20.12.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 373/1

1.

Obiectivul prezentului acord, adoptat în conformitate cu articolul 295 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (denumit în continuare „TFUE”) este de a pune în aplicare disciplina bugetară și de a îmbunătăți funcționarea procedurii bugetare anuale și cooperarea între instituții privind chestiunile bugetare, precum și de a asigura buna gestiune financiară.

2.

Disciplina bugetară prevăzută de prezentul acord se referă la totalitatea cheltuielilor. Acordul este obligatoriu pentru toate instituțiile pentru toată perioada în care este în vigoare.

3.

Prezentul acord nu aduce atingere competențelor bugetare respective ale instituțiilor, astfel cum au fost stabilite în tratate, în Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului (1) (denumit în continuare „Regulamentul privind CFM”) și în Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (2) (denumit în continuare „Regulamentul financiar”).

4.

Orice modificare a dispozițiilor prezentului acord necesită acordul tuturor instituțiilor.

5.

Prezentul acord cuprinde trei părți:

6.

Prezentul acord intră în vigoare la 23 decembrie 2013 și înlocuiește Acordul interinstituțional din 17 mai 2006 între Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară și buna gestiune financiară (3).

7.

Informațiile privind operațiunile care nu sunt incluse în bugetul general al Uniunii și cele privind evoluția previzibilă a diverselor categorii de resurse proprii ale Uniunii sunt prezentate, cu titlu orientativ, în tabele separate. Informațiile respective se actualizează anual, odată cu documentele care însoțesc proiectul de buget.

8.

În vederea unei bune gestiuni financiare, instituțiile asigură, în măsura posibilităților, pe parcursul procedurii bugetare și în momentul adoptării bugetului, disponibilitatea unor marje suficiente sub plafoanele aferente diverselor rubrici din CFM, cu excepția subrubricii „Coeziune economică, socială și teritorială”.

9.

În 2017, Comisia actualizează previziunile pentru creditele de plată pentru perioada de după 2020. Actualizarea respectivă ține seama de toate informațiile relevante, inclusiv de execuția efectivă a creditelor bugetare de angajament și a creditelor bugetare de plată, precum și de previziunile privind execuția. Se au în vedere, de asemenea, normele stabilite pentru a se asigura o evoluție ordonată a creditelor de plată în raport cu creditele de angajament și cu previziunile privind creșterea venitului național brut al Uniunii.

10.

Atunci când Comisia consideră că este necesar să se apeleze la rezerva pentru ajutoare de urgență, aceasta prezintă Parlamentului European și Consiliului o propunere de transfer de credite din rezervă către liniile bugetare corespunzătoare.

Cu toate acestea, orice propunere a Comisiei de transfer din rezervă este precedată de o analiză a posibilităților de realocare a creditelor.

În caz de dezacord, se inițiază o procedură de trilog.

Transferurile din rezervă se efectuează în conformitate cu Regulamentul financiar.

11.

Atunci când sunt îndeplinite condițiile de mobilizare a Fondului de solidaritate al Uniunii Europene, astfel cum sunt prevăzute în actul de bază relevant, Comisia prezintă o propunere de mobilizare a acestuia. Atunci când există posibilitatea de a se efectua realocări ale creditelor în cadrul rubricii pentru care sunt necesare cheltuieli suplimentare, Comisia ia în considerare această posibilitate la elaborarea propunerii necesare, în conformitate cu Regulamentul financiar, prin utilizarea instrumentului bugetar adecvat. Decizia de mobilizare a Fondului de solidaritate este adoptată de Parlamentul European și de Consiliu. Consiliul hotărăște cu majoritate calificată, iar Parlamentul European, cu majoritatea membrilor care îl compun și trei cincimi din voturile exprimate.

În caz de dezacord, se inițiază o procedură de trilog.

12.

Comisia prezintă o propunere de mobilizare a instrumentului de flexibilitate după ce a examinat toate posibilitățile de realocare a creditelor în cadrul rubricii pentru care sunt necesare cheltuieli suplimentare.

Propunerea identifică nevoile care urmează a fi acoperite și suma aferentă. Propunerea poate fi prezentată, pentru orice exercițiu financiar, în cursul procedurii bugetare.

