—

având în vedere articolele 2, 3, 6 și 21 din Tratatul privind Uniunea Europeană,

—

având în vedere articolele 153, 191, 207, 208 și 218 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

având în vedere articolele 12, 21, 28, 29, 31 și 32 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

—

având în vedere Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice și Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale,

—

având în vedere Convenția ONU cu privire la drepturile copilului și Comentariul general nr. 16 al Comitetului ONU pentru drepturile copilului,

—

având în vedere convențiile de bază ale Organizației Internaționale a Muncii (OIM) privind munca copiilor, munca forțată, discriminarea și libertatea de asociere și negocierea colectivă,

—

având în vedere Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului (1),

—

având în vedere Rezoluția nr. 26/9 (2) a Consiliului ONU pentru drepturile omului, în care acesta a decis „să înființeze un grup de lucru interguvernamental fără limită de membri privind drepturile omului și corporațiile transnaționale și alte întreprinderi, al cărui mandat urmează să fie elaborarea unui instrument internațional obligatoriu din punct de vedere juridic pentru a reglementa, în dreptul internațional al drepturilor omului, activitățile corporațiilor transnaționale și ale altor întreprinderi”,

—

având în vedere Rezoluția nr. 70/1 a Adunării Generale a ONU din 25 septembrie 2015, intitulată „Transformarea lumii în care trăim: Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă” (3),

—

având în vedere programele finanțate de Fondul fiduciar al ONU pentru stoparea violenței împotriva femeilor, axat pe abordarea hărțuirii și a violenței împotriva femeilor în industria confecțiilor (4),

—

având în vedere Cadrul UNCTAD de politici de investiții pentru dezvoltare durabilă (2015) (5),

—

având în vedere Orientările OCDE pentru întreprinderile multinaționale (6),

—

având în vedere Directiva 2014/95/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 octombrie 2014 de modificare a Directivei 2013/34/UE în ceea ce privește prezentarea de informații nefinanciare și de informații privind diversitatea de către anumite întreprinderi și grupuri mari (7),

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 14 octombrie 2015 intitulată „Comerț pentru toți: Către o politică comercială și de investiții mai responsabilă” (COM(2015)0497),

—

având în vedere Orientările din 2015 ale Comisiei privind analiza efectelor în ceea ce privește drepturile omului în evaluările de impact pentru inițiativele legate de politica comercială (8),

—

având în vedere Rezoluția sa din 25 noiembrie 2010 referitoare la responsabilitatea socială a întreprinderilor în acordurile comerciale internaționale (9),

—

având în vedere Rezoluția sa din 29 aprilie 2015 referitoare la comemorarea a doi ani de la prăbușirea clădirii Rana Plaza și la progresul Pactului de sustenabilitate pentru Bangladesh (10),

—

având în vedere Rezoluția sa din 14 aprilie 2016 referitoare la sectorul privat și la dezvoltare (11),

—

având în vedere Rezoluția sa din 5 iulie 2016 referitoare la punerea în aplicare a recomandărilor Parlamentului din 2010 privind standardele sociale și de mediu, drepturile omului și responsabilitatea întreprinderilor (12),

—

având în vedere Rezoluția sa din 13 septembrie 2016 referitoare la punerea în aplicare a obiectivului tematic „îmbunătățirea competitivității IMM-urilor” – articolul 9 punctul 3 din Regulamentul privind dispozițiile comune (13),

—

având în vedere Rezoluția sa din 25 octombrie 2016 referitoare la răspunderea întreprinderilor pentru încălcări grave ale drepturilor omului în țările terțe (14),

—

având în vedere Rezoluția sa din 14 decembrie 2016 referitoare la Raportul anual 2015 privind drepturile omului și democrația în lume și politica Uniunii Europene în această privință (15),

—

având în vedere studiul intitulat „Clauze privind drepturile omului și democrația în acordurile internaționale ale UE”, publicat în 2005 de Departamentul tematic al Direcției Generale a Parlamentului European Politici Externe ale Uniunii (16),

—

având în vedere studiul intitulat „Politica comercială a UE: de la ignorare la sensibilizare în privința dimensiunii de gen” elaborat de Departamentul tematic al Direcției Generale Politici Externe a Parlamentului European (17),

—

având în vedere Rezoluția sa fără caracter legislativ din 14 decembrie 2016 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea unui protocol la Acordul de parteneriat și cooperare de stabilire a unui parteneriat între Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Uzbekistan, pe de altă parte, de modificare a acordului în scopul extinderii prevederilor acestuia la comerțul bilateral cu textile, având în vedere expirarea Acordului bilateral privind produsele textile (18),

—

având în vedere Pactul de sustenabilitate pentru îmbunătățirea continuă a drepturilor în materie de muncă și a siguranței în fabrică în industria confecțiilor și tricotajelor din Bangladesh,

—

având în vedere Programul OIM pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă în industria confecțiilor din Bangladesh (19),

—

având în vedere Acordul din 2013 privind siguranța clădirilor și protecția contra incendiilor în Bangladesh,

—

având în vedere acordul de cooperare semnat la 25 aprilie 2016 de către președintele Inditex, Pablo Isla, și secretarul general al Uniunii Globale IndustriALL, Jyrki Raina, privind gestionarea responsabilă a lanțului de aprovizionare din sectorul confecțiilor,

—

având în vedere Conferința la nivel înalt privind gestionarea responsabilă a lanțului de aprovizionare din sectorul confecțiilor, care a avut loc la Bruxelles, la 25 aprilie 2016,

—

având în vedere sistemul SPG+ al UE (20),

—

având în vedere Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE (21),

—

având în vedere Fondul „Vision Zero” lansat în 2015 de G7 în cooperare cu OIM pentru a promova securitatea și sănătatea la locul de muncă în țările producătoare,

—

având în vedere Parteneriatul german pentru textile durabile (22) și Acordul neerlandez privind durabilitatea în sectorul confecțiilor și textilelor (23),

—

având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru dezvoltare regională și avizul Comisiei pentru comerț internațional, precum și cel al Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (A8-0080/2017),

A.

