astfel cum sunt definite în Regulamentul privind partajarea eforturilor.

Regulamentul privind gazele floururate acoperă toate sectoarele care generează emisii relevante de gaze floururate, dar este completat de Directiva 2006/40/CE 6 în ceea ce privește sistemele mobile de climatizare, care interzice în mod specific, începând din 2017, utilizarea agenților refrigeranți cu un potențial de încălzire globală mai mare de 150 la autoturismele noi. Anterior acestei interdicții, agentul refrigerant utilizat era o hidrofluorocarbură cu un potențial de încălzire globală de 1430.

•Coerența cu alte politici ale Uniunii

Regulamentul propus (precum și actualul Regulament privind gazele floururate) prezintă multe asemănări cu Regulamentul (CE) nr. 1005/2009 privind substanțele care diminuează stratul de ozon 7 (Regulamentul privind substanțele care diminuează stratul de ozon), care este revizuit în paralel. Aceste două regulamente trebuie să garanteze împreună că Uniunea își respectă obligațiile privind hidrofluorocarburile și substanțele care diminuează stratul de ozon care îi revin în temeiul protocolului. Deși cele două revizuiri nu au un impact direct reciproc, ele afectează părți interesate și sectoare similare, precum și activități similare (comercializarea, utilizarea echipamentelor etc.) și utilizează măsuri de reglementare similare, inclusiv un sistem de acordare a licențelor comerciale, astfel cum prevede protocolul. Prin urmare, atât industria, cât și autoritățile au solicitat ca normele relevante ale acestora să fie aliniate îndeaproape (de exemplu, în ceea ce privește controalele vamale, scurgerile, definițiile etc.).

Contribuția Regulamentului revizuit privind gazele floururate la atingerea obiectivelor referitoare la GES la nivelul statelor membre în conformitate cu Regulamentul privind partajarea eforturilor este completată de revizuirea Directivei privind emisiile industriale (DEI: Directiva 2010/75/UE), care va viza activitățile responsabile pentru aproximativ 15 % din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră din UE care nu sunt acoperite de ETS. Directiva privind emisiile industriale se axează în principal pe emisiile de poluanți și de gaze cu efect de seră din surse industriale care nu sunt acoperite de EU ETS 8 . În schimb, Regulamentul privind substanțele care diminuează stratul de ozon și Regulamentul privind gazele floururate se axează în principal, dar nu exclusiv, pe introducerea pe piață și utilizarea substanțelor care diminuează stratul de ozon și a gazelor floururate pentru a preveni emisiile de substanțe chimice care sunt gaze cu efect de seră foarte puternice. Directiva privind emisiile industriale (DEI) oferă posibilitatea de a lua în considerare în mod sistematic emisiile de gaze floururate ca parametru de mediu esențial în elaborarea documentelor de referință ale celor mai bune tehnici disponibile pentru sectoarele industriale. DEI constituie baza pentru stabilirea valorilor limită ale emisiilor instalațiilor industriale în vederea limitării emisiilor de gaze floururate și de substanțe care diminuează stratul de ozon generate de instalațiile respective. În plus, Regulamentul E-PRTR [Regulamentul (CE) nr. 166/2006] va fi reformat pentru a îmbunătăți raportarea și disponibilitatea publică a informațiilor privind atât emisiile de poluanți, cât și cele de gaze cu efect de seră și ar trebui să permită în viitor un grad mai mare de detaliere a datelor privind emisiile de gaze floururate și de substanțe care diminuează stratul de ozon provenite de la astfel de instalații.

Există, de asemenea, sinergii strânse cu politicile energetice, în special cu Directiva 2009/125/CE privind proiectarea ecologică 9 , având în vedere relevanța emisiilor indirecte generate de utilizarea energetică a echipamentelor pe bază de gaze floururate. Propunerea urmează principiul „eficiența energetică înainte de toate”, luând în considerare numai alternativele care sunt cel puțin la fel de eficiente din punct de vedere energetic ca echipamentele care utilizează gaze floururate tradiționale. De asemenea, s-a acordat o atenție deosebită faptului că decarbonizarea sistemului energetic va necesita rate de creștere ridicate pentru pompele de căldură cu gaze floururate care sunt comercializate în prezent în Uniune. Acest lucru se datorează în special evoluțiilor geopolitice recente, care necesită o creștere mai importantă a utilizării pompelor de căldură pentru a reduce dependența de petrol și gaze, astfel cum se subliniază în Comunicarea RePowerEU 10 . Pentru a atinge neutralitatea climatică, este important să existe politici care să sporească eficiența energetică într-o măsură cât mai mare și care să limiteze emisiile directe de gaze floururate. Acest aspect este deosebit de important, deoarece orice pompă de căldură cu gaze floururate care este pusă în funcțiune în prezent va produce emisii directe de GES mulți ani de acum înainte, din cauza scurgerilor, a alimentării necesare cu mai multe gaze floururate și a posibilelor emisii la intrarea echipamentelor în fluxul de deșeuri. Atunci când este posibil, acest lucru ar trebui evitat, motiv pentru care sunt incluse interdicții specifice privind produsele. În ansamblu, se estimează că revizuirea propusă a sistemului cotelor, urmând opțiunea preferată din evaluarea impactului, oferă o marjă suficientă pentru a permite o astfel de creștere a utilizării pompelor de căldură.

În ceea ce privește dispozițiile referitoare la importuri și la raportare, există sinergii cu legislația REACH 11 , întrucât importatorii de gaze fluorurate sunt afectați de ambele. Datele mai detaliate colectate și cerințele stricte de import legate de sistemul de cote prevăzut în Regulamentul privind gazele floururate ar putea fi utilizate pentru a îmbunătăți imaginea de ansamblu și conformitatea cu obligațiile de înregistrare REACH, astfel cum a subliniat industria chimică.

Propunerea revizuită consolidează puternic legăturile cu autoritățile vamale, supravegherea pieței, infracțiunile împotriva mediului și avertizarea în interes public, precizând obligații concrete ale operatorilor economici și ale autorităților competente de a reduce activitățile ilegale, inclusiv contrabanda, și de a proteja integritatea de mediu a regulamentului.

În plus, există legături directe cu politica în domeniul deșeurilor, deoarece sfârșitul ciclului de viață este o etapă crucială, în care se generează multe emisii dacă obligațiile existente nu sunt respectate. Obligațiile de recuperare prevăzute în Regulamentul privind gazele floururate sunt completate de trimiteri la legislația relevantă privind deșeurile (de exemplu, Directiva DEEE 12 și Regulamentul privind transferurile de deșeuri 13 ). Sistemele consolidate privind responsabilitatea producătorului, promovate de Regulamentul privind gazele floururate, ar putea avea o contribuție semnificativă la îmbunătățirea practicilor actuale și la reducerea emisiilor la sfârșitul ciclului de viață. Aceasta reprezintă o oportunitate în contextul revizuirii în curs a Directivei-cadru privind deșeurile.

Nu în ultimul rând, actualizarea continuă și în timp util a standardelor de siguranță, precum și a codurilor și a legislației la toate nivelurile, european, național, regional și local, este esențială pentru a ține pasul cu dezvoltarea rapidă a tehnologiilor și pentru a se asigura că utilizarea agenților refrigeranți ecologici poate fi maximizată fără a compromite siguranța.

2.TEMEIUL JURIDIC, SUBSIDIARITATEA ȘI PROPORȚIONALITATEA

•Temeiul juridic

Prezenta propunere se întemeiază pe articolul 192 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în conformitate cu obiectivul de conservare, protecție și îmbunătățire a calității mediului, de ocrotire a sănătății persoanelor și de promovare pe plan internațional a unor măsuri destinate să contracareze schimbările climatice.

•Subsidiaritatea

Propunerea completează legislația UE existentă din 2006 la nivelul UE și respectă în mod clar principiul subsidiarității din motivele prezentate în continuare.

În primul rând, protejarea sistemului climatic este o problemă transfrontalieră, iar amploarea acesteia impune luarea de măsuri la nivel mondial. În al doilea rând, cele mai eficiente măsuri sunt interzicerea sau restricționarea utilizării sau a introducerii pe piață a gazelor floururate sau a produselor și echipamentelor pe bază de gaze floururate. Pentru funcționarea pieței interne a UE și pentru libera circulație a mărfurilor, este preferabil ca astfel de măsuri să fie luate la nivelul UE. În al treilea rând, protocolul consideră că UE este o organizație de integrare economică regională (REIO) și, prin urmare, UE trebuie să respecte obligațiile prevăzute în protocol la nivelul Uniunii (de exemplu, raportarea, sistemul de acordare a licențelor, reducerea treptată a consumului). Acest lucru necesită o legislație relevantă la același nivel; ar fi foarte dificil, dacă nu imposibil, să se asigure respectarea obligațiilor prin intermediul a 27 de sisteme naționale diferite. Singura excepție de la clauza REIO este calendarul de reducere treptată a producției de hidrofluorocarburi prevăzut în protocol, care necesită conformarea la nivelul statelor membre 14 . Cu toate acestea, unele state membre au solicitat ca producția să fie, de asemenea, reglementată la nivelul UE, deoarece acest lucru ar spori flexibilitatea pentru societățile în cauză.

•Proporționalitatea

Propunerea respectă principiul proporționalității. Propunerea asigură reducerea într-o măsură și mai mare a emisiilor de gaze floururate și respectarea în continuare de către UE a obligațiilor internaționale care îi revin în temeiul protocolului, de a reduce treptat producția și consumul de hidrofluorocarburi. Măsurile propuse se bazează pe o evaluare aprofundată a eficienței lor din punctul de vedere al costurilor, care arată că costurile marginale de reducere a emisiilor pentru orice sector se situează în intervalul de costuri cu care se preconizează că se vor confrunta alte sectoare ale economiei pentru a asigura tranziția necesară către neutralitatea climatică până în 2050. În plus, pe termen lung, măsurile de atenuare vor contribui la economii generale de costuri. Unele măsuri vor crește ușor sarcina administrativă asupra industriei, dar unele dintre acestea sunt esențiale pentru respectarea protocolului, iar altele sunt necesare pentru a facilita aplicarea corespunzătoare a normelor, precum și monitorizarea amenințărilor viitoare. Niciuna dintre măsurile din această ultima categorie nu implică costuri ridicate. Nu se propun dispoziții detaliate în domenii în care obiectivele ar putea fi realizate mai eficient prin acțiuni în alte domenii de politică, de exemplu legislația privind deșeurile. Nivelul beneficiilor obținute prin aceste măsuri nu ar fi putut fi atins cu aceeași eficiență din punctul de vedere al costurilor pentru industrie și statele membre prin introducerea a 27 de politici suplimentare diferite privind gazele floururate în statele membre.

•Alegerea instrumentului

Instrumentul juridic ales este un regulament, deoarece propunerea urmărește să înlocuiască și să îmbunătățească Regulamentul privind gazele floururate, menținând în același timp structura sa generală privind măsurile de reglementare. Regulamentul privind gazele floururate s-a dovedit a fi eficace. Întrucât propunerea include mai multe modificări, precum și adaptări ale structurii Regulamentului privind gazele floururate, regulamentul respectiv ar trebui abrogat și înlocuit cu un nou regulament pentru a asigura claritatea juridică. Orice modificări majore (și anume abrogarea sau transformarea sa într-o directivă) ar împovăra în mod nejustificat statele membre și ar crea o incertitudine suplimentară pentru întreprinderile care își desfășoară activitatea în acest sector.

3.REZULTATELE EVALUĂRILOR EX POST, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRILOR IMPACTULUI

•Evaluarea ex post

Comisia a efectuat o evaluare a Regulamentului privind gazele floururate în conformitate cu cerințele privind „o mai bună legiferare” și a răspuns cerinței prevăzute la articolul 21 alineatul (2) din Regulamentul privind gazele floururate, care prevede obligația Comisiei de a publica un raport complet privind efectele regulamentului până cel târziu la 31 decembrie 2022.

Evaluarea concluzionează că Regulamentul privind gazele floururate a fost în cea mai mare parte eficace în îndeplinirea obiectivelor sale inițiale de reducere a emisiilor de gaze floururate și a avut un rol esențial în obținerea unui acord internațional privind reducerea hidrofluorocarburilor. În plus, s-a constatat că măsurile individuale funcționează bine împreună pentru a îndeplini aceste obiective. Ca rezultat direct al legislației, emisiile de gaze floururate au scăzut de la un an la altul începând din 2015, după un deceniu de cantități în creștere. Aceste reduceri de emisii au fost realizate cu costuri de reducere foarte scăzute legate de schimbările tehnologice (și anume, 6 EUR/tonă de CO2e în medie) și fără a reduce eficiența energetică a echipamentelor în cauză. Regulamentul privind gazele floururate a garantat un nivel ridicat de ambiție în materie de mediu prin menținerea acelorași obligații în întreaga UE, asigurând, în același timp, condiții de concurență echitabile pe piața internă a industriilor și întreprinderilor vizate.

În același timp, evaluarea concluzionează că, de la adoptarea regulamentului, o serie de evoluții importante (în special Pactul verde european și un mediu politic internațional modificat odată cu Acordul de la Paris și cu Amendamentul de la Kigali) au modificat cadrul de politică relevant, ceea ce înseamnă că Regulamentul UE privind gazele floururate nu este pe deplin adecvat scopului, atât în ceea ce privește exploatarea potențialului neutilizat de a realiza reduceri suplimentare ale emisiilor, cât și în ceea ce privește asigurarea conformității viitoare cu protocolul. Modelarea indică faptul că, în 2030, reducerile emisiilor de gaze floururate vor fi mai mici decât se preconizase în evaluarea impactului din 2012 15 , care a avut scopul de a contribui la atingerea obiectivului climatic anterior pentru 2030 (cel puțin -40 % comparativ cu 1990). De asemenea, unele sectoare continuă să utilizeze și să emită gaze floururate cu un potențial ridicat de încălzire în situații în care acest lucru ar putea fi evitat (de exemplu, având în vedere progresele tehnologice) și există emisii generate de sectoare sau substanțe care nu sunt incluse în prezent în domeniul de aplicare al regulamentului.

Evaluarea identifică și alte provocări, inclusiv importurile ilegale de hidrofluorocarburi care eludează sistemul de cote și „comercianții necinstiți” (înmulțirea importatorilor în vrac adesea fără legătură cu sectorul, care intră pe piață în scopuri speculative și/sau beneficiază în mod disproporționat de pe urma sistemului de cote). În plus, adoptarea unor alternative favorabile climei este împiedicată de lipsa de personal care să aibă competențele necesare pentru a instala și a întreține echipamente cu alternative ecologice, precum și de standardele de siguranță care nu sunt pe deplin actualizate în funcție de progresele tehnologice. Un control mai bun al emisiilor ar putea răspunde, de asemenea, unora dintre preocupările legate de posibilele consecințe ecotoxicologice ale produșilor de degradare atmosferică ai hidrofluorocarburilor și hidro(cloro)fluoroolefinelor [H(C)FO]. În plus, ar putea fi evitate anumite lacune în ceea ce privește substanțele și activitățile vizate de măsurile de monitorizare și raportare. De asemenea, câteva obligații legate de obligațiile de raportare și verificare ar putea fi eficientizate. În final, a fost perceput ca o amenințare faptul că, în prezent, nu există flexibilitate pentru a reacționa rapid în cazul unor efecte nedorite ale sistemului de cote, cum ar fi lipsa semnificativă a aprovizionării cu hidrofluorocarburi.

În general, s-a constatat că Regulamentul privind gazele floururate este consecvent la nivel extern și coerent cu alte intervenții care au obiective similare, deși există domenii care au condus la unele incoerențe care ar trebui remediate. Un domeniu important îl reprezintă legislația vamală, în care ar trebui exploatate sinergiile cu Mediul aferent ghișeului unic al UE pentru vămi și ar trebui facilitate controale eficiente la frontieră pentru a pune capăt activităților ilegale. O altă sinergie importantă este cea cu Regulamentul REACH, în cadrul căreia în prezent se depun eforturi coordonate de statele membre pentru a analiza relevanța produselor de degradare persistente provenite de la H(C)FO. Coerența internă a regulamentului este bună, dar sunt necesare unele clarificări și alinieri.

Pe baza acestor constatări, au fost identificate cele cinci obiective ale revizuirii menționate în secțiunea 1.

•Consultările cu părțile interesate

Comisia a efectuat o consultare amplă cu părțile interesate. Consultarea privind foaia de parcurs pentru revizuire, care a avut loc între 29 iunie 2020 și 7 septembrie 2020, și consultarea publică online, care a avut loc între 15 septembrie 2021 și 29 decembrie 2021, au oferit tuturor părților interesate ocazia de a contribui cu opinii cu privire la Regulamentul privind gazele floururate, indiferent de nivelul de familiarizare cu regulamentul al respondenților. Aceste activități au primit 76 și, respectiv, 241 de răspunsuri. Răspunsurile individuale și un rezumat sunt disponibile publicului pe site-ul „Exprimați-vă părerea” al Comisiei 16 . A avut loc o consultare specifică, care a constat în 34 de interviuri semistructurate, adaptate pentru autoritățile competente în domeniul gazelor floururate, autoritățile vamale, ONG-uri, asociațiile și organizațiile de întreprinderi din UE, precum și mai multe întreprinderi individuale. La 6 mai 2021 a avut loc un atelier deschis al părților interesate, la care au fost prezenți 355 de participanți, în cadrul căruia au fost prezentate rezultatele preliminare ale evaluării și ale evaluării impactului. Ordinea de zi, materialele de informare generală și prezentarea susținută în cadrul atelierului sunt disponibile pe site-ul DG CLIMA 17 .

În cadrul acestor consultări au fost colectate opinii cu privire la realizările regulamentului până în prezent în ceea ce privește relevanța, eficacitatea, eficiența, valoarea adăugată europeană și coerența internă și externă. În plus, s-a obținut, de asemenea, feedback cu privire la măsurile potențiale și la impactul economic, social și asupra mediului pe care l-ar avea acestea, ținând seama de Pactul verde european și de obiectivele sale mai ambițioase, precum și de obligațiile privind hidrofluorocarburile în temeiul protocolului.

Părțile interesate au fost, în general, de acord că Regulamentul privind gazele floururate a avut un mare succes, dar că acesta ar putea și ar trebui să fie îmbunătățit. În plus, s-a observat în mod clar că obiectivele regulamentului nu pot fi realizate mai eficient printr-o acțiune la nivelul statelor membre (mai degrabă decât la nivelul UE).

Majoritatea părților interesate, în special autoritățile competente, au afirmat că regulamentul trebuie să fie aliniat la protocol după 2030, pentru a asigura coerența și conformitatea viitoare. Deși unele părți interesate din cadrul sectoarelor industriale și din rândul întreprinderilor care lucrează în mod obișnuit cu gaze floururate în sectorul refrigerării, al aerului condiționat și al pompelor de căldură nu au dorit o creștere și mai mare a nivelului de ambiție al actualului Regulament privind gazele floururate, producătorii de echipamente care utilizează agenți refrigeranți alternativi și ONG-urile au sprijinit ferm un nivel mai ridicat de ambiție. În cadrul tuturor activităților de consultare, părțile interesate din industrie au manifestat un sprijin puternic pentru diverse măsuri menite să combată comerțul ilegal și provocările la adresa sistemului de cote, reflectând faptul că acesta este considerat un aspect esențial pentru îmbunătățirea regulamentului (deși nu toate măsurile au fost susținute în aceeași măsură). Aceste părți interesate au manifestat, de asemenea, un nivel ridicat de sprijin pentru formarea suplimentară și certificarea tehnicienilor cu privire la alternativele la gazele floururate, subliniind că acesta este un obstacol esențial în calea adoptării alternativelor.

•Obținerea și utilizarea cunoștințelor de specialitate

Comisia a obținut consultanță tehnică amplă dintr-o serie de studii de specialitate, printre care se numără rapoarte ale Comisiei 18 privind aerul condiționat, aparatajul de comutație, disponibilitatea hidrofluorocarburilor, refrigerarea comercială, alocarea cotelor, standardele de siguranță și formarea personalului de service. În plus, s-a realizat un studiu pregătitor cuprinzător pentru revizuirea regulamentului de către consultanți externi, care a inclus un model detaliat ascendent al gazelor floururate care utilizează sectoarele (modelul AnaFgas) pentru calcularea cererii și a scenariilor de emisii pentru gazele floururate, pentru scenariul de referință și opțiunile de politică, precum și pentru consumul de energie al echipamentelor relevante, în ceea ce privește UE-27+Regatul Unit în perioada 2000-2050. Un modul de cost atașat permite cuantificarea costurilor aferente pentru operatorii de echipamente care depind de gazele floururate sau de alternativele la acestea. Efectele macroeconomice au fost modelate utilizând modelul GEM-E3 al Centrului Comun de Cercetare 19 . Acest studiu pregătitor și anexele sale (Öko-Recherche și alții, 2021) cu datele subiacente, ipotezele și rezultatele detaliate sunt publicate pe site-ul DG CLIMA. Sectorul industrial, autoritățile statelor membre și societatea civilă au furnizat informații cuprinzătoare și sprijin tehnic pentru studiul respectiv. 

•Evaluarea impactului

Comisia a efectuat o evaluare a impactului în care au fost analizate trei opțiuni de politică din punctul de vedere al eficacității acestora în atingerea obiectivelor urmărite, precum și al impactului lor economic, social și asupra mediului. Pentru fiecare obiectiv al revizuirii, au fost identificate o serie de măsuri. Măsurile, care sunt complementare și nu se exclud reciproc, au fost grupate în trei opțiuni de politică pe baza costurilor (de reducere a emisiilor) preconizate:

Toate cele trei opțiuni includ îmbunătățirile menite să clarifice normele sau să sporească gradul de coerență al acestora. Cele trei opțiuni sunt următoarele:

·Opțiunea 1: Alinierea la protocol – măsuri cu costuri reduse. Aceasta include toate măsurile menite să asigure conformitatea pe termen lung cu protocolul. Această opțiune include, de asemenea, orice măsură benefică referitoare la toate obiectivele despre care se preconiza că vor conduce la costuri și eforturi foarte scăzute, dacă este cazul.

·Opțiunea 2: Reduceri proporționale ale emisiilor și îmbunătățirea punerii în aplicare. În plus față de opțiunea 1, aceasta include măsuri care realizează reduceri ale emisiilor și îmbunătățiri în ceea ce privește punerea în aplicare cu costuri și eforturi moderate, astfel încât un subsector să nu trebuiască să plătească mai mult decât costurile marginale sectoriale de reducere a emisiilor preconizate pentru economie în ansamblu pentru a atinge neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon în 2050. Prin urmare, nivelurile cotelor de hidrofluorocarburi sunt mai restrictive decât în cazul opțiunii 1, iar reducerea treptată este completată de interdicții suplimentare privind gazele floururate, cu limite și date specifice privind potențialul de încălzire globală. Această opțiune include, de asemenea, mai multe măsuri de îmbunătățire a punerii în aplicare și a monitorizării, atât timp cât acestea nu implică costuri ridicate.