Decizia de mobilizare a instrumentului de flexibilitate este adoptată de Parlamentul European și de Consiliu. Consiliul hotărăște cu majoritate calificată, iar Parlamentul European, cu majoritatea membrilor care îl compun și trei cincimi din voturile exprimate.

Obținerea unui acord se realizează în cadrul procedurii bugetare anuale.

13.

Atunci când sunt îndeplinite condițiile de mobilizare a Fondului european de ajustare la globalizare, astfel cum sunt prevăzute în actul de bază relevant, Comisia prezintă o propunere de mobilizare a acestuia. Decizia de mobilizare a fondului de ajustare la globalizare este adoptată de Parlamentul European și de Consiliu. Consiliul hotărăște cu majoritate calificată, iar Parlamentul European, cu majoritatea membrilor care îl compun și trei cincimi din voturile exprimate.

Concomitent cu prezentarea propunerii de decizie pentru mobilizarea fondului de ajustare la globalizare, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului o propunere de transfer către liniile bugetare relevante.

În caz de dezacord, se inițiază o procedură de trilog.

Transferurile referitoare la Fondul de ajustare la globalizare se efectuează în conformitate cu Regulamentul financiar.

14.

Mobilizarea integrală sau parțială a marjei pentru situații neprevăzute este propusă de Comisie după o analiză aprofundată a tuturor celorlalte posibilități financiare. O astfel de propunere poate fi făcută numai în ceea ce privește un proiect de buget rectificativ sau anual, pentru adoptarea căruia ar fi necesară o astfel de propunere. Propunerea Comisiei de mobilizare a marjei pentru situații neprevăzute este însoțită de o propunere de realocare, în cadrul bugetului existent, a unei sume semnificative în măsura în care este validată de analiza Comisiei.

Decizia de mobilizare a marjei pentru situații neprevăzute se adoptă de Parlamentul European și de Consiliu simultan cu aprobarea bugetului rectificativ sau a bugetului general al Uniunii a cărui adoptare este facilitată prin intermediul marjei pentru situații neprevăzute. Parlamentul European și Consiliul acționează în conformitate cu regulile de votare pentru aprobarea bugetului general al Uniunii prevăzute la articolul 314 din TFUE.

15.

Detaliile cooperării interinstituționale pe parcursul procedurii bugetare sunt prevăzute în anexă.

16.

Comisia întocmește un raport anual care urmează să însoțească bugetul general al Uniunii și care reunește informațiile disponibile și neconfidențiale privind:

17.

Fiecare act legislativ privind un program multianual adoptat prin procedura legislativă ordinară conține o dispoziție prin care legiuitorul prevede pachetul financiar aferent programului.

Suma respectivă constituie principala valoare de referință pentru Parlamentul European și Consiliu în cursul procedurii bugetare anuale.

Parlamentul European și Consiliul, precum și Comisia atunci când întocmește proiectul de buget, se angajează să nu se abată cu mai mult de 10 % de la suma respectivă pentru întreaga durată a programului în cauză, cu excepția cazului în care apar circumstanțe noi, obiective și pe termen lung, justificate în mod explicit și precis, ținându-se seama de rezultatele obținute prin punerea în aplicare a programului, în special pe baza evaluărilor. Orice majorare rezultată din astfel de variații rămâne sub plafonul existent pentru rubrica respectivă, fără a aduce atingere utilizării instrumentelor menționate în Regulamentul privind CFM și în prezentul acord.

Prezentul punct nu se aplică creditelor pentru coeziune adoptate prin procedura legislativă ordinară și prealocate pentru fiecare stat membru, care cuprind un pachet financiar pentru întreaga durată a programului, și nici proiectelor de mare anvergură prevăzute la articolul 16 din Regulamentul privind CFM.

18.

Actele legislative referitoare la programele multianuale, care nu fac obiectul procedurii legislative ordinare, nu conțin o „sumă considerată necesară”.

În cazul în care Consiliul dorește să includă o valoare de referință financiară, această valoare este considerată ca o expresie a voinței legiuitorului și nu aduce atingere competențelor bugetare ale Parlamentului European și ale Consiliului, astfel cum sunt prevăzute în TFUE. O dispoziție în acest sens este inclusă în toate actele legislative care cuprind o astfel de valoare de referință financiară.

În cazul în care valoarea de referință financiară în cauză a făcut obiectul unui acord ca urmare a procedurii de conciliere prevăzută în Declarația comună a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei din 4 martie 1975 (4), suma respectivă este considerată valoare de referință în sensul punctului 17 din prezentul acord.

19.

Cheltuielile legate de acordurile în domeniul pescuitului sunt supuse următoarelor reguli specifice.

Comisia se angajează să informeze periodic Parlamentul European cu privire la pregătirea și desfășurarea negocierilor, inclusiv implicațiile bugetare ale acestora.

În cursul procedurii legislative privind acordurile în domeniul pescuitului, instituțiile se angajează să depună toate eforturile pentru a asigura executarea tuturor procedurilor în cel mai scurt timp.

Sumele prevăzute în buget pentru noile acorduri în domeniul pescuitului sau pentru reînnoirea acordurilor în domeniul pescuitului care intră în vigoare după data de 1 ianuarie a exercițiului financiar aferent sunt trecute în rezervă.

În cazul în care creditele pentru acordurile în domeniul pescuitului (inclusiv rezerva) se dovedesc insuficiente, Comisia furnizează Parlamentului European și Consiliului informațiile necesare pentru un schimb de opinii sub forma unui trilog, eventual în formă simplificată, privind cauzele situației și măsurile care ar putea fi adoptate în cadrul procedurilor stabilite. Dacă este necesar, Comisia propune măsuri adecvate.

În fiecare trimestru, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului informații detaliate privind punerea în aplicare a acordurilor în vigoare în domeniul pescuitului și previziunile financiare pentru restul anului.

20.

Ținând seama de competențele Parlamentului European privind acordurile în domeniul pescuitului și în conformitate cu punctele 25 și 26 din Acordul-cadru privind relațiile dintre Parlamentul European și Comisia Europeană (5), reprezentanții Parlamentului European pot participa, în calitate de observatori, la conferințele bilaterale și multilaterale de negociere a acordurilor internaționale în domeniul pescuitului.

21.

Fără a aduce atingere procedurii relevante care reglementează negocierea acordurilor în domeniul pescuitului, Parlamentul European și Consiliul se angajează, în cadrul cooperării bugetare, să ajungă în timp util la un acord cu privire la finanțarea corespunzătoare a acordurilor în domeniul pescuitului.

22.

Creditele aferente rezervei de criză pentru sectorul agricol prevăzute la articolul 25 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (6) sunt incluse în mod direct în bugetul general al Uniunii. Orice sumă din cadrul rezervei care nu este pusă la dispoziție pentru măsurile de criză este rambursată pentru plăți directe.

Cheltuielile aferente măsurilor pentru crize survenite între 16 octombrie și sfârșitul exercițiului financiar pot fi finanțate din rezerva următorului exercițiu financiar în conformitate cu cerințele prevăzute la al treilea paragraf.

Atunci când Comisia consideră că este necesar să se apeleze la rezervă, în conformitate cu actul legislativ relevant, aceasta prezintă Parlamentului European și Consiliului o propunere de transfer din rezervă către liniile bugetare care finanțează măsurile pe care aceasta le consideră necesare. Orice propunere a Comisiei de transfer din rezervă este precedată de o analiză a posibilităților de realocare a creditelor.

Transferurile din rezervă se efectuează în conformitate cu Regulamentul financiar.

În caz de dezacord, se inițiază o procedură de trilog.

23.

Cuantumul total al cheltuielilor operaționale destinate PESC este înscris în întregime într-un singur capitol bugetar, denumit PESC. Cuantumul respectiv acoperă nevoile reale previzibile, evaluate în cadrul elaborării proiectului de buget, pe baza previziunilor realizate anual de Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (denumit în continuare „Înaltul Reprezentant”), precum și o marjă rezonabilă pentru acțiuni neprevăzute. Nu pot fi înscrise fonduri într-o rezervă.

24.

În ceea ce privește cheltuielile PESC înscrise în bugetul general al Uniunii, în conformitate cu articolul 41 din Tratatul privind Uniunea Europeană, instituțiile depun eforturi pentru a ajunge în fiecare an, în cadrul comitetului de conciliere și pe baza proiectului de buget elaborat de Comisie, la un acord privind cuantumul cheltuielilor operaționale care urmează a fi incluse în bugetul general al Uniunii și privind defalcarea acestei sume între articolele din capitolul bugetar PESC, astfel cum sunt indicate în al patrulea paragraf de la prezentul punct. În lipsa unui acord, se consideră că Parlamentul European și Consiliul înscriu în buget suma existentă în bugetul anterior sau suma propusă în proiectul de buget, reținându-se valoarea cea mai scăzută.