·Opțiunea 3: Îmbunătățiri maxime în ceea ce privește fezabilitatea și punerea în aplicare. Opțiunea 3 este o opțiune cu costuri ridicate. Pe lângă toate măsurile anterioare din cadrul opțiunilor 1 și 2, opțiunea 3 le va include și pe cele care urmăresc să obțină reduceri maxime ale emisiilor de GES pe baza fezabilității tehnice actuale, ținând seama în același timp de aspectele legate de eficiența energetică și de siguranță, dar indiferent de costurile pe care le-ar presupune. Această opțiune are cel mai restrictiv sistem de cote. Toate măsurile de îmbunătățire a punerii în aplicare și a monitorizării care au fost considerate fezabile sunt, de asemenea, incluse în această opțiune.

Deși toate opțiunile ar garanta respectarea deplină a protocolului, evaluarea detaliată a impactului arată în mod clar că opțiunea 2 va avea ca rezultat cel mai adecvat echilibru între costuri și beneficii, realizând un volum foarte substanțial de emisii suplimentare față de regulamentul actual (adică scenariul de referință), la un preț modest și evitând crearea de dificultăți inutile pentru sectoarele afectate. În contextul obiectivului pentru 2030, se estimează că regulamentul propus va duce la reduceri suplimentare cumulate de 40 MtCO2e. Este important de reținut că aceste reduceri se vor adăuga la cele 430 MtCO2e estimate a rezulta din actualul regulament. Până în 2050, reducerile suplimentare ale opțiunii 2 vor fi de aproximativ 310 MtCO2e. Aceasta înseamnă că emisiile anuale reziduale de gaze floururate în 2050 sunt estimate la doar 14 MtCO2e. Prin urmare, opțiunea 2 este considerată compatibilă cu atingerea neutralității climatice nete până în 2050, reducând necesitatea unor politici de eliminare a emisiilor de dioxid de carbon în 2050 care să compenseze emisiile care nu pot fi evitate pentru a realiza neutralitatea climatică netă.

Ajustarea tehnologică necesară contribuie la economii de costuri în general și în multe subsectoare, datorită costurilor mai scăzute ale energiei pentru utilizatori. Totuși, există unele costuri pentru utilizatorii finali care nu trec la alternative ca urmare a prețurilor mai mari ale hidrofluorocarburilor în cadrul unui sistem de cote consolidat. Cu toate acestea, pe termen lung, unele sectoare ale economiei vor profita de pe urma conversiei tehnologice, ceea ce va contribui la creșterea producției, a inovării și a ocupării forței de muncă. Prin urmare, opțiunea 2 este cea mai coerentă cu obiectivele Pactului verde european, precum și cu principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”. Astfel cum au confirmat părțile interesate, tipurile de măsuri din opțiunea 2 au o valoare adăugată europeană. În consecință, nivelul beneficiilor obținute nu ar fi putut fi atins cu aceeași eficiență din punctul de vedere al costurilor pentru industrie și statele membre prin introducerea a 27 de politici suplimentare diferite privind gazele floururate în statele membre. Se dovedește că opțiunea 1 nu realizează nicio reducere suplimentară cumulativă a emisiilor în comparație cu regulamentul actual și, având în vedere potențialul de reducere prezentat în opțiunile 2 și 3, opțiunea 1 ar fi mai puțin adecvată din perspectiva obiectivelor climatice ambițioase ale UE. Pe de altă parte, opțiunea 3 ar duce la reduceri puțin mai mari ale emisiilor în comparație cu opțiunea 2, dar aceste reduceri suplimentare ar presupune costuri foarte ridicate pentru unele sectoare (costuri marginale sectoriale de reducere a emisiilor până în 2050 de până la 2 111 EUR/tCO2e pentru opțiunea 3, comparativ cu maximum 336 EUR/tCO2e pentru opțiunea 2; costuri de ajustare tehnologică pentru toate sectoarele în valoare de 113 milioane EUR pe an pentru opțiunea 3, comparativ cu 12 milioane EUR pe an pentru opțiunea 2) și este preferabil să se caute alte modalități de a contribui la realizarea obiectivelor naționale de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.

Opțiunea 2 va asigura, de asemenea, un control mai bun cu o creștere moderată a sarcinii administrative pentru industrie și autorități (costurile nete totale au fost estimate la 7,6 milioane EUR pentru industrie sub formă de costuri anuale recurente, pe lângă costurile unice de 3 milioane EUR). Aceste modificări ar trebui să permită o aplicare eficace, abordând provocările existente identificate, în special cele legate de comerțul ilegal. În plus, normele de monitorizare vor deveni mai raționalizate și mai cuprinzătoare, acoperind noi aspecte care au devenit relevante. Rezultatele detaliate ale impactului economic, social și asupra mediului sunt prezentate în evaluarea impactului.

Se realizează o serie de simplificări în domeniul monitorizării. Printre acestea se numără economiile rezultate din modificările aduse procesului de declarare a cotelor (economii anuale de costuri în valoare de 1,2 milioane EUR), alinierea pragurilor de raportare și de autorizare pentru importatorii de echipamente (0,09 milioane EUR anual), relaxarea pragului de verificare pentru importatorii de echipamente (1,7 milioane EUR anual) și digitalizarea procesului de verificare (1,5 milioane EUR anual).

La 25 februarie 2022, Comitetul de control normativ a emis un aviz pozitiv cu rezerve cu privire la evaluarea impactului. Într-un text revizuit al evaluării impactului au fost prezentate recomandările finale vizând o mai bună explicare a legăturilor cu Regulamentul privind partajarea eforturilor, necesitatea de a spori nivelul de ambiție, o descriere mai detaliată a metodologiei și precizarea parametrilor de succes. Toate observațiile detaliate ale comitetului și modul în care li s-a dat curs sunt prezentate în evaluarea impactului. Această evaluare completă a impactului și o versiune rezumativă sunt disponibile pe site-ul DG CLIMA.

•Drepturile fundamentale

Normele propuse în cadrul acestei inițiative asigură respectarea deplină a drepturilor și a principiilor prevăzute în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

4.IMPLICAȚIILE BUGETARE

Prezenta propunere include un preț fix al cotei pentru o mare parte din cota de hidrofluorocarburi care este alocată în fiecare an importatorilor și producătorilor. Veniturile anuale maxime sunt prezentate în tabelul de mai jos.

milioane EUR/an

2025-2026        125

2027-2029        53

2030-2032        27

2033-2035        25

2036-2038        20

Cu toate acestea, dezvoltarea în continuare, funcționarea, întreținerea și securitatea informatică a sistemului de cote de hidrofluorocarburi și a sistemului de acordare a licențelor pentru gazele floururate și pentru substanțele care diminuează stratul de ozon, impuse de Protocolul de la Montreal, precum și legăturile necesare cu Mediul aferent ghișeului unic al UE pentru vămi și facilitarea unei mai bune aplicări vor necesita resurse suplimentare. Prin urmare, se propune ca veniturile din vânzarea cotelor să fie utilizate pentru a acoperi costurile legate de aceste activități și ca veniturile rămase din vânzarea cotelor să intre în bugetul UE ca venituri generale.

5.ALTE ELEMENTE

•Planuri de punere în aplicare și modalități de monitorizare, evaluare și raportare

Monitorizarea și evaluarea viitoare ale regulamentului se pot baza pe datele de raportare anuală ale întreprinderilor, prevăzute în regulament, care sunt colectate și agregate anual de Agenția Europeană de Mediu 20 . Agenția întocmește un raport privind activitățile legate de gazele floururate pentru reprezentanții statelor membre și pentru Comisie (DG CLIMA), care include, printre altele, date privind importurile, exporturile, producția, distrugerea și regenerarea relevante pentru gazele floururate în vrac și pentru echipamentele care conțin astfel de gaze. De asemenea, pentru a respecta protocolul, Comisia utilizează aceste date pentru a raporta anual către Secretariatul pentru ozon al protocolului, în numele UE, cu privire la producția, intermediarii de sinteză, distrugerea, importurile și exporturile de hidrofluorocarburi. În plus, există o versiune publică a raportului sub forma unui indicator online privind gazele floururate, publicat și actualizat periodic de AEM. Măsurile propuse privind raportarea și monitorizarea ar îmbunătăți și mai mult această bază de date în viitor.

Modificările aduse domeniului de aplicare al raportării (substanțe noi; beneficiarii de cote scutite; instalații de regenerare) vor completa tabloul privind gazele relevante și utilizările lor. Bazele de date pentru raportarea emisiilor vor îmbunătăți cunoștințele privind emisiile și, prin urmare, impactul sectorului gazelor floururate, precum și calitatea datelor raportate Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC). Raționalizarea normelor de raportare și verificare ar trebui, de asemenea, să contribuie la obținerea unei mai bune calități a datelor într-un mod mai eficient.

În plus, Comisia va continua să monitorizeze îndeaproape prețurile, funcționarea sistemului de cote și alte evoluții ale pieței din sectorul în cauză pe baza unor contracte cu experți externi. Statele membre prezintă periodic Comitetului de punere în aplicare instituit prin regulament informații actualizate cu privire la activitățile relevante desfășurate, de exemplu: (i) colectarea și utilizarea datelor pentru a determina emisiile, (ii) sistemele privind responsabilitatea producătorului, (iii) măsurile de asigurare a respectării normelor și alte măsuri luate cu privire la activitățile ilegale, inclusiv sancțiunile. 

În final, Comisia va monitoriza punerea în aplicare a măsurilor propuse. În acest context, Comisia va coopera îndeaproape cu autoritățile naționale, de exemplu, cu experții naționali în materie de substanțe care diminuează stratul de ozon, cu autoritățile vamale și cu autoritățile de supraveghere a pieței. Comitetul menționat în propunere va asista Comisia în activitatea sa și va dezbate, după caz, aspecte legate de aplicarea armonizată a normelor propuse. Dezvoltarea jurisprudenței relevante a Curții de Justiție a Uniunii Europene va fi, de asemenea, monitorizată, ca și orice decizie a Comitetului de punere în aplicare a Protocolului de la Montreal privind conformitatea UE și a statelor sale membre.

O bună performanță a regulamentului ar însemna că:

·emisiile de gaze floururate ar trebui să scadă astfel cum se prevede în modelarea efectuată în cadrul evaluării impactului care însoțește propunerea, și anume, în 2030, emisiile anuale ar trebui să fie de 37 MtCO2e;

·nu ar trebui să existe probleme de conformitate cu Protocolul de la Montreal în ceea ce privește obligațiile referitoare la hidrofluorocarburi;

·sistemul de cote ar trebui să fie pus în aplicare fără sincope, iar comerțul ilegal ar trebui redus pentru a evita prejudicierea mediului, a economiei sau a reputației;

·monitorizarea și raportarea ar trebui să sprijine evaluarea politicilor și verificarea conformității într-un mod mai eficace, dar și eficient.

Impactul regulamentului ar trebui evaluat periodic; prima evaluare, pe baza acestor date, ar trebui publicată până în 2033. În acest context, ar fi necesar un studiu de specialitate pentru a estima progresele înregistrate în ceea ce privește stocurile de spumă. Evaluarea ar trebui să examineze, de asemenea, evoluția costurilor administrative.

•Explicarea detaliată a dispozițiilor specifice ale propunerii

Măsurile stabilite în temeiul Regulamentului privind gazele floururate pentru reducerea emisiilor de gaze fluorurate cu efect de seră nu sunt puse în discuție în prezenta propunere. Propunerea asigură, în principal, alinierea regulamentului propus la obiectivele climatice ambițioase ale UE și garantarea respectării pe termen lung a obligațiilor internaționale. Normele existente sunt clarificate și consolidate pentru a asigura o mai bună punere în aplicare.

Capitolul I

Propunerea stabilește obiectul și domeniul de aplicare al regulamentului și include definițiile necesare.

Capitolul II

Propunerea include norme privind izolarea (prevenirea emisiilor, verificările pentru detectarea scurgerilor, sistemul de detectare a scurgerilor și norme privind regenerarea). Prevenirea emisiilor vizează gazele floururate enumerate în anexele I și II și este impusă tuturor actorilor relevanți în timpul producerii, depozitării, transportului, fabricării și exploatării gazelor floururate și a echipamentelor care le conțin. Verificările pentru detectarea scurgerilor și ținerea evidențelor vizează și gazele enumerate în anexa II secțiunea I. Obligațiile de regenerare a gazelor fluorurate cu efect de seră sunt extinse pentru a include și spumele din panourile de tip sandwich și panelele atunci când sunt îndepărtate din clădiri. Propunerea stabilește, de asemenea, obligații de formare și de certificare care includ și sarcini legate de echipamentele care conțin gaze utilizate ca înlocuitori ai gazelor fluorurate cu efect de seră (gaze alternative) prin care să se promoveze utilizarea și manipularea acestora în condiții de siguranță. Programele de formare și certificare ar trebui să cuprindă, de asemenea, aspecte legate de eficiența energetică.

Capitolul III

Propunerea include restricții și interdicții privind introducerea pe piață a gazelor floururate și a produselor și echipamentelor respective. Aceasta clarifică faptul că produsele și echipamentele introduse pe piață în mod ilegal nu pot fi utilizate sau furnizate ulterior. Pentru produsele și echipamentele introduse pe piață în mod legal, furnizarea ulterioară a acestora la doi ani de la termenul de interzicere este permisă numai dacă se furnizează dovezi cu privire la introducerea lor legală (inițială) pe piață. Se interzice intrarea pe teritoriul vamal a containerelor nereîncărcabile și utilizarea sau livrarea lor ulterioară.

Propunerea include, de asemenea, cerințe de etichetare pentru introducerea pe piață a gazelor floururate în containere și în anumite echipamente. Aceste cerințe includ hidrofluorocarburile care sunt exceptate de la cerințele privind cotele pentru a permite punerea în aplicare a derogărilor respective. Propunerea interzice, de asemenea, utilizări specifice ale anumitor gaze floururate.

Capitolul IV

Propunerea stabilește un calendar de reducere a producției de hidrofluorocarburi, în conformitate cu normele obligatorii prevăzute de Protocolul de la Montreal. Producătorii care își mențin producția în prezent vor primi drepturi bazate pe valorile de referință istorice din perioada 2011-2013, iar Comisia poate, la cererea unui stat membru și în limitele de producție ale statului respectiv stabilite prin protocol, să aloce drepturi suplimentare operatorilor nou intrați pe piață. Această alocare nu acordă o derogare pentru hidrofluorocarburile exportate în interiorul produselor și echipamentelor.

Propunerea stabilește, de asemenea, un calendar de reducere pentru introducerea pe piață a hidrofluorocarburilor prin stabilirea unor limite cantitative (cote) individuale pentru producători și importatori. Importatorii și producătorii trebuie să se asigure că dispun de o cotă suficientă pentru a acoperi cantitățile de hidrofluorocarburi introduse pe piață, în momentul introducerii pe piață (pentru importatori, în momentul punerii în liberă circulație). Hidrofluorocarburile pentru anumite utilizări sunt exceptate de la cerințele privind cotele. Cu toate acestea, exceptarea de la reducerea treptată a utilizării inhalatoarelor cu dozator (MDI) pentru uz farmaceutic este eliminată în vederea alinierii la calendarul de reducere treptată a consumului prevăzut în Protocolul de la Montreal, în cazul în care produsele respective sunt exceptate. Utilizarea hidrofluorocarburilor drept agent de propulsare pentru inhalatoarele cu dozator este în întregime emisivă, adică întreaga cantitate de hidrofluorocarburi introdusă în aceste produse va ajunge în cele din urmă în atmosferă, și a crescut cu 45 % în perioada 2015-2019. Chiar dacă sunt disponibile două alternative adecvate favorabile climei care nu ar necesita nicio adaptare pentru utilizarea inhalatoarelor cu dozator de către pacienți și deși procesul de aprobare de către autoritatea medicală (EMA) este în curs de desfășurare, industria se așteaptă la o introducere lentă pe piață în absența unui semnal politic. Prin includerea inhalatoarelor cu dozator în sistemul de cote, o cantitate semnificativă de emisii poate fi redusă până în 2050, cu costuri foarte mici pentru producători și pacienți 21 .

În fiecare an sunt alocate cote operatorilor nou intrați pe piață exclusiv pe baza unei declarații, iar importatorilor și producătorilor istorici (operatori tradiționali) pe baza valorilor lor de referință (și pe baza unei declarații, dacă este dată). Pentru alocarea cotelor către toți importatorii și producătorii se aplică anumite condiții, inclusiv plata unei sume de alocare. Importatorii și producătorii care au în comun același (aceiași) beneficiar(i) real(i) sunt considerați ca fiind o singură întreprindere în scopul stabilirii valorilor de referință și al alocării cotelor. Hidrofluorocarburile încărcate în anumite echipamente ar trebui, de asemenea, să fie luate în considerare în sistemul de cote.

Importatorii și producătorii care au o valoare de referință pot transfera o parte sau întreaga cotă alocată unei alte întreprinderi în scopul introducerii pe piață a hidrofluorocarburilor în vrac și, de asemenea, pot autoriza utilizarea integrală sau parțială a cotei lor pentru o altă întreprindere în scopul introducerii pe piață a unor echipamente încărcate cu hidrofluorocarburi.

Propunerea prevede și funcționarea portalului privind gazele floururate pentru punerea în aplicare a sistemului de alocare a cotelor, a obligațiilor referitoare la licențe și raportare, precum și interconectarea acestuia cu ghișeul unic al UE pentru vămi. Importatorii și producătorii înregistrați au acces la alocările lor individuale de cote, la sancțiunile care îi vizează, la cantitățile introduse pe piață astfel cum au fost raportate, precum și la transferurile și autorizațiile de utilizare a cotelor înregistrate de aceste întreprinderi. Presupusele erori materiale în înregistrarea informațiilor de către întreprinderi și în datele raportate de acestea trebuie să fie susținute de dovezi și trebuie să fie prezentate în timp util Comisiei.

Capitolul V

Propunerea impune, ca o condiție pentru comerț, existența unei licențe valabile care să fie prezentată autorităților vamale în cazul importurilor și exporturilor.

De asemenea, propunerea clarifică rolul autorităților vamale și al autorităților de supraveghere a pieței în ceea ce privește punerea în aplicare a controalelor privind comerțul prevăzute în aceasta. Sunt enumerate informațiile care trebuie furnizate în cazul importurilor și exporturilor, precum și elementele care ar trebui verificate în mod special de autoritățile vamale în cursul controalelor vamale efectuate, în funcție de riscuri. Containerele nereîncărcabile ar trebui confiscate sau puse sub sechestru ori scoase de pe piață. În ceea ce privește alte mărfuri, autoritățile vamale și autoritățile de supraveghere a pieței iau toate măsurile necesare, inclusiv confiscarea sau punerea sub sechestru, dacă este necesar, pentru ca mărfurile interzise să nu fie introduse din nou pe piață printr-un alt birou vamal al UE. Este interzis reexportul gazelor sau al produselor ilegale care fac obiectul regulamentului. Numai locurile și birourile vamale desemnate sau aprobate sunt autorizate să gestioneze cazurile de import și export de gaze floururate; numai aceste birouri și locuri desemnate sunt autorizate să deschidă sau să închidă un regim de tranzit.

În final, propunerea impune o interdicție asupra comerțului cu hidrofluorocarburi cu țările care nu sunt părți la protocol, în conformitate cu obligațiile prevăzute în protocol începând cu 2028.

Capitolul VI

Propunerea stabilește obligații de raportare, în special pentru producătorii, importatorii de gaze în vrac și de gaze încărcate în produse și echipamente, exportatorii, utilizatorii de intermediari de sinteză, instalațiile de distrugere și regenerare și întreprinderile care au primit hidrofluorocarburi care intră sub incidența scutirilor de la normele privind cotele. Raportarea se realizează electronic prin intermediul portalului privind gazele floururate. Verificarea, sub rezerva limitelor cantitative, a datelor raportate se efectuează, de asemenea, prin intermediul portalului privind gazele floururate.

Propunerea impune statelor membre să colecteze date privind emisiile pe cale electronică, acolo unde este posibil.

Capitolul VII

Propunerea prevede cazurile în care sunt necesare schimbul de informații și cooperarea cu autoritățile competente dintr-un stat membru, precum și între statele membre și cu autoritățile competente din țări terțe.

Propunerea stabilește, de asemenea, obligația autorităților competente de a verifica respectarea regulamentului de către întreprinderi în funcție de riscuri și în cazul în care sunt disponibile dovezi concrete.

În același timp, propunerea garantează că raportările efectuate de avertizori în legătură cu încălcările regulamentului beneficiază de nivelul de protecție prevăzut în Directiva (UE) 2019/1937.

Capitolul VIII

În final, propunerea stabilește că nivelul și tipul sancțiunilor administrative pentru încălcarea regulamentului trebuie să fie eficace, disuasive și proporționale și să țină seama, de asemenea, de criteriile relevante (cum ar fi natura și gravitatea încălcării). În special, aceasta propune aplicarea unei amenzi administrative în cazul producerii, al utilizării sau al comerțului ilegal de gaze, produse și echipamente care fac obiectul prezentului regulament. Dispozițiile propuse sunt aliniate și completează propunerea Comisiei de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind protecția mediului prin intermediul sancțiunilor penale, adoptată la 15 decembrie 2021 22 .

Propunerea instituie, de asemenea, un forum consultativ alcătuit din reprezentanți ai statelor membre și ai societății civile, inclusiv ai organizațiilor de protecție a mediului, ai producătorilor, ai operatorilor și ai persoanelor certificate, care vor oferi consiliere și vor furniza cunoștințe de specialitate Comisiei în ceea ce privește punerea în aplicare a prezentului regulament.

2022/0099 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

privind gazele fluorurate cu efect de seră, de modificare a Directivei (UE) 2019/1937 și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 517/2014

(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 192 alineatul (1),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ parlamentelor naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European 23 ,

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor 24 ,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1)Pactul verde european a lansat o nouă strategie de creștere pentru Uniune, care are drept scop transformarea Uniunii într-o societate echitabilă și prosperă, cu o economie modernă, competitivă și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor. Acesta reafirmă angajamentul Comisiei de a-și stabili obiective climatice mai ambițioase și de a face din Europa primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050 și urmărește să protejeze sănătatea și bunăstarea cetățenilor împotriva riscurilor legate de mediu și a impacturilor aferente. În plus, UE s-a angajat să respecte Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă și obiectivele de dezvoltare durabilă ale acesteia.

(2)Gazele fluorurate cu efect de seră sunt substanțe chimice produse de om care reprezintă gaze cu efect de seră (GES) foarte puternice, adesea de câteva mii de ori mai puternice decât dioxidul de carbon („CO2”). Împreună cu CO2, metanul și protoxidul de azot, ele aparțin grupei de emisii de GES care fac obiectul Acordului de la Paris adoptat în temeiul Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice („Acordul de la Paris”) 25 . În prezent, emisiile de gaze fluorurate cu efect de seră reprezintă 2,5 % din totalul emisiilor de GES la nivelul Uniunii, dar s-au dublat din 1990 până în 2014, spre deosebire de alte emisii de GES, a căror cantitate a scăzut.