Cuantumul total al cheltuielilor operaționale PESC este defalcat între articolele din capitolul bugetar PESC, astfel cum se indică în al patrulea paragraf. Fiecare articol vizează instrumentele deja adoptate, instrumentele prevăzute, dar care nu sunt încă adoptate, precum și toate celelalte instrumente viitoare, dar neprevăzute, care urmează să fie adoptate de Consiliu în cursul exercițiului financiar în cauză.

Întrucât Comisia are, în temeiul Regulamentului financiar, autoritatea de a transfera în mod autonom credite între articolele din capitolul bugetar PESC, flexibilitatea considerată necesară pentru punerea rapidă în aplicare a acțiunilor PESC este, prin urmare, asigurată. În cazul în care suma înscrisă în capitolul bugetar PESC este insuficientă în cursul exercițiului financiar pentru a acoperi cheltuielile necesare, Parlamentul European și Consiliul caută de urgență o soluție, la propunerea Comisiei, ținând seama de articolul 3 din Regulamentul privind CFM și de punctul 10 din prezentul acord.

În cadrul capitolului bugetar PESC, articolele la care trebuie înscrise acțiunile PESC ar putea fi următoarele:

25.

În fiecare an, Înaltul Reprezentant consultă Parlamentul European cu privire la un document prospectiv, care este transmis până la data de 15 iunie a anului în cauză și în care sunt prezentate principalele aspecte și opțiunile de bază ale PESC, inclusiv implicațiile financiare asupra bugetului general al Uniunii, o evaluare a măsurilor lansate în anul n-1 și o evaluare a coordonării și complementarității PESC cu celelalte instrumente financiare externe ale Uniunii. În plus, Înaltul Reprezentant informează periodic Parlamentul European prin organizarea, de cel puțin cinci ori pe an, a unor reuniuni comune de consultare, în cadrul dialogului politic periodic privind PESC, asupra cărora urmează să se convină, cel târziu, în cadrul comitetului de conciliere. Participarea la reuniunile respective este stabilită de Parlamentul European și, respectiv, de Consiliu, ținându-se seama de obiectivul și natura informațiilor schimbate în cadrul reuniunilor respective.

Comisia este invitată să ia parte la aceste reuniuni.

Atunci când Consiliul adoptă o decizie în domeniul PESC care presupune cheltuieli, Înaltul Reprezentant trimite Parlamentului European imediat și, în orice caz, în termen de cel mult cinci zile lucrătoare de la adoptarea deciziei, o estimare a costurilor avute în vedere („situația financiară”), în special costurile privind calendarul, personalul angajat, utilizarea spațiilor și a altor infrastructuri, facilități de transport, cerințele de formare profesională și dispozițiile în materie de securitate.

Trimestrial, Comisia informează Parlamentul European și Consiliul în privința punerii în aplicare a acțiunilor PESC și a previziunilor financiare pentru perioada rămasă până la sfârșitul exercițiului financiar.

26.

Comisia instituie un dialog informal cu Parlamentul European privind aspectele politicii de dezvoltare, indiferent de sursa acestora de finanțare. Controlul exercitat de Parlamentul European în privința Fondului european de dezvoltare (FED) se aliniază, în mod voluntar, la drepturile de control care există în cadrul bugetului general al Uniunii, mai precis cu privire la Instrumentul de cooperare pentru dezvoltare, în temeiul procedurilor detaliate care urmează să se stabilească în cadrul dialogului informal.

Parlamentul European și Consiliul iau act de intenția Comisiei de a propune includerea FED în buget începând cu 2021, în scopul, inter alia, de a consolida controlul democratic al politicii de dezvoltare.

27.

Economiile generate de plafonul aferent rubricii 5, astfel cum este stabilit în anexa la Regulamentul privind CFM, sunt împărțite în mod proporțional între toate instituțiile, precum și între celelalte organe ale Uniunii, pe baza cotelor lor respective din bugetele lor administrative.

Fiecare instituție, organ sau agenție urmează să prezinte cheltuieli estimative în cadrul procedurii bugetare anuale, coerente cu orientările menționate la primul paragraf.

Pentru a compensa consolidarea suplimentară a capacităților prin creșterea timpului de lucru la 40 de ore pe săptămână, Parlamentul European, Consiliul și Comisia convin să reducă în mod progresiv cu 5 % personalul, conform schemei de personal din 1 ianuarie 2013 (7). Reducerea ar trebui să se aplice tuturor instituțiilor, organelor și agențiilor și să se efectueze între 2013 și 2017. Reducerea nu aduce atingere drepturilor bugetare ale Parlamentului European și ale Consiliului.

28.

Comisia se asigură că Parlamentul European, Consiliul și Curtea de Conturi primesc, la cerere, informațiile și documentația referitoare la fondurile Uniunii cheltuite prin intermediul organizațiilor internaționale, care sunt obținute în temeiul acordurilor de verificare încheiate cu organizațiile respective și care sunt considerate necesare pentru exercitarea competențelor Parlamentului European, ale Consiliului și ale Curții de Conturi care le revin în temeiul TFUE.

29.

În raportul de evaluare prevăzut la articolul 318 din TFUE, Comisia distinge între politicile interne, axate pe Strategia Europa 2020, și politicile externe și utilizează mai multe informații referitoare la performanță, inclusiv rezultatele auditurilor de performanță, în vederea evaluării finanțelor Uniunii pe baza rezultatelor obținute.

30.

Comisia prezintă de două ori pe an, prima dată în aprilie sau mai (împreună cu documentele care însoțesc proiectul de buget) și a doua oară în decembrie sau ianuarie (după adoptarea bugetului general al Uniunii), o programare financiară completă pentru rubricile 1 (cu excepția subrubricii „Coeziune economică, socială și teritorială”), 2 (exclusiv pentru „mediu” și „pescuit”), 3 și 4 din CFM. Programarea respectivă, structurată pe rubrici, domenii de politică și linii bugetare, ar trebui să identifice:

Comisia ar trebui să ia în considerare modalitățile de corelare a programării financiare cu programarea sa legislativă, pentru a emite previziuni mai precise și mai fiabile. Pentru fiecare propunere legislativă, Comisia ar trebui să indice dacă aceasta este sau nu inclusă în programarea pentru aprilie sau în programarea pentru decembrie. Parlamentul European și Consiliul ar trebui informate în special cu privire la:

Comisia ar trebui să menționeze, ori de câte ori este cazul, reprogramarea generată de noile propuneri legislative.

31.

Înaintea prezentării unei propuneri de creare a unei noi agenții, Comisia ar trebui să efectueze o evaluare solidă, completă și obiectivă a impactului, ținând seama, printre altele, de masa critică a personalului și a competențelor, de aspectele legate de raportul costuri-beneficii, de subsidiaritate și proporționalitate, de impactul asupra activităților naționale și la nivelul Uniunii, precum și de implicațiile bugetare pentru rubrica de cheltuieli în cauză. Pe baza informațiilor respective și fără a aduce atingere procedurilor legislative care reglementează înființarea agenției, Parlamentul European și Consiliul se angajează, în cadrul cooperării bugetare, să ajungă în timp util la un acord cu privire la finanțarea agenției propuse.

Se aplică următoarele etape procedurale:

Aceeași procedură s-ar aplica oricărei modificări a unui act juridic referitor la o agenție care ar avea impact asupra resurselor agenției în cauză.

În cazul modificării substanțiale a sarcinilor unei agenții fără modificarea actului juridic de înființare a agenției în cauză, Comisia informează Parlamentul European și Consiliul printr-o situație financiară revizuită, astfel încât să permită Parlamentului European și Consiliului să ajungă la un acord în timp util cu privire la finanțarea agenției.

32.

Dispozițiile relevante din abordarea comună anexată la Declarația comună a Parlamentului European, a Consiliului UE și a Comisiei Europene privind agențiile descentralizate semnată la 19 iulie 2012 ar trebui să fie luate în considerare în mod corespunzător în cadrul procedurii bugetare.

33.

Atunci când Consiliul guvernatorilor are în vedere crearea unei noi școli europene, se aplică o procedură similară, mutatis mutandis, în ceea ce privește implicațiile bugetare ale acesteia asupra bugetului general al Uniunii.