(3)Regulamentul (UE) nr. 517/2014 al Parlamentului European și al Consiliului 26 a fost adoptat pentru a inversa tendința de creștere a emisiilor de gaze fluorurate cu efect de seră. Astfel cum s-a concluzionat în evaluarea realizată de Comisie, Regulamentul (UE) nr. 517/2014 a contribuit la o scădere anuală a emisiilor de gaze fluorurate cu efect de seră. În perioada 2015-2019, aprovizionarea cu hidrofluorocarburi („HFC”) a scăzut cu 37 % în tone metrice și cu 47 % în tone de CO2 echivalent. De asemenea, a avut loc o tranziție clară către utilizarea unor alternative cu potențial de încălzire globală („GWP”) mai scăzut, inclusiv a unor alternative naturale (de exemplu, CO2, amoniac, hidrocarburi, apă) în multe tipuri de echipamente care în mod tradițional utilizau gaze fluorurate cu efect de seră.

(4)Raportul special al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC) 27 a concluzionat că ar fi necesare reduceri ale emisiilor de gaze fluorurate cu efect de seră cu până la 90 % până în 2050 la nivel mondial, comparativ cu anul 2015. Ca răspuns la urgența acțiunilor climatice, UE și-a sporit nivelul de ambiție în materie de climă prin Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului (Legea europeană a climei) 28 . Respectivul regulament stabilește un obiectiv obligatoriu de reducere a emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55 % până în 2030 comparativ cu nivelurile din 1990 și de realizare a neutralității climatice până în 2050. De asemenea, Uniunea și-a majorat contribuția stabilită inițial la nivel național în temeiul Acordului de la Paris de la reducerea cu cel puțin 40 % a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 la o reducere cu cel puțin 55 %. Cu toate acestea, evaluarea Regulamentului (UE) nr. 517/2014 arată că reducerile de emisii preconizate până în 2030 în contextul obiectivelor climatice care nu mai sunt de actualitate ale Uniunii nu vor fi realizate pe deplin.

(5)Din cauza creșterii emisiilor de HFC la nivel mondial, părțile la Protocolul de la Montreal din 1987 privind substanțele care epuizează stratul de ozon („protocolul”) au decis în 2016, în temeiul Amendamentului de la Kigali 29 , să pună în aplicare o reducere treptată a hidrofluorocarburilor, cu alte cuvinte să reducă producția și consumul de HFC cu peste 80 % în următorii 30 de ani. Aceasta implică obligația ca fiecare parte să respecte un program de reducere a consumului și a producției de HFC, precum și să instituie un sistem de acordare de licențe pentru importuri și exporturi și să raporteze cu privire la HFC. Se estimează că numai Amendamentul de la Kigali va contribui la reducerea încălzirii cu până la 0,4 °C până la sfârșitul secolului.

(6)Este important ca prezentul regulament să asigure faptul că Uniunea își respectă obligațiile internaționale care îi revin în temeiul Amendamentului de la Kigali la protocol pe termen lung, în special în ceea ce privește reducerea consumului și a producției de HFC, cerințele de raportare și de acordare a licențelor, în special prin introducerea unei reduceri treptate a producției și adăugarea unor etape de reducere pentru introducerea pe piață a HFC pentru perioada de după 2030.

(7)Pentru a asigura coerența cu cerințele de raportare în temeiul protocolului, potențialul de încălzire globală al HFC ar trebui calculat în funcție de potențialul de încălzire globală pentru 100 de ani al unui kilogram de gaz comparativ cu un kilogram de CO2, în conformitate cu cel de-al patrulea raport de evaluare adoptat de IPCC. Pentru alte substanțe, ar trebui utilizat cel mai recent raport de evaluare al IPCC. În cazul în care este disponibil, potențialul de încălzire globală pentru 20 de ani ar trebui furnizat, pentru o mai bună informare cu privire la impactul asupra climei al substanțelor care intră sub incidența prezentului regulament.

(8)Eliberarea intenționată de substanțe fluorurate, în cazul în care este ilegală, reprezintă o încălcare gravă a prezentului regulament și ar trebui interzisă în mod explicit; operatorii și producătorii de echipamente ar trebui să fie obligați să prevină scurgerile de astfel de substanțe în măsura posibilului, inclusiv prin verificări pentru detectarea scurgerilor la cele mai relevante echipamente.

(9)Având în vedere că procesul de producție a anumitor compuși fluorurați poate genera emisii semnificative de alte gaze fluorurate cu efect de seră sub formă de subproduse, astfel de emisii secundare ar trebui să fie distruse sau recuperate spre a fi utilizate ulterior, ca o condiție pentru introducerea pe piață a gazelor fluorurate cu efect de seră. Ar trebui ca producătorii și importatorii să aibă obligația de a documenta măsurile adoptate pentru a preveni emisiile de trifluorometan pe parcursul procesului de producție.

(10)Pentru a preveni emisiile de substanțe fluorurate, este necesar să se stabilească dispoziții privind recuperarea substanțelor din produse și echipamente și prevenirea scurgerilor de astfel de substanțe. Spumele care conțin gaze fluorurate cu efect de seră ar trebui tratate în conformitate cu Directiva 2012/19/UE a Parlamentului European și a Consiliului 30 . Obligațiile de recuperare ar trebui extinse și la proprietarii de clădiri și contractanți care îndepărtează anumite spume din clădiri pentru a maximiza reducerea emisiilor.

(11)Pentru a încuraja utilizarea tehnologiilor fără impact sau cu un impact mai redus asupra climei care pot implica utilizarea de substanțe toxice, inflamabile sau foarte presurizate, formarea persoanelor fizice care desfășoară activități care implică gaze fluorurate cu efect de seră ar trebui să cuprindă tehnologiile care înlocuiesc sau reduc utilizarea gazelor fluorurate cu efect de seră, inclusiv informații privind aspectele legate de eficiența energetică și reglementările și standardele tehnice aplicabile. Programele de certificare și formare instituite în temeiul Regulamentului (UE) nr. 517/2014, care pot fi integrate în sistemele naționale de formare profesională, ar trebui revizuite sau adaptate pentru a permite tehnicienilor să manipuleze tehnologiile alternative în condiții de siguranță.

(12)Interdicțiile existente privind utilizările specifice ale hexafluorurii de sulf, substanța cea mai dăunătoare pentru climă care este cunoscută, ar trebui menținute și completate cu restricții suplimentare privind utilizarea în sectorul critic al distribuției de energie electrică.

(13)Dacă există alternative adecvate pentru utilizarea anumitor gaze fluorurate cu efect de seră, ar trebui să se impună interdicții pentru introducerea pe piață a unor echipamente noi de refrigerare, de climatizare și de protecție împotriva incendiilor care conțin gaze fluorurate cu efect de seră sau a căror funcționare depinde de astfel de gaze. Atunci când nu există alternative sau nu pot fi utilizate din motive tehnice sau de siguranță sau atunci când utilizarea acestor alternative ar presupune costuri disproporționate, Comisia ar trebui să poată autoriza acordarea unei derogări pentru a permite introducerea pe piață a unor astfel de produse sau echipamente pe o perioadă determinată.

(14)În vederea reducerii impactului indirect al funcționării echipamentelor de refrigerare și de climatizare asupra climei, consumul maxim de energie al acestor echipamente, prevăzut în măsurile de punere în aplicare relevante adoptate în temeiul Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului 31 , ar trebui să fie considerat în continuare un motiv pentru exceptarea anumitor tipuri de echipamente de la interdicția de a utiliza gaze fluorurate cu efect de seră.

(15)Containerele nereîncărcabile pentru substanțele care diminuează stratul de ozon ar trebui interzise, având în vedere că o cantitate de agent refrigerant rămâne inevitabil în containerele respective atunci când sunt golite, acesta fiind apoi eliberat în atmosferă. În acest sens, prezentul regulament ar trebui să interzică importul, introducerea pe piață, furnizarea ulterioară sau punerea la dispoziție pe piață, utilizarea, cu excepția utilizărilor de laborator și analitice, precum și exportul acestora.

(16)În scopul facilitării aplicării interdicțiilor și a restricțiilor de introducere pe piață la produsele și echipamentele care conțin gaze fluorurate cu efect de seră sau a căror funcționare depinde de aceste gaze, inclusiv atunci când sunt introduse pe piață în containere, este important să se stabilească cerințele de etichetare necesare pentru mărfurile respective.

(17)În vederea punerii în aplicare a protocolului, inclusiv reducerea treptată a cantităților de HFC, Comisia ar trebui să continue să aloce cote producătorilor și importatorilor individuali pentru introducerea pe piață a hidrofluorocarburilor, asigurându-se că nu se depășește limita cantitativă totală permisă în temeiul protocolului. Pentru a se proteja integritatea reducerii treptate a cantităților de hidrofluorocarburi introduse pe piață, hidrofluorocarburile încorporate în echipamente ar trebui să fie contabilizate în continuare în cadrul sistemului de cote.

(18)Inițial, calcularea valorilor de referință și alocarea de cote producătorilor și importatorilor individuali s-a bazat pe cantitățile de HFC pe care aceștia au raportat că le-au introdus pe piață în cursul perioadei de referință 2009-2012. Cu toate acestea, pentru a nu împiedica întreprinderile să intre pe piață sau să își extindă activitățile, o parte mai mică din cantitatea maximă totală ar trebui rezervată importatorilor și producătorilor care nu au introdus anterior pe piață HFC, precum și importatorilor și producătorilor care au o valoare de referință și care doresc să își mărească alocarea de cote.

(19)Printr-o recalculare la trei ani a valorilor de referință și a cotelor, Comisia ar trebui să se asigure că întreprinderilor li se permite să își continue activitățile pe baza volumelor medii pe care le-au introdus pe piață în ultimii ani, inclusiv întreprinderilor care anterior nu aveau nicio valoare de referință.

(20)Având în vedere valoarea de piață a cotei alocate, este oportun să se solicite un preț pentru alocarea acesteia. Se evită astfel o fragmentare suplimentară a pieței în detrimentul întreprinderilor care au nevoie de HFC și care depind deja de comerțul cu HFC pe piața aflată în declin. Se presupune că întreprinderile care decid să nu solicite și să nu plătească nicio cotă la care ar avea dreptul în anul (anii) anterior(i) calculării valorilor de referință au decis să iasă de pe piață și, prin urmare, nu primesc o nouă valoare de referință. Veniturile ar trebui utilizate pentru acoperirea costurilor administrative.

(21)Pentru a păstra flexibilitatea pieței de hidrofluorocarburi în vrac, ar trebui să fie posibil transferul de cote de la întreprinderi care au primit o valoare de referință către alți producători sau importatori din Uniune sau către alți producători sau importatori care sunt reprezentați în Uniune de către un reprezentant unic.

(22)Comisia ar trebui să instituie și să opereze un așa-numit portal privind gazele floururate pentru a gestiona cotele pentru introducerea pe piață a HFC, înregistrarea întreprinderilor în cauză și raportarea cu privire la toate substanțele și toate echipamentele introduse pe piață, în special în cazul în care echipamentele au fost preîncărcate cu HFC înainte ca HFC să fie introduse pe piață. Pentru a se asigura că pe portalul privind gazele floururate se înregistrează numai operatori reali, ar trebui stabilite condiții specifice. O înregistrare valabilă pe portalul privind gazele floururate constituie o licență, care reprezintă o cerință esențială în temeiul protocolului pentru monitorizarea comerțului și prevenirea activităților ilegale în acest sens.

(23)În scopul asigurării unor controale vamale automate, în timp real, în cursul expedierii, precum și schimbul electronic și stocarea informațiilor prezentate autorităților vamale cu privire la toate expedierile de gaze fluorurate cu efect de seră și de produse și echipamente aferente, este necesar să se interconecteze portalul privind gazele floururate cu Mediul aferent ghișeului unic al Uniunii Europene pentru vămi instituit prin Regulamentul (UE) nr. .../... al Parlamentului European și al Consiliului [a se introduce trimiterea completă după adoptarea regulamentului respectiv] 32 .

(24)În scopul facilitării monitorizării eficacității prezentului regulament, domeniul de aplicare al obligațiilor de raportare ar trebui să fie extins astfel încât să acopere și alte substanțe fluorurate care au un potențial semnificativ de încălzire globală sau care sunt susceptibile de a înlocui utilizarea gazelor fluorurate cu efect de seră. Din același motiv, ar trebui să se raporteze și distrugerea gazelor fluorurate cu efect de seră și importul în Uniune de astfel de gaze atunci când sunt conținute în produse și echipamente. Ar trebui fixate praguri de minimis pentru a evita sarcinile administrative disproporționate, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii și pentru microîntreprinderi, în cazul în care acest lucru nu duce la nerespectarea protocolului.

(25)Pentru a se asigura că rapoartele privind cantitățile substanțiale de substanțe sunt exacte și că în cadrul sistemului de cote al Uniunii se contabilizează cantitățile de HFC conținute în echipamentele preîncărcate, ar trebui să se impună verificarea de către terți.

(26)Utilizarea unor date coerente și de înaltă calitate pentru raportarea emisiilor de gaze fluorurate cu efect de seră este esențială pentru asigurarea calității raportării emisiilor în temeiul Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice. Instituirea de sisteme de raportare de către statele membre a emisiilor de gaze fluorurate cu efect de seră ar asigura coerența cu Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului 33 . Datele privind scurgerile de gaze fluorurate cu efect de seră colectate de societățile comerciale în temeiul prezentului regulament ar putea îmbunătăți semnificativ respectivele sisteme de raportare a emisiilor. În acest mod, ar trebui să se realizeze o mai bună estimare a emisiilor de gaze fluorurate cu efect de seră în inventarele naționale de gaze cu efect de seră.

(27)Pentru a facilita controalele vamale, este important să se specifice informațiile care trebuie furnizate autorităților vamale în cazul importurilor și exporturilor de gaze și produse care fac obiectul prezentului regulament, precum și sarcinile care revin autorităților vamale atunci când pun în aplicare interdicțiile și restricțiile la importul și exportul substanțelor respective și al produselor și echipamentelor care fac obiectul prezentului regulament.

(28)Autoritățile competente ale statelor membre ar trebui să ia toate măsurile necesare, inclusiv confiscarea și punerea sub sechestru, pentru a preveni intrarea sau ieșirea ilegală din Uniune a gazelor și produselor care fac obiectul prezentului regulament. În orice caz, reexportul unor produse importate ilegal care fac obiectul prezentului regulament ar trebui să fie interzis.

(29)Statele membre ar trebui să se asigure că autoritățile vamale care efectuează controale în temeiul prezentului regulament dispun de resursele și cunoștințele adecvate, de exemplu prin formare și că dețin dotări suficiente pentru a aborda cazurile de comerț ilegal cu gaze, produse și echipamente care fac obiectul prezentului regulament. Statele membre ar trebui să desemneze birourile vamale care îndeplinesc aceste condiții și care, prin urmare, sunt mandatate să efectueze controale vamale la importuri, exporturi și în cazurile de tranzit.

(30)Cooperarea și schimbul de informații necesare între toate autoritățile competente implicate în punerea în aplicare a prezentului regulament, și anume autoritățile vamale, autoritățile de supraveghere a pieței, autoritățile de mediu și orice alte autorități competente cu funcții de inspecție, între statele membre și cu Comisia, sunt extrem de importante pentru combaterea încălcărilor prezentului regulament, în special a comerțului ilegal. Având în vedere caracterul confidențial al schimbului de informații privind riscurile vamale, ar trebui să se utilizeze în acest scop sistemul de gestionare a riscurilor în domeniul vamal. 

(31)În îndeplinirea sarcinilor care îi sunt atribuite prin prezentul regulament și în vederea promovării cooperării și a schimbului adecvat de informații între autoritățile competente și Comisie în cazul verificării conformității și al comerțului ilegal cu gaze fluorurate cu efect de seră, Comisia ar trebui să fie asistată de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF). OLAF ar trebui să aibă acces la toate informațiile necesare pentru facilitarea îndeplinirii sarcinilor sale.

(32)Importul și exportul de HFC, precum și de produse și echipamente care conțin HFC sau a căror funcționare depinde de aceste gaze dinspre și spre un stat care nu este parte la protocol, ar trebui interzise începând cu 2028. Interdicția paralelă avută în vedere în protocol începând cu 2033 a fost astfel devansată, pentru a se asigura că măsurile de reducere a HFC la nivel mondial, prevăzute în Amendamentul de la Kigali oferă beneficiile preconizate pentru climă cât mai curând posibil.

(33)Statele membre ar trebui să stabilească norme privind sancțiunile aplicabile pentru încălcările dispozițiilor prezentului regulament și să asigure punerea lor în aplicare. Sancțiunile respective ar trebui să fie eficace, proporționale și disuasive.

(34)De asemenea, este necesar să se prevadă sancțiuni administrative de un asemenea nivel și tip, încât să descurajeze cu adevărat încălcarea prezentului regulament.

(35)Încălcările grave ale prezentului regulament ar trebui să facă, de asemenea, obiectul unor măsuri de drept penal, în conformitate cu Directiva 2008/99/CE a Parlamentului European și a Consiliului 34 .

(36)Autoritățile competente ale statelor membre, inclusiv autoritățile lor de mediu, autoritățile de supraveghere a pieței și autoritățile vamale, ar trebui să efectueze verificări, printr-o abordare bazată pe riscuri, pentru a asigura conformitatea cu toate dispozițiile prezentului regulament. O astfel de abordare este necesară pentru a viza activitățile care prezintă cel mai mare risc de comerț ilegal sau de eliberare ilegală de gaze fluorurate cu efect de seră care fac obiectul prezentului regulament. În plus, autoritățile competente ar trebui să efectueze verificări atunci când se află în posesia unor dovezi sau a altor informații relevante cu privire la posibile cazuri de neconformitate. Atunci când este relevant și în măsura posibilului, astfel de informații ar trebui să fie comunicate autorităților vamale pentru ca acestea să procedeze la o analiză de risc înainte de efectuarea controalelor, în conformitate cu articolul 47 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului 35 . Este important să se asigure că autoritățile competente responsabile cu monitorizarea aplicării sancțiunilor sunt informate atunci când alte autorități competente au constatat cazuri de încălcare a prezentului regulament.

(37)Avertizorii pot aduce informații noi în atenția autorităților competente, care le-ar putea ajuta să depisteze încălcări ale prezentului regulament și să le permită să impună sancțiuni. Ar trebui să se asigure existența unor proceduri adecvate care să permită avertizorilor să înștiințeze autoritățile competente cu privire la încălcări efective sau potențiale ale prezentului regulament și să le ofere protecție împotriva eventualelor represalii. În acest scop, în prezentul regulament ar trebui să se prevadă că Directiva (UE) 2019/1937 a Parlamentului European și a Consiliului 36 se aplică în ceea ce privește raportarea încălcărilor prezentului regulament și protecția persoanelor care raportează astfel de încălcări.

(38)Pentru a spori securitatea juridică, aplicabilitatea, în temeiul prezentului regulament, a Directivei (UE) 2019/1937 în ceea ce privește raportările de încălcări ale prezentului regulament și protecția persoanelor care raportează astfel de încălcări ar trebui să se reflecte în Directiva (UE) 2019/1937. Prin urmare, anexa la Directiva (UE) 2019/1937 ar trebui modificată în consecință. Este de competența statelor membre să se asigure că modificarea respectivă se reflectă în măsurile lor de transpunere adoptate în conformitate cu directiva, deși nici modificarea, nici adaptarea măsurilor naționale de transpunere nu reprezintă o condiție pentru aplicabilitatea Directivei (UE) 2019/1937 în ceea ce privește raportarea încălcărilor prezentului regulament și protecția persoanelor care le raportează.

(39)În procesul de punere în aplicare a prezentului regulament, Comisia ar trebui să instituie un așa-numit forum consultativ pentru a asigura o participare echilibrată a reprezentanților statelor membre și ai societății civile, în special ai organizațiilor de protecție a mediului, ai producătorilor, ai operatorilor și ai persoanelor certificate.

(40)În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, Comisia ar trebui învestită cu competențe de executare în ceea ce privește dovezile care trebuie furnizate cu privire la distrugerea sau recuperarea producției secundare de trifluorometan în timpul fabricării altor substanțe fluorurate; cerințele referitoare la verificările pentru detectarea scurgerilor; formatul evidențelor, întocmirea și păstrarea acestora; cerințele minime pentru programele de certificare și atestatele de formare; formatul notificării programelor de certificare și formare; exceptările pentru produsele și echipamentele care fac obiectul unei interdicții de introducere pe piață; formatul etichetelor; stabilirea drepturilor de producție pentru producătorii de HFC; exceptările de la cerința privind cotele de HFC destinate utilizării în aplicații specifice sau categoriile specifice de produse sau echipamente; determinarea valorilor de referință pentru producători și importatori pentru introducerea pe piață a HFC; modalitățile și procedurile detaliate de plată a sumei datorate; procedurile detaliate referitoare la declarația de conformitate pentru echipamentele preîncărcate și verificarea acestora, precum și la acreditarea verificatorilor; buna funcționare a registrului; autorizarea schimburilor comerciale cu entități care nu fac obiectul protocolului; detaliile privind verificarea raportării și a acreditării verificatorilor și formatul pentru prezentarea rapoartelor. Aceste competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului 37 .

(41)În vederea modificării anumitor elemente neesențiale din prezentul regulament, ar trebui să se delege Comisiei competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) în ceea ce privește stabilirea unei liste de produse și echipamente pentru care recuperarea gazelor sau distrugerea acestora este fezabilă din punct de vedere tehnic și economic și specificarea tehnologiilor care trebuie aplicate; cerințele de etichetare; excluderea HFC de la cerințele privind cotele în conformitate cu deciziile părților la protocol; în ceea ce privește sumele datorate pentru alocarea cotelor și mecanismul de alocare a cotelor rămase; măsurile suplimentare pentru monitorizarea substanțelor și a produselor și echipamentelor plasate în regim de depozitare temporară și în regim vamal; normele aplicabile punerii în liberă circulație a produselor și echipamentelor importate de la și exportate către orice entitate care nu intră sub incidența protocolului; actualizarea potențialului de încălzire globală al substanțelor enumerate. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare 38 . În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(42)Protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către statele membre este reglementată prin Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului 39 , iar protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către Comisie este reglementată de Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului 40 , mai ales în legătură cu cerințele privind confidențialitatea și securitatea prelucrării, transferul de date cu caracter personal de la Comisie către statele membre, legalitatea prelucrării, drepturile persoanelor vizate la informare, la acces și la rectificarea propriilor date cu caracter personal.

(43)Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor a fost consultată în conformitate cu articolul 42 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului și a emis un aviz la [data emiterii avizului].

(44)Deoarece obiectivele prezentului regulament nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre, dar, având în vedere caracterul transfrontalier al problemei de mediu abordate și efectele prezentului regulament asupra comerțului din interiorul Uniunii și asupra comerțului extern, pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este definit la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestor obiective.

(45)Regulamentul (UE) nr. 517/2014 trebuie să facă obiectul mai multor modificări. Este necesar, din motive de claritate, să se procedeze la abrogarea și înlocuirea respectivului regulament.

(46)Având în vedere procesul anual de alocare a cotelor și de raportare prevăzut în prezentul regulament, este oportun ca prezentul regulament să se aplice de la 1 ianuarie [OP: a se introduce anul următor datei de intrare în vigoare a prezentului regulament],

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Obiectul

Prezentul regulament:

(a)stabilește norme privind izolarea, utilizarea, recuperarea și distrugerea gazelor fluorurate cu efect de seră și privind măsurile auxiliare conexe și facilitează utilizarea în condiții de siguranță a substanțelor alternative;

(b)impune condiții privind importul, exportul, introducerea pe piață, furnizarea ulterioară și utilizarea gazelor fluorurate cu efect de seră și a anumitor produse și echipamente care conțin gaze fluorurate cu efect de seră sau a căror funcționare depinde de aceste gaze;

(c)impune condiții privind utilizările specifice ale gazelor fluorurate cu efect de seră;

(d)stabilește limite cantitative pentru introducerea pe piață a hidrofluorocarburilor;

(e)stabilește norme privind raportarea.

Articolul 2

Domeniul de aplicare

1.Prezentul regulament se aplică gazelor fluorurate cu efect de seră enumerate în anexele I, II și III, în stare pură sau în amestec.

2.Prezentul regulament se aplică, de asemenea, produselor și echipamentelor, precum și părților acestora care conțin gaze fluorurate cu efect de seră sau a căror funcționare depinde de aceste gaze.

Articolul 3

Definiții

În sensul prezentului regulament se aplică următoarele definiții:

(1)„potențial de încălzire globală” sau „GWP” înseamnă potențialul de încălzire climatică al unui gaz cu efect de seră față de potențialul dioxidului de carbon („CO2”), calculat ca potențial de încălzire pentru 100 de ani al unui kilogram de gaz cu efect de seră comparativ cu un kilogram de CO2, în conformitate cu anexele I, II, III și VI, sau, în cazul amestecurilor, calculat în conformitate cu anexa VI;

(2)„amestec” înseamnă un fluid format din două sau mai multe substanțe, dintre care cel puțin una este o substanță enumerată în anexa I, II sau III;

(3)„tonă (tone) de CO2 echivalent” înseamnă o cantitate de gaze cu efect de seră exprimată ca produsul dintre greutatea gazelor cu efect de seră în tone metrice și potențialul lor de încălzire globală;

(4)„hidrofluorocarburi” sau „HFC” înseamnă substanțele enumerate în anexa I secțiunea 1 sau amestecuri care conțin oricare dintre aceste substanțe;

(5)„operator” înseamnă întreprinderea care controlează efectiv funcționarea din punct de vedere tehnic a produselor și echipamentelor reglementate de prezentul regulament sau proprietarul, în cazul în care este desemnat de un stat membru ca fiind răspunzător de obligațiile operatorului în anumite situații;

(6)„introducere pe piață” înseamnă furnizarea sau punerea la dispoziția unei alte persoane din Uniune, pentru prima dată, contra cost sau gratuit, punerea în liberă circulație în Uniune, precum și utilizarea substanțelor produse sau utilizarea de produse sau echipamente fabricate pentru uz propriu;

(7)„import” înseamnă intrarea de substanțe, produse și echipamente care fac obiectul prezentului regulament pe teritoriul vamal al Uniunii, în măsura în care teritoriul face obiectul ratificării Protocolului de la Montreal din 1987 privind substanțele care epuizează stratul de ozon și include depozitarea temporară și regimurile vamale menționate la articolele 201 și 210 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013;

(8)„export” înseamnă ieșirea de substanțe, produse și echipamente de pe teritoriul vamal al Uniunii, în măsura în care teritoriul face obiectul ratificării Protocolului de la Montreal din 1987 privind substanțele care epuizează stratul de ozon;

(9)„echipamente ermetice” înseamnă echipamente în care toate părțile ce conțin gaze fluorurate cu efect de seră sunt ermetizate în timpul procesului de fabricație la sediul producătorului prin sudură, lipire cu material greu ruzibil sau alte tehnici similare de asamblare permanentă, care pot include valve acoperite sau guri de ieșire acoperite care permit repararea sau eliminarea corespunzătoare;

(10)„container” înseamnă un produs proiectat în principal pentru transportarea sau depozitarea gazelor fluorurate cu efect de seră;

(11)„recuperare” înseamnă colectarea și depozitarea gazelor fluorurate cu efect de seră din produse, inclusiv containere, și echipamente pe durata lucrărilor de întreținere sau de service sau înainte de eliminarea produselor sau a echipamentelor;

(12)„reciclare” înseamnă refolosirea unui gaz fluorurat cu efect de seră recuperat, după un proces elementar de curățare, care include filtrarea și uscarea;

(13)„regenerare” înseamnă reprelucrarea unui gaz fluorurat cu efect de seră recuperat pentru a prezenta performanțe echivalente cu cele ale unei substanțe nou produse, ținând seama de utilizarea preconizată;

(14)„distrugere” înseamnă procesul de transformare permanentă sau de descompunere completă, în măsura posibilului, a gazului fluorurat cu efect de seră în una sau mai multe substanțe stabile care nu sunt gaze fluorurate cu efect de seră;

(15)„dezafectare” înseamnă scoaterea din funcțiune sau din uz a unui produs sau a unui echipament care conține gaze fluorurate cu efect de seră, inclusiv închiderea definitivă a unei instalații;

(16)„reparație” înseamnă repunerea în funcțiune a produselor sau a echipamentelor care conțin gaze fluorurate cu efect de seră sau a căror funcționare depinde de astfel de gaze, care sunt deteriorate sau care prezintă scurgeri, implicând o parte ce conține sau este proiectată să conțină astfel de gaze;

(17)„instalare” înseamnă asamblarea a două sau mai multe elemente de echipament sau circuite care conțin sau sunt proiectate să conțină gaze fluorurate cu efect de seră, în vederea asamblării unui sistem pe locul în care urmează să funcționeze, care presupune unirea conductorilor gazelor unui sistem pentru a completa un circuit;

(18)„întreținere sau asigurarea service-ului” înseamnă toate activitățile, cu excepția recuperării în conformitate cu articolul 8 și a detectării scurgerilor în conformitate cu articolul 4 și cu articolul 10 alineatul (1) litera (b) din prezentul regulament, care presupun deschiderea circuitelor care conțin sau sunt proiectate să conțină gaze fluorurate cu efect de seră, activitățile de alimentare a sistemului cu gaze fluorurate cu efect de seră, de înlăturare a uneia sau mai multor piese ale circuitului sau ale echipamentului, de reasamblare a două sau mai multor piese ale circuitului sau ale echipamentului, precum și de reparare a scurgerilor;

(19)„substanță nou produsă” înseamnă o substanță care nu a fost utilizată anterior;

(20)„staționar” înseamnă care în mod normal nu este deplasat pe perioada funcționării și include aparate de climatizare de interior deplasabile;

(21)„mobil” înseamnă care în mod normal este deplasat pe perioada funcționării;

(22)„spumă monocomponentă” înseamnă compoziția de spumă conținută într-un generator unic de aerosoli în stare lichidă, înainte de reacție sau după o reacție parțială, și care se umflă și se întărește atunci când este scoasă din generator;

(23)„camion frigorific” înseamnă un autovehicul cu o masă mai mare de 3,5 tone, care este proiectat și construit în principal pentru transportul de marfă și care este dotat cu o unitate de refrigerare;

(24)„remorcă frigorifică” înseamnă un vehicul care este proiectat și construit pentru a fi tractat de un camion sau un tractor, în principal pentru a transporta marfă, și care este dotat cu o unitate de refrigerare;

(25)„sistem de detectare a scurgerilor” înseamnă un dispozitiv mecanic, electric sau electronic calibrat pentru detectarea scurgerilor de gaze fluorurate cu efect de seră și care alertează operatorul în momentul detectării unei scurgeri;

(26)„întreprindere” înseamnă orice persoană fizică sau juridică ce desfășoară una dintre activitățile menționate în prezentul regulament;

(27)„intermediari de sinteză” înseamnă orice gaze fluorurate cu efect de seră enumerate în anexele I și II care suferă transformări chimice în cadrul unui proces prin care compoziția lor originală este transformată integral și ale căror emisii sunt neglijabile;

(28)„utilizare comercială” înseamnă utilizare pentru depozitarea, expunerea sau distribuirea de produse, în scopul vânzării către utilizatorii finali, în servicii de vânzare cu amănuntul și de distribuție de alimente;

(29)„echipamente de protecție împotriva incendiilor” înseamnă echipamentele și sistemele utilizate pentru prevenirea sau protecția împotriva incendiilor, inclusiv extinctoarele;

(30)„ciclu Rankine organic” înseamnă un ciclu care conține gaze fluorurate condensabile cu efect de seră care transformă căldura de la o sursă de căldură în energie pentru generarea de energie electrică sau de energie mecanică;

(31)„echipamente militare” înseamnă arme, muniție și materiale destinate unor scopuri militare specifice, care sunt necesare pentru protejarea intereselor esențiale în materie de securitate ale statelor membre;

(32)„întrerupătoare electrice” înseamnă dispozitivele de comutare și combinațiile dintre acestea și echipamentele conexe de control, măsurare, protecție și reglare, precum și ansamblurile formate din astfel de dispozitive și echipamente și interconexiunile, accesoriile, incintele și structurile de sprijin conexe, destinate utilizării în legătură cu generarea, transmiterea, distribuirea și conversia energiei electrice;

(33)„sisteme centralizate de refrigerare multimodul” înseamnă sisteme cu două sau mai multe compresoare care funcționează în paralel, conectate la unul sau mai multe condensatoare obișnuite și la mai multe dispozitive de răcire precum vitrine frigorifice, dulapuri frigorifice, congelatoare sau camere de depozitare frigorifice;

(34)„circuit primar de refrigerare pentru sisteme în cascadă” înseamnă circuitul primar în sistemele indirecte de temperatură medie în care o combinație de două sau mai multe circuite de refrigerare separate se conectează în serie astfel încât circuitul primar să absoarbă căldura condensatorului dintr-un circuit secundar pentru temperatura medie;

(35)„utilizare” înseamnă utilizarea gazelor fluorurate cu efect de seră în producție, lucrările de întreținere sau de service, inclusiv reumplerea produselor și echipamentelor, sau în alte activități menționate în prezentul regulament;

(36)„stabilire în Uniune” înseamnă, pentru o persoană fizică, faptul că își are reședința obișnuită în Uniune, iar pentru o persoană juridică, faptul că are în Uniune un sediu permanent, astfel cum se menționează la articolul 5 punctul (32) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013.

CAPITOLUL II

IZOLAREA

Articolul 4

Prevenirea emisiilor

1.Se interzice eliberarea intenționată în atmosferă a gazelor fluorurate cu efect de seră enumerate în anexele I și II dacă aceasta nu este necesară din punct de vedere tehnic pentru utilizarea preconizată.

2.Operatorii și producătorii de echipamente și instalații care conțin gaze fluorurate cu efect de seră enumerate în anexa I sau II, precum și întreprinderile care dețin astfel de echipamente în timpul transportului sau depozitării acestora iau toate măsurile de precauție necesare pentru a preveni eliberarea neintenționată a unor astfel de gaze. Aceștia iau toate măsurile fezabile din punct de vedere tehnic și economic pentru a reduce la minimum scurgerile de astfel de gaze.

3.În timpul producerii, depozitării, transportului și transferului, dintr-un container sau sistem în altul sau într-un echipament sau o instalație, de gaze fluorurate cu efect de seră enumerate în anexele I și II, întreprinderea ia toate măsurile de precauție necesare pentru a limita, în cea mai mare măsură posibilă, emisiile de gaze fluorurate cu efect de seră enumerate în anexele I și II. Prezentul alineat se aplică și în cazul în care gazele fluorurate cu efect de seră enumerate în anexele I și II sunt obținute sub formă de subproduse.

4.În cazul în care este detectată o scurgere de gaze fluorurate cu efect de seră enumerate în anexa I sau II, operatorii, producătorii de echipamente și instalații și întreprinderile care dețin echipamentele în timpul transportului sau al depozitării acestora se asigură că echipamentul sau instalația este reparat(ă) fără întârzieri nejustificate.

În ceea ce privește echipamentele care trebuie să fie verificate în vederea detectării scurgerilor, în temeiul articolului 5 alineatul (1), în cazul în care o scurgere din echipament a fost remediată, operatorii se asigură că echipamentul este controlat în termen de o lună de la reparație de către o persoană fizică certificată în conformitate cu articolul 10, pentru a verifica eficacitatea reparației.

5.Fără a aduce atingere articolului 11 alineatul (1) primul paragraf, introducerea pe piață a gazelor fluorurate cu efect de seră este interzisă, cu excepția cazului în care producătorii sau importatorii prezintă autorității competente, în momentul introducerii pe piață, dovezi că trifluorometanul obținut ca subprodus pe parcursul procesului de fabricație, inclusiv în cursul fabricării intermediarilor de sinteză pentru producerea gazelor respective, a fost distrus sau recuperat în vederea utilizării ulterioare, utilizând cele mai bune tehnici disponibile.

În scopul furnizării acestor dovezi, importatorii și producătorii redactează o declarație de conformitate și anexează documentația justificativă privind instalația de producție și măsurile de atenuare adoptate pentru a preveni emisiile de trifluorometan. Producătorii și importatorii păstrează declarația de conformitate și documentația justificativă pentru o perioadă de cel puțin cinci ani de la introducerea pe piață și le pun, la cerere, la dispoziția autorităților naționale competente și a Comisiei.

Comisia poate stabili, prin intermediul actelor de punere în aplicare, procedurile detaliate referitoare la declarația de conformitate și la documentația justificativă menționate la al doilea paragraf. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu articolul 34 alineatul (2).

6.Persoanele fizice care îndeplinesc sarcinile menționate la articolul 10 alineatul (1) literele (a)-(c) trebuie să fie certificate în conformitate cu articolul 10 și să ia măsuri de precauție pentru a preveni scurgerile de gaze fluorurate cu efect de seră, enumerate în anexele I și II.

Întreprinderile care efectuează instalarea, lucrările de service și de întreținere, repararea sau dezafectarea echipamentelor enumerate la articolul 5 alineatul (2) literele (a)-(f) trebuie să fie certificate în conformitate cu articolul 10 și să ia măsuri de precauție pentru a preveni scurgerile de gaze fluorurate cu efect de seră enumerate în anexele I și II.

Articolul 5

Detectarea scurgerilor

1.Operatorii de echipamente care conțin cel puțin 5 tone de CO2 echivalent de gaze fluorurate cu efect de seră enumerate în anexa I sau cel puțin 1 kg de gaze fluorurate cu efect de seră enumerate în anexa II secțiunea I, care nu sunt conținute în spume, se asigură că echipamentele sunt verificate în vederea detectării scurgerilor.

Echipamentele ermetice care conțin mai puțin de 10 tone de CO2 echivalent de gaze fluorurate cu efect de seră enumerate în anexa I sau mai puțin de 2 kg de gaze fluorurate cu efect de seră enumerate în anexa II secțiunea I nu se verifică în vederea detectării scurgerilor, cu condiția ca echipamentul să fie etichetat ca fiind ermetic și ca părțile conectate ale acestuia să aibă o rată de scurgere testată mai mică de 3 grame pe an la o presiune de cel puțin un sfert din presiunea maximă admisibilă.

Întrerupătoarele electrice nu fac obiectul verificărilor pentru detectarea scurgerilor prevăzute, cu condiția îndeplinirii uneia dintre următoarele condiții:

(a)să aibă o rată de scurgere testată de mai puțin de 0,1 % pe an, conform prevederilor din specificațiile tehnice ale producătorului, și să fie etichetate în consecință;

(b)să fie echipate cu un dispozitiv de monitorizare a presiunii sau a densității;

(c)să conțină mai puțin de 6 kg de gaze fluorurate cu efect de seră enumerate în anexa I.

2.Alineatul (1) se aplică operatorilor următoarelor echipamente care conțin gaze fluorurate cu efect de seră enumerate în anexa I sau în anexa II secțiunea I:

(a)echipamente staționare de refrigerare;

(b)echipamente staționare de climatizare;

(c)pompe de căldură staționare;

(d)echipamente staționare de protecție împotriva incendiilor;

(e)unități de refrigerare ale camioanelor și remorcilor frigorifice;

(f)cicluri Rankine organice;

(g)întrerupătoare electrice.

În ceea ce privește echipamentele menționate la primul paragraf literele (a)-(f), verificările sunt efectuate de persoane fizice certificate în conformitate cu normele prevăzute la articolul 10.

3.Verificările pentru detectarea scurgerilor menționate la alineatul (1) se efectuează cu următoarea frecvență:

(a)pentru echipamentele care conțin mai puțin de 50 de tone de CO2 echivalent de gaze fluorurate cu efect de seră enumerate în anexa I sau mai puțin de 10 kg de gaze fluorurate cu efect de seră enumerate în anexa II secțiunea I: cel puțin o dată la 12 luni; sau, în cazul în care este instalat un sistem de detectare a scurgerilor, cel puțin o dată la 24 de luni;

(b)pentru echipamentele care conțin cel puțin 50 de tone de CO2 echivalent, dar mai puțin de 500 de tone de CO2 echivalent de gaze fluorurate cu efect de seră enumerate în anexa I sau între 10 și 100 kg de gaze fluorurate cu efect de seră enumerate în anexa II secțiunea I: cel puțin o dată la șase luni sau, în cazul în care este instalat un sistem de detectare a scurgerilor, cel puțin o dată la 12 luni;

(c)pentru echipamentele care conțin cel puțin 500 de tone de CO2 echivalent de gaze fluorurate cu efect de seră enumerate în anexa I sau mai mult de 100 kg de gaze fluorurate cu efect de seră enumerate în anexa II secțiunea I: cel puțin o dată la trei luni sau, în cazul în care este instalat un sistem de detectare a scurgerilor, cel puțin o dată la șase luni.

4.Obligațiile prevăzute la alineatul (1) pentru echipamentele de protecție împotriva incendiilor menționate la alineatul (2) litera (d) se consideră realizate dacă sunt îndeplinite următoarele două condiții:

(a)regimul de inspecție existent să respecte standardul ISO 14520 sau EN 15004 și

(b)echipamentele de protecție împotriva incendiilor să fie inspectate cu frecvența impusă în conformitate cu alineatul (3).

5.Comisia, prin acte de punere în aplicare, poate preciza cerințele pentru verificările în vederea detectării scurgerilor care urmează să fie efectuate în conformitate cu alineatul (1) pentru fiecare tip de echipament menționat la alineatul (2)pentru a identifica părțile de echipament cele mai susceptibile de a produce scurgeri. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 34 alineatul (2).

Articolul 6

Sistemele de detectare a scurgerilor

1.Operatorii echipamentelor enumerate la articolul 5 alineatul (2) literele (a)-(d) care conțin gaze fluorurate cu efect de seră enumerate în anexa I în cantități de 500 de tone de CO2 echivalent sau mai mult se asigură că echipamentele respective sunt dotate cu un sistem de detectare a scurgerilor care alertează operatorul sau o companie care asigură service cu privire la orice eventuale scurgeri.

2.Operatorii echipamentelor enumerate la articolul 5 alineatul (2) literele (f) și (g) care conțin gaze fluorurate cu efect de seră enumerate în anexa I în cantități de 500 de tone de CO2 echivalent sau mai mult și care sunt instalate după 1 ianuarie 2017 se asigură că echipamentele respective sunt dotate cu un sistem de detectare a scurgerilor care alertează operatorul sau o companie care asigură service cu privire la orice eventuale scurgeri.

3.Operatorii echipamentelor enumerate la articolul 5 alineatul (2) literele (a)-(d) și (f) care fac obiectul alineatului (1) sau (2) se asigură că sistemele de detectare a scurgerilor se verifică cel puțin o dată la 12 luni pentru a se asigura funcționarea lor corespunzătoare.

4.Operatorii echipamentelor enumerate la articolul 5 alineatul (2) litera (g) cărora li se aplică alineatul (2) se asigură că sistemele de detectare a scurgerilor se verifică cel puțin o dată la șase ani pentru a se asigura funcționarea lor corespunzătoare.

Articolul 7

Păstrarea evidențelor

1.Operatorii de echipamente care trebuie să fie verificate pentru detectarea scurgerilor în temeiul articolului 5 alineatul (1) întocmesc și păstrează evidențe pentru fiecare element al acestor echipamente, specificând următoarele informații:

(a)cantitatea și tipul de gaze instalate;

(b)cantitățile de gaze adăugate pe parcursul instalării, al lucrărilor de întreținere sau de service sau din cauza scurgerilor;

(c)dacă volumele de gaze au fost sau nu reciclate sau regenerate, inclusiv denumirea și adresa din Uniune a instalației de reciclare sau de regenerare și, după caz, numărul certificatului;

(d)cantitatea de gaze recuperată;

(e)identitatea întreprinderii care a instalat, a asigurat lucrările de service, a întreținut și, după caz, a reparat sau a dezafectat echipamentul, inclusiv, după caz, numărul certificatului acesteia;

(f)datele și rezultatele verificărilor efectuate în temeiul articolului 5 alineatele (1), (2) și (3), precum și datele și rezultatele eventualelor reparații ale scurgerilor;

(g)în cazul în care echipamentul a fost dezafectat, măsurile luate pentru recuperarea și eliminarea gazelor.

2.Cu excepția cazului în care evidențele menționate la alineatul (1) sunt stocate într-o bază de date creată de autoritățile competente ale statelor membre, se aplică următoarele reguli:

(a)operatorii menționați la alineatul (1) păstrează evidențele menționate în respectivul alineat timp de cel puțin cinci ani;

(b)întreprinderile care desfășoară activitățile menționate la alineatul (1) litera (e) în beneficiul operatorilor păstrează copii ale evidențelor menționate la alineatul (1) timp de cel puțin cinci ani.

La cerere, evidențele menționate la alineatul (1) se pun la dispoziția autorității competente a statului membru în cauză și a Comisiei.

3.În sensul articolului 11 alineatul (5), întreprinderile care furnizează gaze fluorurate cu efect de seră enumerate în anexa I și în anexa II secțiunea 1 întocmesc evidențe conținând informații relevante referitoare la cumpărătorii respectivelor gaze fluorurate cu efect de seră, care includ următoarele informații:

(a)numerele certificatelor cumpărătorilor;

(b)cantitățile achiziționate din aceste gaze.

Întreprinderile care furnizează astfel de gaze păstrează evidențele respective timp de cel puțin cinci ani.

La cerere, întreprinderile care furnizează astfel de gaze pun aceste evidențe la dispoziția autorității competente a statului membru în cauză și a Comisiei.

4.Comisia poate stabili, prin intermediul unui act de punere în aplicare, formatul evidențelor menționate la alineatele (1) și (3) din prezentul articol și poate preciza modul în care acestea ar trebui să fie întocmite și păstrate. Respectivul act de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 34 alineatul (2).

Articolul 8

Recuperarea și distrugerea

1.Operatorii de echipamente staționare sau de unități de refrigerare de pe camioane și remorci frigorifice care conțin gaze fluorurate cu efect de seră enumerate în anexa I și în anexa II secțiunea 1 care nu se regăsesc în spume se asigură că recuperarea gazelor respective se realizează de către persoane fizice deținătoare ale certificatelor relevante prevăzute la articolul 10, astfel încât aceste gaze să fie reciclate, regenerate sau distruse.

Această obligație se aplică operatorilor oricărora dintre următoarele echipamente:

(a)circuite de răcire pentru echipamente staționare de refrigerare, echipamente staționare de climatizare și pompe de căldură staționare;

(b)circuite de răcire pentru unitățile de refrigerare de pe camioane și remorci frigorifice;

(c)echipamente staționare care conțin solvenți pe bază de gaze fluorurate cu efect de seră;

(d)echipamente staționare de protecție împotriva incendiilor;

(e)întrerupătoare electrice fixe.

2.Gazele fluorurate cu efect de seră recuperate, enumerate în anexa I și în anexa II secțiunea 1, nu se utilizează pentru umplerea sau reumplerea echipamentelor, cu excepția cazului în care gazul a fost reciclat sau regenerat.

3.Întreprinderea care utilizează un container cu gaze fluorurate cu efect de seră, enumerate în anexa I și în anexa II secțiunea 1, imediat înainte de eliminarea acestuia asigură recuperarea eventualelor gaze reziduale pentru a se asigura că sunt reciclate, regenerate sau distruse.

4.Începând cu 1 ianuarie 2024, proprietarii de clădiri și contractanții se asigură că, în cursul renovării, reabilitării sau demolării, sunt evitate, în măsura posibilului, activitățile care presupun îndepărtarea de panouri cu placare metalică ce conțin spume cu gaze fluorurate cu efect de seră enumerate în anexa I și în anexa II secțiunea 1, prin recuperarea spumelor și a gazelor conținute de acestea în vederea reutilizării sau a distrugerii. Recuperarea se efectuează de către persoane fizice calificate în mod corespunzător.

5.Începând cu 1 ianuarie 2024, proprietarii de clădiri și contractanții se asigură că, în cursul renovării, reabilitării sau demolării, sunt evitate, în măsura posibilului, activitățile care presupun îndepărtarea spumelor de pe panelele instalate în incinte sau în structuri construite care conțin gaze fluorurate cu efect de seră enumerate în anexa I și în anexa II secțiunea 1, prin recuperarea spumelor și a gazelor conținute de acestea în vederea reutilizării sau a distrugerii. Recuperarea se efectuează de către persoane fizice calificate în mod corespunzător.

În cazul în care recuperarea spumelor menționate la primul paragraf nu este fezabilă din punct de vedere tehnic, proprietarul clădirii sau contractantul întocmește documente care dovedesc imposibilitatea recuperării în cazul respectiv. Această documentație se păstrează timp de cinci ani și se pune, la cerere, la dispoziția autorităților competente ale unui stat membru și a Comisiei. 

6.Operatorii de produse și echipamente care nu sunt enumerate la alineatele (1), (6) și (7) și care conțin gaze fluorurate cu efect de seră enumerate în anexa I și în anexa II secțiunea 1 iau măsuri pentru recuperarea gazelor, cu excepția cazului în care se poate stabili că acest lucru nu este fezabil din punct de vedere tehnic sau implică costuri disproporționate. Operatorii se asigură că recuperarea este efectuată de persoane fizice calificate corespunzător, astfel încât gazele să fie reciclate, regenerate sau distruse, sau iau măsuri pentru distrugerea lor fără recuperare prealabilă.

Recuperarea gazelor fluorurate cu efect de seră enumerate în anexa I și în anexa II secțiunea 1 provenite de la echipamentele de climatizare cu care sunt dotate vehiculele rutiere care nu intră sub incidența Directivei 2006/40/CE a Parlamentului European și a Consiliului 41 se realizează de către persoane fizice calificate corespunzător.

Pentru recuperarea gazelor fluorurate cu efect de seră, enumerate în anexa I și în anexa II secțiunea 1, provenite de la echipamentele de climatizare ale autovehiculelor care intră în domeniul de aplicare al Directivei 2006/40/CE, se consideră calificate în mod corespunzător doar persoanele fizice care dețin cel puțin un atestat de formare în conformitate cu articolul 10 alineatul (2).

7.Gazele fluorurate cu efect de seră enumerate în anexa I secțiunea 1 și produsele care conțin astfel de gaze se distrug numai prin tehnologii aprobate de părțile la Protocolul de la Montreal din 1987 privind substanțele care epuizează stratul de ozon („protocolul”) sau prin tehnologii care nu sunt încă aprobate, dar care sunt echivalente din punct de vedere ecologic și respectă legislația Uniunii și legislația națională privind deșeurile, precum și cerințele suplimentare prevăzute de legislația respectivă.

Alte gaze fluorurate cu efect de seră pentru care nu au fost aprobate tehnologii de distrugere sunt distruse numai prin tehnologia de distrugerea cea mai acceptabilă din punctul de vedere al mediului, care nu implică costuri excesive și care respectă legislația Uniunii și legislația națională privind deșeurile, precum și cerințele suplimentare prevăzute de legislația respectivă.

8.Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 32, acte delegate de completare a prezentului regulament prin stabilirea unei liste de produse și echipamente pentru care recuperarea gazelor fluorurate cu efect de seră enumerate în anexa I și în anexa II secțiunea 1 sau distrugerea produselor și echipamentelor care conțin astfel de gaze fără recuperarea prealabilă a acestora este considerată fezabilă din punct de vedere tehnic și economic, specificând, dacă este cazul, tehnologiile care trebuie aplicate.

9.Statele membre promovează recuperarea, reciclarea, regenerarea și distrugerea gazelor fluorurate cu efect de seră enumerate în anexa I și în anexa II secțiunea 1.

Articolul 9

Sisteme privind responsabilitatea producătorului

Fără a aduce atingere legislației existente la nivelul Uniunii, statele membre încurajează dezvoltarea de sisteme privind responsabilitatea producătorului pentru recuperarea gazelor fluorurate cu efect de seră enumerate în anexele I și II și pentru reciclarea, regenerarea sau distrugerea acestora.

Statele membre informează Comisia cu privire la acțiunile întreprinse.

Articolul 10

Certificare și formare

1.Pe baza cerințelor minime menționate la alineatul (5), statele membre instituie sau adaptează programe de certificare, inclusiv procese de evaluare, și asigură disponibilitatea formării în ceea ce privește competențele practice și cunoștințele teoretice pentru persoanele fizice care îndeplinesc următoarele sarcini care implică gaze fluorurate cu efect de seră enumerate în anexa I și în anexa II secțiunea 1 și alte alternative relevante la gazele fluorurate cu efect de seră:

(a)instalarea, lucrările de service, întreținerea, repararea sau dezafectarea echipamentelor enumerate la articolul 5 alineatul (2) literele (a)-(g);

(b)verificările pentru detectarea scurgerilor la echipamentele menționate la articolul 5 alineatul (2) literele (a)-(f), astfel cum se prevede la articolul 5 alineatul (1);

(c)recuperarea prevăzută la articolul 8 alineatul (1).

2.Statele membre se asigură că sunt disponibile programe de formare pentru persoanele fizice care recuperează gazele fluorurate cu efect de seră enumerate în anexa I și în anexa II secțiunea I provenite de la echipamentele de climatizare ale autovehiculelor care intră în domeniul de aplicare al Directivei 2006/40/CE a Parlamentului European și a Consiliului 42 , în conformitate cu alineatul (5).

3.Programele de certificare și de formare prevăzute la alineatele (1) și (2) vizează următoarele: 

(a)reglementările și standardele tehnice aplicabile;

(b)prevenirea emisiilor;

(c)recuperarea gazelor fluorurate cu efect de seră enumerate în anexa I și în anexa II secțiunea 1;

(d)manipularea în condiții de siguranță a echipamentelor de tipul și de dimensiunea înscrise în certificat și

(e)aspecte legate de eficiența energetică.

4.În cadrul programelor de certificare menționate la alineatul (1) se eliberează certificate cu condiția ca solicitantul să fi parcurs cu succes un proces de evaluare instituit în conformitate cu alineatele (1), (3) și (5).

5.Comisia stabilește, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, cerințele minime pentru programele de certificare și atestatele de formare. Aceste cerințe minime specifică pentru fiecare tip de echipamente menționate la alineatele (1) și (2) competențele practice și cunoștințele teoretice necesare, după caz, făcând diferența între diferitele activități vizate, modalitățile de certificare sau atestare, precum și condițiile pentru recunoașterea reciprocă a certificatelor și a atestatelor de formare. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 34 alineatul (2).

6.Statele membre instituie sau adaptează programe de certificare pe baza cerințelor minime prevăzute la alineatul (5) pentru întreprinderile care efectuează pentru alte părți instalarea, lucrările de service, întreținerea, repararea sau dezafectarea echipamentelor enumerate la articolul 5 alineatul (2) literele (a)-(f) care conțin gaze fluorurate cu efect de seră enumerate în anexa I și în anexa II secțiunea I, precum și alte alternative relevante la gazele fluorurate cu efect de seră.

7.Certificatele de formare existente, eliberate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 517/2014, rămân valabile, în conformitate cu condițiile în care au fost emise inițial.

8.Până la 1 ianuarie [OP: a se introduce data = la un an de la intrarea în vigoare a prezentului regulament], statele membre aduc informează Comisia cu privire la programele de certificare și formare.

Statele membre recunosc certificatele și atestatele de formare emise într-un alt stat membru în conformitate cu prezentul articol. Acestea nu restrâng libertatea de a presta servicii sau libertatea de stabilire pe motiv că un certificat a fost eliberat în alt stat membru.

9.Comisia poate stabili, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, formatul informării menționate la alineatul (8). Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 34 alineatul (2).

10.Orice întreprindere care transmite o sarcină menționată la alineatul (1) unei alte întreprinderi ia măsuri rezonabile pentru a se asigura că aceasta din urmă deține certificatele necesare pentru sarcinile impuse menționate la alineatul (1).

11.În cazul în care obligațiile prevăzute la prezentul articol referitoare la asigurarea certificării și a formării ar impune sarcini disproporționate unui stat membru din cauza populației sale reduse și a lipsei de cerere pentru astfel de formări și de certificări, conformitatea poate fi asigurată prin recunoașterea certificatelor emise în alte state membre.

Statele membre care aplică prezentul alineat informează Comisia, care la rândul ei informează alte state membre.

12.Prezentul articol nu împiedică statele membre să instituie alte programe de certificare și de formare în ceea ce privește echipamentele decât cele menționate la alineatul (1).

CAPITOLUL III

RESTRICȚII ȘI CONTROLUL UTILIZĂRII

Articolul 11

Restricții privind introducerea pe piață și vânzarea

1.Se interzice introducerea pe piață a produselor și echipamentelor, inclusiv a părților acestora, enumerate în anexa IV, cu excepția echipamentelor militare, de la data menționată în respectiva anexă, făcându-se o diferențiere, după caz, în funcție de tipul sau de potențialul de încălzire globală al gazelor conținute.

Produsele și echipamentele introduse ilegal pe piață după data menționată la primul paragraf nu se utilizează, nu se furnizează ulterior și nu se pun la dispoziția altor persoane din Uniune contra cost, gratuit sau exportate. Astfel de produse și echipamente pot fi depozitate sau transportate numai în vederea eliminării ulterioare și a recuperării gazelor înainte de eliminare în conformitate cu articolul 8.

La doi ani de la datele individuale enumerate în anexa IV, furnizarea ulterioară sau punerea la dispoziția unei alte părți din Uniune, contra cost sau gratuit, a unor produse sau echipamente introduse legal pe piață înainte de data menționată la primul paragraf este permisă numai dacă se furnizează dovezi care să arate că produsul sau echipamentul în cauză a fost introdus pe piață în mod legal înainte de data respectivă.

2.Interdicția prevăzută la alineatul (1) primul paragraf nu se aplică echipamentelor pentru care s-a stabilit în cerințele în materie de proiectare ecologică adoptate în temeiul Directivei 2009/125/CE că, datorită eficienței energetice sporite pe parcursul funcționării lor, emisiile de CO2 echivalent de pe parcursul ciclului lor de viață ar fi inferioare celor ale unor echipamente echivalente care respectă cerințele relevante în materie de proiectare ecologică.

3.În plus față de interdicția de introducere pe piață prevăzută la punctul 1 din anexa IV, sunt interzise importul, introducerea pe piață, orice furnizare ulterioară sau punerea la dispoziția altor persoane din Uniune, contra cost sau gratuit, utilizarea sau exportul de containere nereîncărcabile pentru gazele fluorurate cu efect de seră enumerate în anexa I și în anexa II secțiunea 1, goale sau umplute integral sau parțial. Astfel de containere pot fi depozitate sau transportate doar în vederea eliminării ulterioare. Această interdicție nu se aplică în cazul containerelor pentru utilizări de laborator sau analitice.

Alineatul se aplică pentru:

(a)containerele care nu pot fi reumplute fără a fi adaptate în acest scop (nereîncărcabile) și

(b)containerele care ar putea fi reumplute, dar care sunt importate sau introduse pe piață fără să se fi prevăzut returnarea acestora pentru reumplere.

4.În urma unei solicitări justificate din partea unei autorități competente a unui stat membru și ținând seama de obiectivele din prezentul regulament, Comisia poate, în mod excepțional, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, să acorde o scutire de până la patru ani pentru a permite introducerea pe piață a anumitor produse și echipamente enumerate în anexa IV, inclusiv a unor părți ale acestora, care conțin gaze fluorurate cu efect de seră sau a căror funcționare depinde de aceste gaze, în cazul în s-a demonstrat că:

(a)pentru un anumit produs, pentru un anumit echipament sau pentru o anumită categorie de produse sau echipamente, nu există alternative disponibile sau alternativele nu pot fi utilizate din motive tehnice sau de siguranță sau

(b)utilizarea de alternative fezabile din punct de vedere tehnic și sigure ar presupune costuri disproporționate.

Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 34 alineatul (2).

5.Numai întreprinderile care dețin un certificat necesar în temeiul articolului 10 alineatul (1) litera (a) sau atestatul de formare necesar în temeiul articolului 10 alineatul (2) sau întreprinderile care angajează persoane care dețin un astfel de certificat sau un astfel de atestat de formare pot achiziționa gazele fluorurate cu efect de seră enumerate în anexa I sau în anexa II secțiunea 1, cu scopul de a efectua instalarea, lucrările de service, întreținerea sau repararea echipamentelor care conțin aceste gaze sau a căror funcționare depinde de aceste gaze, menționate la articolul 5 alineatul (2) literele (a)-(g) și la articolul 10 alineatul (2).

Prezentul alineat nu împiedică întreprinderile necertificate care nu desfășoară astfel de activități să colecteze, să transporte sau să livreze gaze fluorurate cu efect de seră enumerate în anexa I și în anexa II secțiunea 1.

6.Echipamentele care nu sunt ermetice și care sunt încărcate cu gaze fluorurate cu efect de seră enumerate în anexa I și în anexa II secțiunea 1 pot fi vândute doar utilizatorului final, în cazul în care se aduc dovezi care atestă faptul că instalarea urmează să fie realizată de o întreprindere certificată în conformitate cu articolul 10.

Articolul 12

Etichetarea și informațiile despre produse și echipamente

1.Următoarele produse și echipamente care conțin gaze fluorurate cu efect de seră sau a căror funcționare depinde de gazele enumerate în anexele I și II pot fi introduse pe piață numai dacă sunt etichetate ca:

(a)echipamente de refrigerare;

(b)echipamente de climatizare;

(c)pompe de căldură;

(d)echipamente de protecție împotriva incendiilor;

(e)întrerupătoare electrice;

(f)generatoare de aerosoli care conțin gaze fluorurate cu efect de seră, inclusiv inhalatoare cu dozator;

(g)toate containerele de gaze fluorurate cu efect de seră;

(h)solvenți pe bază de gaze fluorurate cu efect de seră;

(i)cicluri Rankine organice.

2.Produsele sau echipamentele care fac obiectul unei scutiri în temeiul articolului 11 alineatul (4) se etichetează ca atare și includ o mențiune potrivit căreia produsele și echipamentele respective se pot utiliza doar în scopul pentru care s-a acordat scutirea prevăzută la articolul menționat.

3.Eticheta necesară în conformitate cu alineatul (1) conține următoarele informații:

(a)o indicație a faptului că produsul sau echipamentul respectiv conține gaze fluorurate cu efect de seră sau că funcționarea sa depinde de gazele respective;

(b)denumirea acceptată de industrie pentru gazele fluorurate cu efect de seră în cauză sau, în cazul în care nu există o astfel de denumire, denumirea chimică;

(c)începând cu 1 ianuarie 2017, cantitatea de gaze fluorurate cu efect de seră, exprimată în greutate și în CO2 echivalent, conținută în produs sau echipament sau cantitatea de gaze fluorurate cu efect de seră pentru care este proiectat echipamentul, precum și potențialul de încălzire globală al acestor gaze.

Eticheta indică următoarele informații, dacă este cazul:

(a)o mențiune privind faptul că gazele fluorurate cu efect de seră sunt conținute într-un echipament ermetic;

(b)o mențiune privind faptul că întrerupătoarele electrice au o rată de scurgere testată de mai puțin de 0,1 % pe an, conform prevederilor din specificațiile tehnice ale producătorului.

4.Eticheta necesară în conformitate cu alineatul (1) trebuie să fie clar lizibilă, indelebilă și să fie amplasată:

(a)lângă punctele de service pentru încărcarea sau recuperarea gazului fluorurat cu efect de seră sau

(b)pe partea produsului sau a echipamentului care conține gazul fluorurat cu efect de seră.

Eticheta trebuie să fie în limbile oficiale ale statului membru în care urmează să fie introdusă pe piață marfa.

5.Spumele și poliolii preamestecați care conțin gaze fluorurate cu efect de seră enumerate în anexele I și II nu se introduc pe piață dacă gazele fluorurate cu efect de seră nu sunt identificate cu ajutorul unei etichete care utilizează denumirea acceptată de industrie sau, în cazul în care o astfel de denumire nu este disponibilă, denumirea chimică. Eticheta indică în mod clar că spuma sau poliolul preamestecat conține gaze fluorurate cu efect de seră. În cazul plăcilor din spumă, informațiile respective sunt indicate clar și indelebil pe plăci.

6.Gazele fluorurate cu efect de seră regenerate sau reciclate sunt etichetate cu o indicație potrivit căreia substanța a fost regenerată sau reciclată și cu informații privind numărul lotului și numele și adresa instalației de regenerare sau de reciclare din Uniune.

7.Gazele fluorurate cu efect de seră enumerate în anexa I, introduse pe piață pentru distrugere, sunt etichetate cu o indicație potrivit căreia conținutul containerului nu poate fi decât distrus.

8.Gazele fluorurate cu efect de seră enumerate în anexa I care sunt destinate exportului direct sunt etichetate cu o indicație potrivit căreia conținutul containerului nu poate fi decât exportat direct.

9.Gazele fluorurate cu efect de seră enumerate în anexa I, introduse pe piață pentru utilizarea la echipamente militare, sunt etichetate cu o indicație potrivit căreia conținutul containerului nu poate fi utilizat decât în acest scop.

10.Gazele fluorurate cu efect de seră enumerate în anexele I și II, introduse pe piață pentru utilizarea la corodarea materialelor semiconductoare sau la curățarea camerelor de depunere chimică în faza de vapori în sectorul fabricației de semiconductoare, sunt etichetate cu o indicație potrivit căreia conținutul containerului nu poate fi utilizat decât în acest scop.

11.Gazele fluorurate cu efect de seră enumerate în anexa I, introduse pe piață pentru a fi utilizate ca intermediari de sinteză, sunt etichetate cu o indicație potrivit căreia conținutul containerului nu poate fi utilizat decât ca intermediar de sinteză.

12.Gazele fluorurate cu efect de seră enumerate în anexa I, introduse pe piață pentru producerea de inhalatoare cu dozator pentru distribuirea de ingrediente farmaceutice, sunt etichetate cu o indicație potrivit căreia conținutul containerului nu poate fi utilizat decât în acest scop.

13.În cazul hidrofluorocarburilor, eticheta prevăzută la alineatele (7)-(11) include mențiunea „scutit de cote în temeiul Regulamentului (UE) nr..../... [OP: A se adăuga trimiterea la prezentul regulament]”.

În absența cerințelor de etichetare menționate la primul paragraf și la alineatele (7)-(11), hidrofluorocarburile fac obiectul cerințelor privind cotele prevăzute la articolul 16 alineatul (1).

14.În cazurile menționate la punctul 3, punctul 8, punctul 18 literele (b) și (c), punctul 19 și punctul 20 din anexa IV, produsul este etichetat cu o indicație potrivit căreia poate fi utilizat numai în cazul în care acest lucru este impus de standardul de siguranță care urmează să fie specificat. În cazul menționat la punctele 20 și 22 din anexa IV, produsul este etichetat cu mențiunea că poate fi utilizat numai în cazul în care acest lucru este impus de aplicația medicală care urmează să fie specificată.

15.Informațiile menționate la alineatele (3) și (5) se includ în manualele de utilizare pentru astfel de produse și echipamente.

În cazul produselor și echipamentelor care conțin gaze fluorurate cu efect de seră enumerate în anexele I și II care au un potențial de încălzire globală de 150 sau mai mult, informațiile respective se includ și în descrierile folosite în scopuri publicitare.

16.Comisia poate stabili, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, formatul etichetelor menționate la alineatul (1) și la alineatele (4)-(14). Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 34 alineatul (2).

17.Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 32 pentru modificarea cerințelor de etichetare prevăzute la alineatele (4)-(14), după caz, în vederea dezvoltării comerciale sau tehnologice.

Articolul 13

Controlul utilizării

1.Se interzice utilizarea de hexafluorură de sulf pentru turnarea sub presiune a magneziului și la reciclarea aliajelor obținute prin turnarea sub presiune a magneziului.

2.Se interzice utilizarea de hexafluorură de sulf pentru umplerea pneurilor vehiculelor.

3.Începând de la 1 ianuarie 2024, se interzice utilizarea gazelor fluorurate cu efect de seră enumerate în anexa I care au un potențial de încălzire globală de 2 500 sau mai mult pentru lucrările de service sau de întreținere a echipamentelor de refrigerare.

Prezentul alineat nu se aplică echipamentelor militare sau echipamentelor destinate aplicațiilor proiectate să răcească produse la temperaturi mai mici de -50 °C.

Până la 1 ianuarie 2030, interdicția menționată la primul paragraf nu se aplică următoarelor categorii de gaze fluorurate cu efect de seră:

(a)gazelor fluorurate cu efect de seră enumerate în anexa I care au fost regenerate, au un potențial de încălzire globală de 2 500 sau mai mult și sunt folosite pentru lucrări de service sau de întreținere a echipamentelor de refrigerare existente, cu condiția să fi fost etichetate în conformitate cu articolul 12 alineatul (6);

(b)gazelor fluorurate cu efect de seră enumerate în anexa I care au fost reciclate, au un potențial de încălzire globală de 2 500 sau mai mult și sunt folosite pentru lucrări de service sau de întreținere a echipamentelor de refrigerare existente, cu condiția să fi fost recuperate din astfel de echipamente. Aceste gaze reciclate pot fi utilizate doar de către întreprinderea care a realizat recuperarea lor în cadrul lucrărilor de întreținere sau de service sau de către întreprinderea pentru care s-a efectuat recuperarea în cadrul lucrărilor de întreținere sau de service.

Interdicția menționată la primul paragraf nu se aplică echipamentelor de refrigerare pentru care s-a autorizat o scutire în conformitate cu articolul 11 alineatul (4).

4.Utilizarea desfluranului ca anestezic inhalator este interzisă începând cu 1 ianuarie 2026, cu excepția cazului în care o astfel de utilizare este strict necesară și nu se poate utiliza niciun alt anestezic din motive medicale. La cerere, utilizatorul furnizează autorității competente a statului membru și Comisiei dovezi privind justificarea medicală.

CAPITOLUL IV

PROGRAMUL DE PRODUCȚIE ȘI REDUCEREA CANTITĂȚII DE HIDROFLUOROCARBURI INTRODUSE PE PIAȚĂ

Articolul 14

Producția de hidrofluorocarburi

1.Producția de hidrofluorocarburi este permisă în măsura în care producătorilor li s-au acordat drepturi de producție de către Comisie, astfel cum se prevede în prezentul articol.

2.Comisia alocă, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, drepturi de producție pe baza anexei V producătorilor care au produs hidrofluorocarburi în 2022, pe baza datelor raportate în temeiul articolului 19 din Regulamentul (UE) nr. 517/2014. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu articolul 34 alineatul (2).

3.Comisia poate, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, la cererea autorității competente a unui stat membru, să modifice actele de punere în aplicare menționate la alineatul (2) pentru a aloca drepturi de producție suplimentare producătorilor menționați la alineatul (2) sau altor întreprinderi stabilite în Uniune, respectând limitele de producție aplicabile statului membru respectiv în temeiul protocolului. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu articolul 34 alineatul (2).

4.La trei ani de la adoptarea actelor de punere în aplicare menționate la alineatul (2) și, ulterior, o dată la trei ani, Comisia revizuiește și modifică, dacă este necesar, aceste acte de punere în aplicare, ținând seama de modificările drepturilor de producție prevăzute la articolul 15 survenite în cursul perioadei de trei ani precedente. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu articolul 34 alineatul (2).

Articolul 15

Transferul și autorizarea drepturilor de producție în scopul raționalizării industriale

1.În scopul raționalizării industriale în cadrul unui stat membru, producătorii își pot transfera total sau parțial drepturile de producție către orice altă întreprindere din statul membru respectiv, cu condiția respectării limitelor de producție aplicabile părților în temeiul protocolului. Transferurile sunt aprobate de Comisie și de autoritățile competente relevante și sunt efectuate prin intermediul portalului privind gazele floururate.

2.În scopul raționalizării industriale între statele membre, Comisia poate, de comun acord atât cu autoritatea competentă a statului membru în care este situată producția relevantă a unui producător, cât și cu autoritatea competentă a statului membru în care sunt disponibile drepturi de producție excedentare, să autorizeze, prin intermediul portalului privind gazele floururate, ca producătorul să își depășească producția menționată la articolul 14 alineatul (2) cu o anumită cantitate, ținând seama de condițiile stabilite în protocol.

3.Comisia poate, de comun acord atât cu autoritatea competentă a statului membru în care este situată producția relevantă a unui producător, cât și cu autoritatea competentă a țării terțe în cauză, să autorizeze ca un producător să combine nivelurile de producție calculate menționate la articolul 14 alineatul (2) cu nivelurile de producție calculate permise unui producător dintr-o țară terță care este parte la protocol în conformitate cu protocolul și cu legislația națională a producătorului respectiv în scopul raționalizării industriale cu o țară terță parte, cu condiția ca nivelurile de producție calculate combinate de cei doi producători să nu ducă la o depășire a drepturilor de producție aplicabile în temeiul Protocolului de la Montreal și ca orice legislație națională relevantă să fie respectată.

Articolul 16

Restrângerea cantității de hidrofluorocarburi introduse pe piață

1.Introducerea pe piață a hidrofluorocarburilor este permisă numai în măsura în care producătorilor și importatorilor le-au fost alocate cote de către Comisie, astfel cum se prevede la articolul 17.

Producătorii și importatorii se asigură că acele cantități de hidrofluorocarburi pe care le introduc pe piață nu depășesc cota care le revine în momentul introducerii pe piață.

2.Alineatul (1) nu se aplică hidrofluorocarburilor care sunt:

(a)importate în Uniune pentru a fi distruse;

(b)utilizate de un producător în aplicații cu intermediari de sinteză sau furnizate direct întreprinderilor de un producător sau un importator pentru utilizarea în aplicații cu intermediari de sinteză;

(c)furnizate direct întreprinderilor de un producător sau un importator pentru exportul în afara Uniunii, atunci când hidrofluorocarburile respective nu sunt puse la dispoziție ulterior niciunei alte părți din interiorul Uniunii, înainte de export;

(d)furnizate direct de un producător sau un importator pentru utilizarea în echipamente militare;

(e)furnizate direct de un producător sau un importator unei întreprinderi care le utilizează la corodarea materialelor semiconductoare sau la curățarea camerelor de depunere chimică în faza de vapori în sectorul fabricației de semiconductoare.

3.Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 32 pentru a modifica alineatul (2) și a exclude de la cota obligatorie prevăzută la alineatul (1) hidrofluorocarburile, în conformitate cu deciziile părților la protocol.

4.În urma unei solicitări justificate din partea unei autorități competente a unui stat membru și ținând cont de obiectivele prezentului regulament, Comisia poate, în mod excepțional, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, să autorizeze o scutire de până la patru ani de la cerința referitoare la cotă care figurează la alineatul (1) pentru hidrofluorocarburile care urmează a fi utilizate în aplicații specifice sau pentru categorii specifice de produse sau echipamente, atunci când s-a demonstrat în cererea respectivă că:

(a)pentru aplicațiile respective, nu sunt disponibile produse sau echipamente alternative sau nu pot fi utilizate din motive tehnice sau de siguranță și

(b)nu se poate asigura o aprovizionare suficientă cu hidrofluorocarburi decât cu costuri disproporționate.

Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 34 alineatul (2).

5.Emisiile de hidrofluorocarburi în timpul producției se consideră ca fiind introduse pe piață în anul în care sunt generate.

6.Prezentul articol și articolele 17, 20-29 și 31 se aplică și hidrofluorocarburilor conținute în poliolii preamestecați.

Articolul 17

Stabilirea valorilor de referință și alocarea cotelor pentru introducerea pe piață a hidrofluorocarburilor

1.Până la 31 octombrie [OP: a se introduce anul aplicării prezentului regulament] și, ulterior, o dată la trei ani, Comisia stabilește valorile de referință pentru producători și importatori în conformitate cu anexa VII pentru introducerea pe piață a hidrofluorocarburilor.

Comisia stabilește aceste valori de referință pentru toți importatorii și producătorii care au importat sau au produs hidrofluorocarburi în ultimii trei ani, prin intermediul unui act de punere în aplicare care stabilește valori de referință pentru toți importatorii și producătorii. Actele respective de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 34 alineatul (2).

2.Un importator sau un producător poate informa Comisia cu privire la o succesiune permanentă sau la o achiziție a părții din activitatea sa care intră sub incidența prezentului articol, având ca rezultat o modificare a atribuirii valorilor de referință ale sale și ale succesorului său legal. 

Comisia poate solicita documentația relevantă în acest sens. Valorile de referință ajustate sunt puse la dispoziție pe portalul privind gazele floururate.

3.Până la 1 aprilie [OP: a se introduce anul aplicării prezentului regulament] și, ulterior, o dată la trei ani, producătorii și importatorii pot depune o declarație pentru primirea de cote din rezerva menționată în anexa VIII, prin intermediul portalului privind gazele floururate.

4.Până la 31 decembrie [OP: a se introduce anul aplicării prezentului regulament] și, ulterior, o dată la trei ani, Comisia alocă cote fiecărui importator și producător pentru introducerea pe piață a hidrofluorocarburilor, în conformitate cu anexa VIII. Cotele sunt notificate importatorilor și producătorilor prin intermediul portalului privind gazele floururate.

5.Alocarea cotelor este condiționată de plata sumei datorate, care este egală cu 3 EUR pentru fiecare tonă de CO2 echivalent din cota care urmează să fie alocată. Importatorii și producătorii sunt informați prin intermediul portalului privind gazele floururate cu privire la suma totală datorată pentru alocarea cotelor maxime pentru anul calendaristic următor și cu privire la termenul de finalizare a plății. Comisia poate stabili, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, modalitățile și procedurile detaliate pentru plata sumei datorate. Actele respective de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 34 alineatul (2).

Importatorii și producătorii pot plăti numai pentru o parte din cota maximă calculată care le este alocată. În acest caz, importatorilor și producătorilor respectivi li se alocă cota corespunzătoare plății efectuate până la termenul stabilit.

Cota pentru care nu s-a efectuat plata până la termenul stabilit este redistribuită de către Comisie, cu titlu gratuit, numai către acei importatori și producători care au plătit suma totală datorată pentru alocarea cotelor maxime calculate menționate la primul paragraf și care au depus declarația menționată la alineatul (3). Această repartizare se face pe baza părții care îi revine fiecărui importator sau producător din totalul cotelor maxime calculate oferite și plătite integral de către acești importatori și producători.

Comisia este autorizată să nu aloce integral cantitatea maximă menționată în anexa VII sau să aloce cote suplimentare ca rezervă pentru probleme neprevăzute legate de punerea în aplicare în cursul perioadei de alocare.

6.Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 32 pentru a modifica alineatul (5) în ceea ce privește sumele datorate pentru alocarea cotelor și mecanismul de alocare a cotelor rămase, în cazul în care acest lucru este necesar pentru a preveni perturbări majore ale pieței hidrofluorocarburilor sau în cazul în care mecanismul nu își îndeplinește scopul și are efecte nedorite sau neintenționate.

7.Veniturile generate din alocarea cotelor constituie venituri alocate externe în conformitate cu articolul 21 alineatul (5) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046. Veniturile respective se alocă programului LIFE și rubricii 7 din cadrul financiar multianual (Administrația publică europeană) pentru a acoperi costurile cu personalul extern care lucrează pentru a asigura gestionarea alocării cotelor, serviciile informatice și sistemele de acordare a licențelor, în scopul punerii în aplicare a prezentului regulament și al asigurării respectării protocolului. Orice venit rămas după acoperirea acestor costuri intră în bugetul general al Uniunii.

Articolul 18

Condiții pentru înregistrare și pentru primirea alocărilor de cote

1.Cotele se alocă numai producătorilor sau importatorilor care sunt stabiliți în Uniune sau care au mandatat un reprezentant unic stabilit în Uniune care își asumă întreaga responsabilitate privind respectarea prezentului regulament. Reprezentantul unic poate fi același cu cel mandatat în temeiul articolului 8 din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului 43 . 

2.Numai importatorii și producătorii care au experiență în activități comerciale cu produse chimice timp de trei ani consecutivi înainte de perioada de alocare a cotelor sunt autorizați să depună declarația menționată la articolul 17 alineatul (3) sau să primească o alocare de cote pe această bază în temeiul articolului 17 alineatul (4). Importatorii și producătorii prezintă Comisiei, la cerere, dovezi în acest sens.

3.În scopul înregistrării pe portalul privind gazele floururate, importatorii și producătorii furnizează o adresă fizică la care este situată societatea și de unde își desfășoară activitatea. La aceeași adresă fizică nu pot fi înregistrate mai multe întreprinderi.

În scopul depunerii unei declarații de cotă în temeiul articolului 17 alineatul (3) și al primirii unei alocări de cote în temeiul articolului 17 alineatul (4), precum și în scopul stabilirii valorilor de referință în temeiul articolului 17 alineatul (1), toate întreprinderile care au în comun același beneficiar real sunt considerate ca fiind o întreprindere unică. Numai întreprinderea unică respectivă, care este prima înregistrată în registru, cu excepția cazului în care beneficiarul real indică altfel, are dreptul la o valoare de referință în temeiul articolului 17 alineatul (1) și la o alocare de cote în temeiul articolului 17 alineatul (4).

Articolul 19

Preîncărcarea echipamentelor cu hidrofluorocarburi

1.Echipamentele de refrigerare, de climatizare și pompele de căldură încărcate cu hidrofluorocarburi nu se introduc pe piață decât dacă hidrofluorocarburile încărcate în echipamentele respective sunt contabilizate în sistemul de cote menționat în prezentul capitol.

2.La introducerea pe piață a echipamentelor preîncărcate menționate la alineatul (1), producătorii și importatorii de echipamente se asigură că respectarea alineatului (1) este pe deplin documentată și redactează o declarație de conformitate în acest sens.

Prin redactarea declarației de conformitate, producătorii și importatorii de echipamente își asumă responsabilitatea pentru respectarea prezentului alineat și a alineatului (1).

Producătorii și importatorii de echipamente păstrează această documentație și declarația de conformitate pentru o perioadă de cel puțin cinci ani de la introducerea pe piață a echipamentelor respective și le pun, la cerere, la dispoziția autorităților competente ale statelor membre și a Comisiei.

3.În cazul în care hidrofluorocarburile conținute în echipamentele menționate la alineatul (1) nu au fost introduse pe piață înainte de încărcarea echipamentelor, importatorii echipamentelor respective se asigură că, până la 30 aprilie [OP: a se introduce anul aplicării prezentului regulament] și, ulterior, în fiecare an, exactitatea documentației, acuratețea documentației, declarația de conformitate și veridicitatea raportului acestora în temeiul articolului 26 sunt confirmate pentru anul calendaristic precedent, cu un nivel rezonabil de încredere, de către un auditor independent înregistrat pe portalul privind gazele floururate.

Auditorul independent trebuie să fie:

(a)acreditat în temeiul Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului 44 sau

(b)acreditat să verifice situații financiare în conformitate cu legislația statului membru în cauză.

4.Comisia stabilește, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, procedurile detaliate referitoare la declarația de conformitate menționată la alineatul (2), verificarea de către auditorul independent și acreditarea verificatorilor. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 34 alineatul (2).

5.Importatorii de echipamente menționate la alineatul (1) care nu sunt stabiliți în Uniune mandatează un reprezentant unic stabilit în Uniune care își asumă întreaga responsabilitate privind respectarea prezentului regulament. Reprezentantul unic poate fi același cu cel mandatat în temeiul articolului 8 din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006.

6.Prezentul articol nu se aplică întreprinderilor care au introdus pe piață mai puțin de 100 de tone de CO2 echivalent de hidrofluorocarburi pe an, conținute în echipamentele menționate la alineatul (1).

Articolul 20

Portalul privind gazele floururate

1.Comisia instituie și asigură funcționarea unui sistem electronic de gestionare a sistemului de cote, de acordare de licențe pentru importuri și exporturi și de raportare („portalul privind gazele floururate”).

2.Comisia asigură interconectarea portalului privind gazele floururate cu Mediul aferent ghișeului unic al Uniunii Europene pentru vămi prin intermediul Sistemului de schimb de certificate în cadrul ghișeului unic al Uniunii Europene pentru vămi, instituit prin Regulamentul (UE) nr. .../... [a se introduce trimiterea completă după adoptarea regulamentului respectiv].

3.Statele membre asigură interconectarea mediilor lor naționale aferente ghișeului unic pentru vămi cu Sistemul de schimb de certificate în cadrul ghișeului unic al Uniunii Europene pentru vămi în scopul schimbului de informații cu portalul privind gazele floururate.

4.Întreprinderile trebuie să aibă o înregistrare valabilă pe portalul privind gazele floururate înainte de importul sau exportul de gaze fluorurate cu efect de seră și de produse și echipamente care conțin gaze fluorurate cu efect de seră sau a căror funcționare depinde de aceste gaze, cu excepția cazurilor de depozitare temporară și pentru următoarele activități:

(a)depunerea unei declarații în temeiul articolului 17 alineatul (3);

(b)primirea unei cote alocate pentru introducerea pe piață a hidrofluorocarburilor în conformitate cu articolul 17 alineatul (4) sau acordarea sau primirea unui transfer de cote în conformitate cu articolul 21 alineatul (1), sau acordarea sau primirea unei autorizații de utilizare a cotei în conformitate cu articolul 21 alineatul (2), sau delegarea autorizației respective de utilizare a cotei în conformitate cu articolul 21 alineatul (3);

(c)furnizarea sau primirea de hidrofluorocarburi în scopurile enumerate la articolul 16 alineatul (2) literele (a)-(e);

(d)desfășurarea activităților care necesită raportare în temeiul articolului 26;

(e)primirea de drepturi de producție în temeiul articolului 14 și acordarea sau primirea unui transfer și a unei autorizații pentru drepturile de producție menționate la articolul 15;

(f)verificarea rapoartelor menționate la articolul 19 alineatul (3) și la articolul 26 alineatul (8).

Înregistrarea este valabilă numai după ce Comisia o validează și atât timp cât nu este suspendată sau revocată de Comisie sau retrasă de întreprindere.

5.O înregistrare valabilă pe portalul privind gazele floururate în momentul importului sau al exportului constituie o licență, necesară în temeiul articolului 22.

6.Comisia poate, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, în măsura necesităților, să asigure funcționarea corespunzătoare a portalului privind gazele floururate. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 34 alineatul (2).

7.Autoritățile competente, inclusiv autoritățile vamale, ale statelor membre trebuie să aibă acces la portalul privind gazele floururate pentru a permite punerea în aplicare a cerințelor și a controalelor relevante. Accesul autorităților vamale la portalul privind gazele floururate este asigurat prin intermediul Mediului aferent ghișeului unic al Uniunii Europene pentru vămi. 

Comisia și autoritățile competente ale statelor membre asigură confidențialitatea datelor incluse pe portalul privind gazele floururate.

8.Orice cerere a importatorilor și a producătorilor de corectare a informațiilor înregistrate de ei înșiși pe portalul privind gazele floururate cu privire la transferurile de cote menționate la articolul 21 alineatul (1), la autorizațiile de utilizare a cotelor menționate la articolul 21 alineatul (2) sau la delegările de autorizații menționate la articolul 21 alineatul (3) este comunicată Comisiei, cu acordul tuturor întreprinderilor implicate în tranzacție, fără întârzieri nejustificate și cel târziu până la data de 31 martie a anului următor celui în care s-a înregistrat transferul de cote sau autorizația de utilizare a cotelor și este motivată cu dovezi care să arate că este vorba de o eroare materială. 

Fără a aduce atingere condițiilor prevăzute la primul paragraf, cererile de corectare a datelor care afectează în mod negativ drepturile altor importatori și producători care nu sunt implicați în tranzacția subiacentă sunt refuzate.

Articolul 21

Transferul cotelor și autorizarea utilizării cotelor pentru introducerea pe piață a hidrofluorocarburilor în echipamente importate

1.Orice producător sau importator pentru care s-a determinat o valoare de referință în conformitate cu articolul 17 alineatul (1) poate transfera pe portalul privind gazele floururate alocarea sa de cote în temeiul articolului 17 alineatul (4), pentru toate cantitățile sau pentru oricare dintre acestea, unui alt producător sau importator din Uniune sau unui alt producător sau importator reprezentat în Uniune de un reprezentant unic menționat la articolul 18 alineatul (1).

Cota transferată menționată la primul paragraf nu se transferă a doua oară.

2.Orice producător sau importator pentru care s-a determinat o valoare de referință în conformitate cu articolul 17 alineatul (1) poate autoriza, pe portalul privind gazele floururate, o întreprindere din Uniune sau reprezentată în Uniune de un reprezentant unic în conformitate cu articolul 19 alineatul (5) să utilizeze integral sau parțial cota sa în scopul importului de echipamente preîncărcate menționate la articolul 19.

Cantitățile respective de hidrofluorocarburi se consideră că au fost introduse pe piață de către producătorul sau importatorul care autorizează la momentul autorizării.

3.Orice întreprindere care primește autorizații poate delega respectiva autorizație de utilizare a cotei primite în conformitate cu alineatul (2), pe portalul privind gazele floururate, unei alte întreprinderi în scopul importului de echipamente preîncărcate menționate la articolul 19. O autorizație delegată nu poate fi delegată a doua oară.

4.Transferurile de cote, autorizațiile de utilizare a cotelor și delegările de autorizații efectuate prin intermediul portalului privind gazele floururate sunt valabile numai dacă întreprinderea destinatară le acceptă prin intermediul portalului privind gazele floururate.

CAPITOLUL V

COMERȚUL

Articolul 22

Importurile și exporturile

Importul și exportul de gaze fluorurate cu efect de seră și de produse și echipamente care conțin gazele respective sau a căror funcționare depinde de aceste gaze, cu excepția cazurilor de depozitare temporară, sunt condiționate de prezentarea unei licențe valabile autorităților vamale în temeiul articolului 20 alineatul (4).

Gazele fluorurate cu efect de seră importate în Uniune sunt considerate gaze nou produse.

Articolul 23

Controlul comerțului

1.Autoritățile vamale și autoritățile de supraveghere a pieței asigură respectarea interdicțiilor și a celorlalte restricții stabilite în prezentul regulament în ceea ce privește importurile și exporturile.

2.În scopul punerii în liberă circulație, întreprinderea care deține o cotă sau autorizațiile de utilizare a cotei necesare în temeiul prezentului regulament și înregistrate pe portalul privind gazele floururate în temeiul articolului 20 trebuie să fie importatorul indicat în declarația vamală.

În scopul importurilor, cu excepția punerii în liberă circulație, întreprinderea înregistrată pe portalul privind gazele floururate în temeiul articolului 20 trebuie să fie declarantul indicat în declarația vamală.

În scopul exporturilor, întreprinderea înregistrată pe portalul privind gazele floururate în temeiul articolului 20 trebuie să fie exportatorul indicat în declarația vamală.

3.În cazul importurilor de gaze fluorurate cu efect de seră și de produse și echipamente care conțin astfel de gaze sau a căror funcționare depinde de astfel de gaze, importatorul sau, dacă acesta nu este disponibil, declarantul indicat în declarația vamală sau în declarația de depozitare temporară și, în cazul exporturilor, exportatorul indicat în declarația vamală, furnizează autorităților vamale, în declarație, următoarele informații, după caz:

(a)numărul de înregistrare pe portalul privind gazele floururate;

(b)numărul de înregistrare și identificare a operatorilor economici (EORI);

(c)masa netă a gazelor în vrac și a gazelor încărcate în produse și echipamente;

(d)codul mărfurilor la care sunt clasificate mărfurile;

(e)numărul de tone de CO2 echivalent de gaze în vrac și de gaze conținute în produse sau echipamente și părți ale acestora.

4.Autoritățile vamale verifică, în special, dacă, în cazurile de punere în liberă circulație, importatorul indicat în declarația vamală deține cota sau autorizațiile de utilizare a cotei, astfel cum se prevede în prezentul regulament, înainte de a pune mărfurile în liberă circulație. Autoritățile vamale se asigură, de asemenea, că, în cazul importurilor, importatorul indicat în declarația vamală sau, dacă acesta nu este disponibil, declarantul și, în cazul exporturilor, exportatorul indicat în declarația vamală este înregistrat pe portalul privind gazele floururate în temeiul articolului 20.

5.Dacă este cazul, autoritățile vamale comunică portalului privind gazele floururate informații privind vămuirea mărfurilor prin intermediul Mediului aferent ghișeului unic al Uniunii Europene pentru vămi. 

6.Importatorii de gaze fluorurate cu efect de seră enumerate în anexa I și în anexa II secțiunea 1 aflate în containere reîncărcabile, pun la dispoziția autorităților vamale, în momentul depunerii declarației vamale de punere în liberă circulație, o declarație de conformitate, care cuprinde dovezi care confirmă procedurile în vigoare pentru returnarea containerului în scopul reumplerii. 

7.Importatorii de gaze fluorurate cu efect de seră pun la dispoziția autorităților vamale, în momentul depunerii declarației vamale referitoare la punerea în liberă circulație în Uniune, dovezile menționate la articolul 4 alineatul (5).

8.Declarația de conformitate și documentația menționată la articolul 19 alineatul (2) se pun la dispoziția autorităților vamale în momentul depunerii declarației vamale referitoare la punerea în liberă circulație în Uniune.

9.Autoritățile vamale verifică respectarea normelor privind importurile și exporturile prevăzute în prezentul regulament atunci când efectuează controalele pe baza analizei riscurilor în contextul cadrului de gestionare a riscurilor în domeniul vamal și în conformitate cu articolul 46 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013. Analiza riscurilor trebuie să ia în considerare în special orice informații disponibile privind probabilitatea comerțului ilegal cu gaze fluorurate cu efect de seră și antecedentele în materie de conformitate ale întreprinderii în cauză.

10.Pe baza unei analize a riscurilor, atunci când efectuează controale vamale fizice ale gazelor, produselor și echipamentelor care fac obiectul prezentului regulament, autoritatea vamală verifică, în special, următoarele în ceea ce privește importurile și exporturile:

(a)dacă mărfurile prezentate corespund celor descrise în licență și în declarația vamală;

(b)dacă produsul sau echipamentul prezentat nu intră sub incidența restricțiilor menționate la articolul 11 alineatele (1) și (3);

(c)dacă mărfurile sunt etichetate în mod corespunzător, în conformitate cu articolul 12, înainte de punerea lor în liberă circulație. 

Importatorul sau, dacă acesta nu este disponibil, declarantul sau exportatorul își pun licența la dispoziția autorităților vamale în timpul controalelor în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013.

11.Autoritățile vamale sau autoritățile de supraveghere a pieței iau toate măsurile necesare pentru a preveni tentativele de a importa sau a exporta substanțele și produsele care fac obiectul prezentului regulament și care nu au fost deja autorizate să intre sau să iasă de pe teritoriu.

12.Autoritățile vamale confiscă sau pun sub sechestru containerele nereîncărcabile interzise prin prezentul regulament în vederea eliminării în conformitate cu articolele 197 și 198 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013. De asemenea, autoritățile de supraveghere a pieței retrag sau recheamă de pe piață aceste containere în conformitate cu articolul 16 din Regulamentul (UE) 2019/1020 al Parlamentului European și al Consiliului 45 .

Pentru alte substanțe, produse și echipamente care fac obiectul prezentului regulament, se pot lua măsuri alternative pentru a preveni importul, furnizarea ulterioară sau exportul ilegal, în special în cazul hidrofluorocarburilor introduse pe piață în vrac sau încărcate în produse și echipamente, cu încălcarea cerințelor privind cotele și autorizarea stabilite în prezentul regulament.

Reexportul de gaze, produse și echipamente care nu sunt conforme cu prezentul regulament este interzis.

13.Autoritățile vamale ale statelor membre desemnează sau aprobă birouri vamale sau alte locuri și specifică traseul către aceste birouri și locuri, în conformitate cu articolele 135 și 267 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, pentru prezentarea în vamă a gazelor fluorurate cu efect de seră enumerate în anexa I și a produselor și echipamentelor menționate la articolul 19, la intrarea sau la ieșirea lor de pe teritoriul vamal al Uniunii. Birourile vamale sau locurile respective trebuie să dispună de dotări suficiente pentru a efectua controalele fizice relevante pe baza analizei riscurilor și trebuie să dețină cunoștințe privind aspectele legate de prevenirea activităților ilegale prin prezentul regulament.

Numai locurile și birourile vamale desemnate sau aprobate menționate la primul paragraf sunt autorizate să deschidă sau să încheie un regim de tranzit pentru gazele și produsele sau echipamentele care fac obiectul prezentului regulament.

Articolul 24

Măsuri de monitorizare a comerțului ilegal

Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 32, acte delegate de completare a prezentului regulament prin stabilirea unor măsuri suplimentare față de cele prevăzute în prezentul regulament pentru monitorizarea gazelor fluorurate cu efect de seră și a produselor și echipamentelor care conțin aceste gaze sau a căror funcționare depinde de gazele respective plasate în regim de depozitare temporară sau într-un alt regim vamal, inclusiv regimul de antrepozitare vamală sau de zonă liberă, ori aflate în tranzit pe teritoriul vamal al Uniunii, pe baza unei evaluări a riscurilor potențiale de comerț ilegal legate de aceste deplasări, inclusiv metodologii de urmărire pentru gazele introduse pe piață, ținând seama de beneficiile pentru mediu și de impactul socioeconomic al unor astfel de măsuri.

Articolul 25

Schimburile comerciale cu state sau organizații de integrare economică regională și cu teritorii care nu intră sub incidența protocolului

1.Începând cu 1 ianuarie 2028 sunt interzise importul și exportul de hidrofluorocarburi și de produse și echipamente care conțin hidrofluorocarburi sau a căror funcționare depinde de aceste gaze, de la și către orice stat sau organizație de integrare economică regională care nu a acceptat să își asume obligații în temeiul dispozițiilor protocolului aplicabile gazelor respective.

2.Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 32, acte delegate de completare a prezentului regulament prin stabilirea normelor aplicabile punerii în liberă circulație în Uniune și exportului de produse și echipamente importate și exportate din și în orice stat sau organizație de integrare economică regională care face obiectul alineatului (1), care au fost produse utilizând hidrofluorocarburi, dar care nu conțin gaze identificabile în mod cert ca hidrofluorocarburi, precum și norme privind identificarea acestor produse și echipamente. La adoptarea actelor delegate respective, Comisia ține seama de deciziile relevante luate de părțile la protocol și, în ceea ce privește normele privind identificarea acestor produse și echipamente, de avizele tehnice periodice înaintate părților la protocol.

3.Prin derogare de la alineatul (1), Comisia poate autoriza, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, comerțul cu hidrofluorocarburi și cu echipamente care conțin hidrofluorocarburi sau a căror funcționare depinde de gazele respective sau care sunt fabricate utilizându-se una sau mai multe astfel de gaze, cu orice stat sau organizație de integrare economică regională care face obiectul alineatului (1), în măsura în care se stabilește printr-o reuniune a părților la protocol în temeiul articolului 4 alineatul (8) din protocol că statul sau organizația de integrare economică regională respectiv(ă) respectă integral protocolul și a raportat în acest sens informațiile prevăzute la articolul 7 din protocol. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 34 alineatul (2).

4.Sub rezerva oricărei decizii luate în temeiul alineatului (2), alineatul (1) se aplică oricărui teritoriu care nu intră sub incidența protocolului, în același mod în care aceste decizii se aplică oricărui stat sau oricărei organizații de integrare economică regională sub rezerva alineatului (1).

5.În cazul în care autoritățile unui teritoriu care nu intră sub incidența protocolului respectă integral protocolul și au raportat în acest sens informațiile prevăzute la articolul 7 din protocol, Comisia poate decide, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, că unele sau toate dispozițiile alineatului (1) din prezentul articol nu se aplică pentru teritoriul respectiv. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 34 alineatul (2).

CAPITOLUL VI

RAPORTAREA ȘI COLECTAREA DATELOR PRIVIND EMISIILE

Articolul 26

Raportarea de către întreprinderi

1.Până la 31 martie [OP: a se introduce anul aplicării prezentului regulament] și, ulterior, în fiecare an, fiecare producător, importator și exportator care a produs, importat sau exportat hidrofluorocarburi sau cantități care depășesc o tonă metrică sau 100 de tone de CO2 echivalent de alte gaze fluorurate cu efect de seră în cursul anului calendaristic precedent raportează Comisiei datele specificate în anexa IX pentru fiecare dintre aceste substanțe pentru anul calendaristic respectiv. Prezentul alineat se aplică și întreprinderilor care primesc cote în temeiul articolului 21 alineatul (1).

Până la 31 martie [OP: a se introduce anul aplicării prezentului regulament] și, ulterior, în fiecare an, fiecare importator sau producător căruia i s-a alocat o cotă în temeiul articolului 17 alineatul (4) sau care a primit cote în temeiul articolului 21 alineatul (1), dar care nu a introdus pe piață nicio cantitate de hidrofluorocarburi în cursul anului calendaristic precedent raportează Comisiei prin prezentarea unui „raport zero”.

2.Până la 31 martie [OP: a se introduce anul aplicării prezentului regulament] și, ulterior, în fiecare an, fiecare întreprindere care a distrus hidrofluorocarburi sau cantități care depășesc o tonă metrică sau 100 de tone de CO2 echivalent de alte gaze fluorurate cu efect de seră în cursul anului calendaristic precedent raportează Comisiei datele specificate în anexa IX pentru fiecare dintre aceste substanțe pentru anul calendaristic respectiv.

3.Până la 31 martie [OP: a se introduce anul aplicării prezentului regulament], fiecare întreprindere care a utilizat cel puțin 1 000 de tone de CO2 echivalent de gaze fluorurate cu efect de seră enumerate în anexa I, ca intermediari de sinteză, în cursul anului calendaristic precedent raportează Comisiei datele specificate în anexa IX pentru fiecare dintre aceste substanțe pentru anul calendaristic respectiv.

4.Până la 31 martie [OP: a se introduce anul aplicării prezentului regulament], fiecare întreprindere care a introdus pe piață cel puțin 100 de tone de CO2 echivalent de hidrofluorocarburi sau cel puțin 500 de tone de CO2 echivalent de alte gaze fluorurate cu efect de seră, conținute în produse sau echipamente, în cursul anului calendaristic precedent raportează Comisiei datele specificate în anexa IX pentru fiecare dintre aceste substanțe pentru anul calendaristic respectiv.

5.Până la 31 martie [OP: a se introduce anul aplicării prezentului regulament] și, ulterior, în fiecare an, fiecare întreprindere care a primit orice cantități de hidrofluorocarburi menționate la articolul 16 alineatul 2 raportează Comisiei datele specificate în anexa IX pentru fiecare dintre aceste substanțe pentru anul calendaristic respectiv.

Până la 31 martie [OP: a se introduce anul aplicării prezentului regulament] și, ulterior, în fiecare an, fiecare producător sau importator care a introdus pe piață hidrofluorocarburi în scopul producerii de inhalatoare cu dozator pentru distribuirea ingredientelor farmaceutice raportează Comisiei datele specificate în anexa IX. Producătorii acestor inhalatoare cu dozator raportează Comisiei datele specificate în anexa IX cu privire la hidrofluorocarburile primite.

6.Până la 31 martie [OP: a se introduce anul aplicării prezentului regulament] și, ulterior, în fiecare an, fiecare întreprindere care a regenerat cantități care depășesc 1 tonă metrică sau 100 de tone de CO2 echivalent de gaze fluorurate cu efect de seră raportează Comisiei datele specificate în anexa IX pentru fiecare dintre aceste substanțe pentru anul calendaristic respectiv.

7.Până la 30 aprilie [OP: a se introduce anul aplicării prezentului regulament], fiecare importator de echipamente care a introdus pe piață echipamente preîncărcate menționate la articolul 19 conținând cel puțin 1 000 de tone de CO2 echivalent de hidrofluorocarburi, în cazul în care hidrofluorocarburile respective nu au fost introduse pe piață înainte de încărcarea echipamentelor, prezintă Comisiei un raport de verificare emis în temeiul articolului 19 alineatul (3). 

8.Până la 30 aprilie [OP: a se introduce anul aplicării prezentului regulament] și, ulterior, în fiecare an, fiecare întreprindere care, în temeiul alineatului (1), raportează introducerea pe piață a cel puțin 1 000 de tone de CO2 echivalent de hidrofluorocarburi în cursul anului calendaristic precedent trebuie să se asigure, în plus, că veridicitatea raportului său este confirmată, cu un nivel rezonabil de încredere, de un auditor independent. Auditorul trebuie să fie înregistrat pe portalul privind gazele floururate și să fie:

(a)acreditat în temeiul Directivei 2003/87/CE sau

(b)acreditat să verifice situații financiare în conformitate cu legislația statului membru în cauză.

Tranzacțiile menționate la articolul 16 alineatul (2) litera (c) se verifică indiferent de cantitățile implicate.

Comisia poate cere unei întreprinderi să se asigure că veridicitatea raportului său este confirmată, cu un nivel rezonabil de încredere, de către un auditor independent, indiferent de cantitățile implicate, dacă acest lucru este necesar pentru a confirma respectarea de către întreprindere a normelor prevăzute de prezentul regulament. 

Comisia poate, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, să precizeze detaliile verificării rapoartelor și ale acreditării verificatorilor. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 34 alineatul (2).

9.Toate rapoartele și verificările menționate la prezentul articol se efectuează prin intermediul portalului privind gazele floururate.

Comisia poate stabili, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, formatul de prezentare a rapoartelor menționate la prezentul articol. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 34 alineatul (2).

Articolul 27

Colectarea datelor privind emisiile

Statele membre stabilesc sisteme de notificare pentru sectoarele relevante menționate în prezentul regulament, cu scopul de a obține date referitoare la emisii.

După caz, statele membre permit înregistrarea informațiilor colectate în conformitate cu articolul 7 prin intermediul unui sistem electronic centralizat.

CAPITOLUL VII

APLICAREA

Articolul 28

Cooperarea și schimbul de informații

1.Autoritățile competente ale statelor membre, inclusiv autoritățile vamale, autoritățile de supraveghere a pieței, autoritățile de mediu și alte autorități cu funcții de inspecție cooperează între ele, cu autoritățile competente ale celorlalte state membre, cu Comisia și, dacă este necesar, cu autoritățile administrative din țări terțe pentru a asigura respectarea prezentului regulament.

Atunci când este necesară cooperarea cu autoritățile vamale pentru a asigura punerea în aplicare corespunzătoare a cadrului de gestionare a riscurilor în domeniul vamal, autoritățile competente furnizează autorităților vamale toate informațiile necesare în conformitate cu articolul 47 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013.

2.Atunci când autoritățile vamale, autoritățile de supraveghere a pieței sau orice altă autoritate competentă a unui stat membru constată o încălcare a prezentului regulament, autoritatea competentă respectivă informează autoritatea de mediu sau, dacă nu este cazul, orice altă autoritate responsabilă cu aplicarea sancțiunilor în conformitate cu articolul 31.

3.Statele membre se asigură că autoritățile lor competente pot avea acces în mod eficient la toate informațiile necesare pentru aplicarea prezentului regulament și pot face schimb de astfel de informații. Aceste informații includ date vamale, informații privind proprietatea și situația financiară, orice încălcare a normelor de mediu, precum și date înregistrate pe portalul privind gazele floururate. 

Informațiile respective se pun, de asemenea, la dispoziția autorităților competente din alte state membre și a Comisiei atunci când acest lucru este necesar pentru a asigura aplicarea prezentului regulament. Autoritățile competente informează imediat Comisia cu privire la încălcările articolului 16 alineatul (1).

4.Autoritățile competente avertizează autoritățile competente din alte state membre atunci când constată încălcări ale prezentului regulament care pot afecta mai multe state membre. În special, autoritățile competente informează autoritățile competente din alte state membre atunci când depistează pe piață un produs relevant care nu este conform cu prezentul regulament, pentru a permite punerea sub sechestru, confiscarea, retragerea sau rechemarea acestuia de pe piață în vederea eliminării. 

Pentru schimbul de informații referitoare la riscuri se utilizează sistemul de gestionare a riscurilor în domeniul vamal.

De asemenea, autoritățile vamale fac schimb de orice informații relevante referitoare la încălcarea dispozițiilor prezentului regulament în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 515/97 al Parlamentului European și al Consiliului 46 și solicită asistență din partea celorlalte state membre și a Comisiei, dacă este relevant.

Articolul 29

Obligația de a efectua verificări

1.Autoritățile competente ale statelor membre efectuează verificări pentru a stabili dacă întreprinderile își respectă obligațiile care le revin în temeiul prezentului regulament.

2.Verificările se efectuează în conformitate cu o abordare bazată pe riscuri, care ia în considerare, în special, antecedentele întreprinderilor în materie de conformitate, riscul de neconformitate a unui anumit produs cu prezentul regulament și orice alte informații relevante primite de la Comisie, de la autoritățile vamale, autoritățile de supraveghere a pieței și autoritățile de mediu sau de la autoritățile competente din țări terțe.

Autoritățile competente efectuează, de asemenea, verificări atunci când se află în posesia unor dovezi sau a altor informații relevante, inclusiv pe baza unor preocupări justificate exprimate de părți terțe, cu privire la posibila nerespectare a prezentului regulament.

Autoritățile competente din statele membre efectuează verificările pe care Comisia le consideră necesare pentru a asigura respectarea prezentului regulament.

3.Verificările menționate la alineatele (1) și (2) includ vizite la fața locului la unități, cu frecvența corespunzătoare, și verificarea documentației și a echipamentelor relevante.

Verificările se efectuează fără înștiințarea prealabilă a întreprinderii, cu excepția cazului în care este necesară o notificare prealabilă pentru a asigura eficacitatea verificărilor. Statele membre se asigură că întreprinderile acordă autorităților competente tot sprijinul necesar pentru a le permite acestora să efectueze controalele prevăzute la prezentul articol.

4.Autoritățile competente trebuie să păstreze evidențe ale verificărilor, indicând în special natura și rezultatele acestora, precum și măsurile luate în caz de neconformitate. Evidențele aferente tuturor verificărilor se păstrează timp de cel puțin cinci ani.

5.Un stat membru poate, la solicitarea altui stat membru, să efectueze verificări cu privire la întreprinderile suspectate a fi implicate în circulația ilegală a gazelor, a produselor și a echipamentelor vizate de prezentul regulament și care își desfășoară activitatea pe teritoriul statului membru respectiv. Statul membru solicitant este informat cu privire la rezultatul verificării.

6.În îndeplinirea sarcinilor care îi revin în temeiul prezentului regulament, Comisia poate solicita toate informațiile necesare de la autoritățile competente ale statelor membre și de la întreprinderi. Atunci când solicită informații de la o întreprindere, Comisia înaintează în același timp o copie a cererii către autoritatea competentă a statului membru pe teritoriul căruia se află sediul întreprinderii respective.

7.Comisia ia măsurile corespunzătoare pentru a promova un schimb adecvat de informații și o cooperare adecvată între autoritățile competente ale statelor membre și între autoritățile competente ale statelor membre și Comisie. Comisia ia măsurile corespunzătoare pentru a proteja confidențialitatea informațiilor obținute în temeiul prezentului articol.

Articolul 30

Raportarea încălcărilor și protecția persoanelor care efectuează raportarea

În ceea ce privește raportarea încălcărilor prezentului regulament și protecția persoanelor care raportează astfel de încălcări se aplică Directiva (UE) 2019/1937.

CAPITOLUL VIII

SANCȚIUNI, FORUM CONSULTATIV, PROCEDURA COMITETULUI ȘI EXERCITAREA DELEGĂRII DE COMPETENȚE

Articolul 31

Sancțiuni

1.Statele membre adoptă regimul sancțiunilor aplicabil în cazul nerespectării dispozițiilor prezentului regulament și iau toate măsurile necesare pentru a asigura aplicarea acestuia. Sancțiunile prevăzute trebuie să fie eficace, proporționale și disuasive. Până la data de 1 ianuarie [OP: a se introduce anul = 1 an de la data intrării în vigoare a prezentului regulament], statele membre notifică Comisiei măsurile și dispozițiile respective și îi comunică fără întârziere orice modificare ulterioară a acestora.

2.Fără a aduce atingere obligațiilor care le revin statelor membre în temeiul Directivei 2008/99/CE, statele membre, în conformitate cu dreptul intern, acordă autorităților competente prerogativa de a impune sancțiuni administrative corespunzătoare și de a lua alte măsuri administrative în legătură cu aceste încălcări. 

3.Statele membre se asigură că nivelul și tipul sancțiunilor sunt adecvate și proporționale și că acestea sunt aplicate ținând seama cel puțin de următoarele criterii:

(a)natura și gravitatea încălcării;

(b)caracterul încălcării – cu intenție sau din culpă;

(c)orice încălcare anterioară a prezentului regulament de către întreprinderea considerată răspunzătoare;

(d)situația financiară a întreprinderii considerate răspunzătoare;

(e)avantajele economice obținute sau preconizate a fi obținute ca urmare a încălcării.

4.Statele membre se asigură că autoritățile lor competente pot impune cel puțin următoarele sancțiuni în cazul încălcării prezentului regulament:

(a)amenzi;

(b)confiscarea sau punerea sub sechestru a bunurilor obținute ilegal sau a veniturilor obținute de întreprindere în urma încălcării;

(c)suspendarea sau revocarea autorizației de desfășurare a activităților dacă acestea intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament.

5.În cazul producerii, importului, exportului, introducerii pe piață sau utilizării ilegale a gazelor fluorurate cu efect de seră sau a produselor și echipamentelor care conțin aceste gaze sau a căror funcționare depinde de gazele respective, statele membre prevăd amenzi administrative maxime egale cu cel puțin de cinci ori valoarea de piață a gazelor, produselor sau echipamentelor în cauză. În cazul unei încălcări repetate într-o perioadă de cinci ani, statele membre prevăd amenzi administrative maxime egale cu cel puțin de opt ori valoarea gazelor, a produselor sau a echipamentelor în cauză.

În cazul încălcării articolul 4 alineatul (1), impactul potențial asupra climei se reflectă prin luarea în considerare a prețului carbonului la stabilirea unei amenzi administrative.

6.În plus față de sancțiunile menționate la alineatul (1), întreprinderilor care și-au depășit cota pentru introducerea pe piață a hidrofluorocarburilor alocată în conformitate cu articolul 17 alineatul (4) sau transferată lor în conformitate cu articolul 21 alineatul (1) li se poate aloca doar o cotă redusă pentru perioada de alocare de după constatarea excedentului.

Valoarea reducerii se calculează ca 200 % din cantitatea cu care a fost depășită cota. Dacă valoarea reducerii este mai mare decât valoarea care trebuie să fie alocată în conformitate cu articolul 17 alineatul (4) drept cotă pentru perioada de alocare de după constatarea excedentului, nu se alocă nicio cotă pentru perioada de alocare respectivă, iar cota pentru perioadele de alocare ulterioare se reduce în consecință până la deducerea întregii cantități. Reducerea (reducerile) se înregistrează pe portalul privind gazele floururate.

Articolul 32

Exercitarea delegării de competențe

1.Se conferă Comisiei competența de a adopta acte delegate în condițiile prevăzute la prezentul articol.

2.Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 8 alineatul (8), la articolul 12 alineatul (17), la articolul 16 alineatul (3), la articolul 17 alineatul (6), la articolul 24, la articolul 25 alineatul (2) și la articolul 35, i se conferă Comisiei pentru o perioadă nedeterminată [începând cu data aplicării regulamentului].

3.Delegarea de competențe menționată la articolul 8 alineatul (8), la articolul 12 alineatul (17), la articolul 16 alineatul (3), la articolul 17 alineatul (6), la articolul 24, la articolul 25 alineatul (2) și la articolul 35 poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.

4.Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia consultă experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.

5.De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

6.Un act delegat adoptat în temeiul articolului 8 alineatul (8), al articolului 12 alineatul (17), al articolului 16 alineatul (3), al articolului 17 alineatul (6), al articolului 24, al articolului 25 alineatul (2) și al articolului 35 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 33

Forumul consultativ

Comisia instituie un forum consultativ pentru a oferi consiliere și cunoștințe de specialitate în ceea ce privește punerea în aplicare a prezentului regulament. Regulamentul de procedură al forumului consultativ se stabilește de către Comisie și se publică.

Articolul 34

Procedura comitetului

1.Comisia este asistată de un comitet pentru gazele fluorurate cu efect de seră. Acesta reprezintă un comitet în înțelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

2.Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

CAPITOLUL IX

DISPOZIȚII TRANZITORII ȘI FINALE

Articolul 35

Revizuire

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 32 pentru a modifica anexele I, II, III și IV în ceea ce privește potențialul de încălzire globală al gazelor enumerate, în cazul în care acest lucru este necesar în lumina noilor rapoarte de evaluare ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice sau a noilor rapoarte ale Comitetului de evaluare științifică (CES), instituit în temeiul Protocolului de la Montreal.

Până la data de 1 ianuarie 2033, Comisia publică un raport privind punerea în aplicare a prezentului regulament.

Articolul 36

Abrogare

Regulamentul (UE) nr. 517/2014 se abrogă.

Trimiterile la Regulamentul (UE) nr. 517/2014 se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din anexa X.

Articolul 37

Modificări aduse Directivei (UE) 2019/1937

În partea I secțiunea E punctul 2 din anexa la Directiva (UE) 2019/1937 se adaugă următorul punct:

„Regulamentul (UE) nr. [OP: a se introduce numărul prezentului regulament] al Parlamentului European și al Consiliului privind gazele fluorurate cu efect de seră, de modificare a Directivei (UE) 2019/1937 și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 517/2014 [OP: a se introduce trimiterea JO la prezentul regulament]”.

Articolul 38

Intrarea în vigoare și aplicare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 1 ianuarie [OP: a se introduce anul care urmează anului intrării în vigoare a prezentului regulament].

Articolul 20 alineatul (2), articolul 20 alineatul (3) și articolul 23 alineatul (5) se aplică de la:

(a)[data de [1 martie 2023] = data aplicării precizată în anexa la Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Mediului aferent ghișeului unic al Uniunii Europene pentru vămi și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 952/2013, pentru partea referitoare la gazele fluorurate cu efect de seră] în ceea ce privește punerea în liberă circulație menționată la articolul 201 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013;

(b)[data de [1 martie 2025] = data aplicării precizată în anexa la Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Mediului aferent ghișeului unic al Uniunii Europene pentru vămi și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 952/2013, pentru partea referitoare la gazele fluorurate cu efect de seră] în ceea ce privește alte regimuri de import decât cel menționat la litera (a) și exportul.

Articolul 17 alineatul (5) se aplică de la [OP: a se introduce anul următor anului aplicării prezentului regulament].

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Strasbourg,

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

Cuprins

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1.Titlul propunerii/inițiativei

1.2.Domeniul (domeniile) de politică vizat(e)

1.3.Obiectul propunerii/inițiativei:

1.4.Obiectiv(e)

1.4.1.Obiectiv(e) general(e)

1.4.2.Obiectiv(e) specific(e) (ale revizuirii)

1.4.3.Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate

1.4.4.Indicatori de performanță

1.5.Motivele propunerii/inițiativei

1.5.1.Cerința (cerințele) care trebuie îndeplinită (îndeplinite) pe termen scurt sau lung, inclusiv un calendar detaliat pentru punerea în aplicare a inițiativei

1.5.2.Valoarea adăugată a intervenției Uniunii (aceasta poate rezulta din diferiți factori, de exemplu o mai bună coordonare, securitate juridică, o mai mare eficacitate sau complementaritate). În sensul prezentului punct, „valoarea adăugată a intervenției Uniunii” este valoarea ce rezultă din intervenția Uniunii care depășește valoarea ce ar fi fost obținută dacă ar fi acționat doar statele membre.

1.5.3.Învățăminte desprinse din experiențele anterioare similare

1.5.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual și posibilele sinergii cu alte instrumente corespunzătoare

1.5.5.Evaluarea diferitelor opțiuni de finanțare disponibile, inclusiv a posibilităților de realocare

1.6.Durata și impactul financiar ale propunerii/inițiativei

1.7.Modul (modurile) de gestiune preconizat(e)

2.MĂSURI DE GESTIUNE

2.1.Norme privind monitorizarea și raportarea

2.2.Sistemul (sistemele) de gestiune și de control

2.2.1.Justificarea modului (modurilor) de gestiune, a mecanismului (mecanismelor) de punere în aplicare a finanțării, a modalităților de plată și a strategiei de control propuse

2.2.2.Informații privind riscurile identificate și sistemul (sistemele) de control intern instituit(e) pentru atenuarea lor

2.2.3.Estimarea și justificarea raportului cost-eficacitate al controalelor (raportul dintre costurile controalelor și valoarea fondurilor aferente gestionate) și evaluarea nivelurilor preconizate ale riscurilor de eroare (la plată și la închidere)

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

3.2.Impactul financiar estimat al propunerii asupra creditelor

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra creditelor operaționale

3.2.2.Realizările preconizate finanțate din credite operaționale

3.2.3.Sinteza impactului estimat asupra creditelor administrative

3.2.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual

3.2.5.Contribuțiile terților

3.3.Impactul estimat asupra veniturilor

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI 

1.1.Titlul propunerii/inițiativei

1.2.Domeniul (domeniile) de politică vizat(e) 

1.3.Obiectul propunerii/inițiativei: 

◻ o acțiune nouă 

◻ o acțiune nouă întreprinsă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoare 47  

✓ prelungirea unei acțiuni existente 

◻ o fuziune sau o redirecționare a uneia sau mai multor acțiuni către o altă/o nouă acțiune 

1.4.Obiectiv(e)

1.4.1.Obiectiv(e) general(e)

1.4.2.Obiectiv(e) specific(e) (ale revizuirii)

1.4.3.Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate

A se preciza efectele pe care propunerea/inițiativa ar trebui să le aibă asupra beneficiarilor vizați/grupurilor vizate.

1.4.4.Indicatori de performanță

A se preciza indicatorii care permit monitorizarea progreselor și a realizărilor obținute.

1.5.Motivele propunerii/inițiativei 

1.5.1.Cerința (cerințele) care trebuie îndeplinită (îndeplinite) pe termen scurt sau lung, inclusiv un calendar detaliat pentru punerea în aplicare a inițiativei

1.5.2.Valoarea adăugată a intervenției Uniunii (aceasta poate rezulta din diferiți factori, de exemplu o mai bună coordonare, securitate juridică, o mai mare eficacitate sau complementaritate). În sensul prezentului punct, „valoarea adăugată a intervenției Uniunii” este valoarea ce rezultă din intervenția Uniunii care depășește valoarea ce ar fi fost obținută dacă ar fi acționat doar statele membre.

1.5.3.Învățăminte desprinse din experiențele anterioare similare

1.5.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual și posibilele sinergii cu alte instrumente corespunzătoare

1.5.5.Evaluarea diferitelor opțiuni de finanțare disponibile, inclusiv a posibilităților de realocare

1.6.Durata și impactul financiar ale propunerii/inițiativei

◻ durată limitată

–◻    în vigoare din [ZZ/LL]AAAA până în [ZZ/LL]AAAA

–◻    Impactul financiar din AAAA până în AAAA pentru creditele de angajament și din AAAA până în AAAA pentru creditele de plată.

✓ durată nelimitată

✓ Punere în aplicare cu o perioadă de creștere în intensitate din 2023 până în 2025,

✓ urmată de o perioadă de funcționare la capacitate maximă.

1.7.Modul (modurile) de gestiune preconizat(e) 50

✓ Gestiune directă asigurată de Comisie

–✓ prin intermediul serviciilor sale, inclusiv al personalului din delegațiile Uniunii;

–◻    prin intermediul agențiilor executive

◻ Gestiune partajată cu statele membre

◻ Gestiune indirectă, cu delegarea sarcinilor de execuție bugetară către:

–◻ țări terțe sau organisme pe care le-au desemnat acestea;

–◻ organizații internaționale și agenții ale acestora (a se preciza);

–◻ BEI și Fondul european de investiții;

–◻ organismele menționate la articolele 70 și 71 din Regulamentul financiar;

–◻ organisme de drept public;

–◻ organisme de drept privat cu misiune de serviciu public, cu condiția să prezinte garanții financiare adecvate;

–◻ organisme de drept privat dintr-un stat membru care sunt responsabile cu punerea în aplicare a unui parteneriat public-privat și care prezintă garanții financiare adecvate;

–◻ persoane cărora li se încredințează executarea unor acțiuni specifice în cadrul PESC, în temeiul titlului V din TUE, și care sunt identificate în actul de bază relevant.

–Dacă se indică mai multe moduri de gestiune, a se furniza detalii suplimentare în secțiunea „Observații”.

Observații

2.MĂSURI DE GESTIUNE 

2.1.Norme privind monitorizarea și raportarea 

A se preciza frecvența și condițiile aferente acestor norme.

2.2.Sistemul (sistemele) de gestiune și de control 

2.2.1.Justificarea modului (modurilor) de gestiune, a mecanismului (mecanismelor) de punere în aplicare a finanțării, a modalităților de plată și a strategiei de control propuse

2.2.2.Informații privind riscurile identificate și sistemul (sistemele) de control intern instituit(e) pentru atenuarea lor

2.2.3.Estimarea și justificarea raportului cost-eficacitate al controalelor (raportul dintre costurile controalelor și valoarea fondurilor aferente gestionate) și evaluarea nivelurilor preconizate ale riscurilor de eroare (la plată și la închidere) 

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor 

A se preciza măsurile de prevenire și de protecție existente sau preconizate, de exemplu din strategia antifraudă.

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI 

3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate) 

·Linii bugetare existente

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

·Noile linii bugetare solicitate: nu se aplică

3.2.Impactul financiar estimat al propunerii asupra creditelor 

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra creditelor operaționale 

–◻    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite operaționale.

–✓    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite operaționale, conform explicațiilor de mai jos:

Această secțiune ar trebui completată utilizând „datele bugetare cu caracter administrativ”, care trebuie introduse mai întâi în anexa la fișa financiară legislativă (anexa V la normele interne), încărcată în DECIDE pentru consultarea interservicii.

milioane EUR (cu trei zecimale)

milioane EUR (cu trei zecimale)

3.2.2.Realizările preconizate finanțate din credite operaționale 

Credite de angajament în milioane EUR (cu trei zecimale)

3.2.3.Sinteza impactului estimat asupra creditelor administrative 

–◻    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite cu caracter administrativ.

–✓    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite cu caracter administrativ, conform explicațiilor de mai jos:

milioane EUR (cu trei zecimale)

Necesarul de credite pentru resursele umane și pentru alte cheltuieli cu caracter administrativ va fi acoperit de creditele direcției generale (DG) respective care sunt deja alocate pentru gestionarea acțiunii și/sau au fost redistribuite intern în cadrul DG-ului respectiv, completate, după caz, cu resurse suplimentare care ar putea fi alocate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii anuale de alocare și ținând seama de constrângerile bugetare.

3.2.3.1.Necesarul de resurse umane estimat

–◻    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane.

–✓    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos:

Estimări exprimate în echivalent normă întreagă

Necesarul de resurse umane va fi asigurat din efectivele de personal ale DG-ului în cauză alocate deja pentru gestionarea acțiunii și/sau redistribuite intern în cadrul DG-ului, completate, după caz, cu resurse suplimentare ce ar putea fi acordate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii anuale de alocare și ținând seama de constrângerile bugetare.

Descrierea sarcinilor care trebuie efectuate:

3.2.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual 

Propunerea/inițiativa:

–✓    poate fi finanțată integral prin realocarea creditelor în cadrul rubricii relevante din cadrul financiar multianual (CFM).

–◻    impune necesitatea utilizării marjei nealocate din cadrul rubricii corespunzătoare din CFM și/sau a utilizării instrumentelor speciale, astfel cum sunt definite în Regulamentul privind CFM.

–◻    impune revizuirea CFM.

3.2.5.Contribuțiile terților 

Propunerea/inițiativa:

–✓    nu prevede cofinanțare din partea terților

–◻    prevede cofinanțare din partea terților, estimată mai jos:

3.3.Impactul estimat asupra veniturilor 

–◻    Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor.

–✓    Propunerea/inițiativa are următorul impact financiar:

–◻    asupra resurselor proprii

–✓    asupra altor venituri

–a se indica dacă veniturile sunt alocate unor linii de cheltuieli x    

milioane EUR (cu trei zecimale)

Pentru veniturile alocate, a se preciza linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate).

Alte observații (de exemplu, metoda/formula utilizată pentru calcularea impactului asupra veniturilor sau orice alte informații).

(1)    JO L 243, 9.7.2021, p. 1.

(2)    JO L 150, 20.5.2014, p. 195.

(3)    Raportul special al IPCC. O încălzire globală de 1,5 °C (august 2021), https://www.ipcc.ch/sr15/ .

(4)    A se vedea anexa 5 la evaluarea impactului care însoțește propunerea.

(5)    COM(2021) 555 final.

(6)    JO L 161, 14.6.2006, p. 12.

(7)    JO L 286, 31.10.2009, p. 1.

(8)    Directiva 2003/87/CE, JO L 275, 25.10.2003, p. 32.

(9)    Directiva 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 octombrie 2009 de instituire a unui cadru pentru stabilirea cerințelor în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic (JO L 285, 31.10.2009, p. 10).

(10)    COM(2022) 108 final.

(11)    https://echa.europa.eu/regulations/reach/legislation.

(12)    Directiva 2012/19/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 iulie 2012 privind deșeurile de echipamente electrice și electronice (JO L 197, 24.7.2012, p. 38).

(13)    Regulamentul (CE) nr. 1013/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 iunie 2006 privind transferurile de deșeuri (JO L 190, 12.7.2006, p. 1).

(14)    În conformitate cu articolul 2 alineatul (8) litera (a) din protocol, este posibilă conformitatea în temeiul REIO la nivelul UE în ceea ce privește producția, dar acest lucru nu este valabil în prezent, deoarece nu a existat un acord între statele membre.

(15)    SWD(2012) 364 final.

(16)    https://ec.europa.eu/info/law/better-regulation/have-your-say/initiatives/12479-Review-of-EU-rules-on-fluorinated-greenhouse-gases/public-consultation_ro.

(17)    https://ec.europa.eu/clima/eu-action/fluorinated-greenhouse-gases/eu-legislation-control-f-gases_en#ecl-inpage-1474.

(18)    C(2020)6637 final, C(2020) 6635 final, C(2020)8842 final, C(2017) 5230 final, COM(2017) 377 final, COM/2016/0749 final, COM/2016/0748 final.

(19)    https://joint-research-centre.ec.europa.eu/gem-e3/gem-e3-model_en.

(20)     https://www.eea.europa.eu/publications/fluorinated-greenhouse-gases-2020 .

(21)    Mai multe informații referitoare la inhalatoarele cu dozator sunt disponibile în evaluarea impactului care însoțește propunerea.

(22)    COM(2021) 851 final.

(23)    JO C , , p. .

(24)    JO C , , p. .

(25)     JO L 282, 19.10.2016, p. 4 .

(26)    Regulamentul (UE) nr. 517/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 aprilie 2014 privind gazele fluorurate cu efect de seră (JO L 150, 20.5.2014, p. 195).

(27)    Raportul special al IPCC. O încălzire globală de 1,5 °C (august 2021).

(28)    Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 iunie 2021 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 și (UE) 2018/1999 (JO L 243, 9.7.2021, p. 1).

(29)    Decizia (UE) 2017/1541 a Consiliului din 17 iulie 2017 privind încheierea în numele Uniunii Europene a Amendamentului de la Kigali la Protocolul de la Montreal privind substanțele care epuizează stratul de ozon (JO L 236, 14.9.2017, p. 1).

(30)    Directiva 2012/19/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 iulie 2012 privind deșeurile de echipamente electrice și electronice (DEEE) (JO L 197, 24.7.2012, p. 38).

(31)    Directiva 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 octombrie 2009 de instituire a unui cadru pentru stabilirea cerințelor în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic (JO L 285, 31.10.2009, p. 10).

(32)    Regulamentul (UE) nr. .../... al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Mediului aferent ghișeului unic al Uniunii Europene pentru vămi și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 952/2013 (JO C , , p. [a se introduce trimiterea completă după adoptarea regulamentului respectiv].

(33)    Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice (JO L 328, 21.12.2018, p. 1). 

(34)    Directiva 2008/99/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind protecția mediului prin intermediul dreptului penal (JO L 328, 6.12.2008, p. 28).

(35)    Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii ( JO L 269, 10.10.2013, p. 1 ).

(36)    Directiva (UE) 2019/1937 a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2019 privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii (JO L 305, 26.11.2019, p. 17).

(37)    Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).

(38)    JO L 123, 12.5.2016, p. 1.

(39)    Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (JO L 119, 4.5.2016, p. 1).

(40)    Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 și a Deciziei nr. 1247/2002/CE (JO L 295, 21.11.2018, p. 39).

(41)    Directiva 2006/40/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 mai 2006 privind emisiile provenite de la sistemele de climatizare ale autovehiculelor și de modificare a Directivei 70/156/CEE a Consiliului (JO L 161, 14.6.2006, p. 12). 

(42)    Directiva 2006/40/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 mai 2006 privind emisiile provenite de la sistemele de climatizare ale autovehiculelor și de modificare a Directivei 70/156/CEE a Consiliului (JO L 161, 14.6.2006, p. 12).

(43)    Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH), de înființare a Agenției Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 1488/94 al Comisiei, precum și a Directivei 76/769/CEE a Consiliului și a Directivelor 91/155/CEE, 93/67/CEE, 93/105/CE și 2000/21/CE ale Comisiei (JO L 396, 30.12.2006, p. 1).

(44)    Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului (JO L 275, 25.10.2003, p. 32).

(45)    Regulamentul (UE) 2019/1020 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind supravegherea pieței și conformitatea produselor și de modificare a Directivei 2004/42/CE și a Regulamentelor (CE) nr. 765/2008 și (UE) nr. 305/2011 (JO L 169, 25.6.2019, p. 1).

(46)    Regulamentul (CE) nr. 515/97 al Consiliului din 13 martie 1997 privind asistența reciprocă între autoritățile administrative ale statelor membre și cooperarea dintre acestea și Comisie în vederea asigurării aplicării corespunzătoare a legislației din domeniile vamal și agricol (JO L 82, 22.3.1997, p. 1).

(47)    Astfel cum se menționează la articolul 58 alineatul (2) litera (a) sau (b) din Regulamentul financiar.

(48)    Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor „Stabilirea unui obiectiv mai ambițios în materie de climă pentru Europa în perspectiva anului 2030 – Investirea într-un viitor neutru din punct de vedere climatic, în interesul cetățenilor”, COM(2020) 562 final.

(49)    Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2018/842 privind reducerea anuală obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre în perioada 2021-2030 în vederea unei contribuții la acțiunile climatice de respectare a angajamentelor asumate în temeiul Acordului de la Paris, COM(2021) 555 final.

(50)    Explicații detaliate privind modurile de gestiune, precum și trimiterile la Regulamentul financiar sunt disponibile pe site-ul BudgWeb: https://myintracomm.ec.europa.eu/budgweb/EN/man/budgmanag/Pages/budgmanag.aspx .

(51)    Începând din 2026, se preconizează costuri anuale de întreținere de 0,200 milioane EUR pentru a menține interconectarea cu EU CSW-CERTEX/Mediul aferent ghișeului unic al UE pentru vămi.

(52)    Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), a cercetării indirecte, a cercetării directe.

(53)    AC = agent contractual; AL = agent local; END = expert național detașat; INT = lucrător temporar; JPD = tânăr profesionist în delegații.

(54)    Subplafonul pentru personal extern acoperit din creditele operaționale (fostele linii „BA”).

(55)    În ceea ce privește resursele proprii tradiționale (taxe vamale, cotizații pentru zahăr), sumele indicate trebuie să fie sume nete, și anume sumele brute după deducerea unei cote de 20 % pentru costurile de colectare.

COMISIA EUROPEANĂ

Strasbourg, 5.4.2022

COM(2022) 150 final

ANEXE

la

Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului

privind gazele fluorurate cu efect de seră, de modificare a Directivei (UE) 2019/1937 și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 517/2014

{SEC(2022) 156 final} - {SWD(2022) 95 final} - {SWD(2022) 96 final} - {SWD(2022) 97 final}

ANEXA I

Gaze fluorurate cu efect de seră menționate la articolul 2 alineatul (1) 1

ANEXA II

Alte substanțe fluorurate cu efect de seră menționate la articolul 2 alineatul (1)( 6 )

ANEXA III

Alte gaze fluorurate cu efect de seră menționate la articolul 2 alineatul (1) 11