întrucât obiectivul dezvoltării economice ar trebui să fie urmărit în paralel cu obiectivul justiției sociale și cu cel al unei politici de bună guvernanță; întrucât, dată fiind complexitatea și fragmentarea lanțurilor valorice globale, este necesar să se adopte politici complementare în vederea derulării unui proces de îmbunătățire continuă pentru asigurarea durabilității lanțurilor valorice globale și a lanțurilor de producție, precum și să se realizeze studii privind impactul structurilor organizaționale din sector, al sistemului de coordonare și al puterii de negociere a membrilor rețelei asupra dezvoltării acestor procese; întrucât este nevoie de măsuri complementare pentru a evita impactul negativ potențial al acestor lanțuri; întrucât victimelor încălcărilor drepturilor omului ar trebui să li se garanteze accesul efectiv la căi de atac;

B.

întrucât, la nivel mondial, 60 de milioane de persoane lucrează în branșa produselor textile și de îmbrăcăminte, iar acest sector creează multe locuri de muncă, în special în țările în curs de dezvoltare;

C.

întrucât producătorii de textile din țările în curs de dezvoltare sunt expuși în mod regulat unor practici agresive de cumpărare ale comerțului cu ridicata și cu amănuntul, situație cauzată într-o anumită măsură și de concurența globală puternică;

D.

întrucât victimele celor trei incidente din sectorul confecțiilor care au provocat cele mai multe pierderi de vieți omenești (Rana Plaza, Tazreen și Ali Enterprises) au primit compensații pentru pierderea veniturilor sau urmează să primească, fiind în curs proceduri în acest scop; întrucât acordarea de compensații în acest caz este în conformitate cu Convenția OIM nr. 121 și este rezultatul unei cooperări fără precedent între mărci, sindicate, societatea civilă, guverne și OIM; întrucât, dată fiind încălcarea pe scară largă a drepturilor fundamentale ale omului, căile de atac efective rămân rare;

E.

întrucât victimele actelor de încălcare a drepturilor omului la care sunt asociate întreprinderi europene se confruntă cu numeroase dificultăți în accesarea căilor de atac judiciare, inclusiv cu obstacole procedurale privind admisibilitatea și dezvăluirea elementelor de probă, cheltuieli judiciare adesea prohibitive, absența unor standarde clare privind răspunderea întreprinderilor implicate în cazuri de încălcare a drepturilor omului și o lipsă de claritate în ceea ce privește aplicarea normelor UE în domeniul dreptului internațional privat în procedurile civile transnaționale;

F.

întrucât, în conformitate cu articolul 207 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), politica comercială a UE trebuie să se bazeze pe politicile și obiectivele externe ale UE și, în mod concret, pe cele ale cooperării pentru dezvoltare, prevăzute la articolul 208 din TFUE; întrucât, în conformitate cu articolul 21 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), acțiunile externe ale UE au la bază principii precum democrația, statul de drept, universalitatea și indivizibilitatea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, respectarea demnității umane, egalitatea și solidaritatea, precum și respectarea principiilor Cartei Organizației Națiunilor Unite și a dreptului internațional;

G.

întrucât UE este al doilea exportator la nivel mondial de produse textile și articole de îmbrăcăminte, după China, grație celor aproximativ 174 000 de întreprinderi de textile și articole de îmbrăcăminte, dintre care 99 % sunt întreprinderi mici și mijlocii și care oferă locuri de muncă unui număr de circa 1,7 milioane de persoane; întrucât, în plus, peste o treime (34,3 %, reprezentând o valoare totală de 42,29 miliarde EUR) din îmbrăcămintea destinată utilizării în Europa este produsă de întreprinderi din UE;

H.

întrucât Declarația OIM cu privire la principiile și drepturile fundamentale la locul de muncă prevede angajamentul statelor membre, indiferent dacă au ratificat convențiile relevante, de a respecta și a promova principii și drepturi care se încadrează în patru categorii, și anume libertatea de asociere și recunoașterea efectivă a dreptului la negociere colectivă, eliminarea discriminării în ceea ce privește ocuparea forței de muncă și exercitarea profesiei, eliminarea tuturor formelor de muncă forțată sau obligatorie și abolirea exploatării prin muncă a copiilor;

I.

întrucât negocierea colectivă este un mijloc de a asigura că salariile și creșterea productivității merg mână în mână; întrucât, cu toate acestea, utilizarea în lanțul de aprovizionare global a formelor atipice de angajare, inclusiv subcontractarea și munca fără forme legale, a slăbit acordurile colective; întrucât numeroși lucrători din industria confecțiilor nu câștigă un venit de subzistență;

J.

întrucât mai multe state membre, cum ar fi Germania, Țările de Jos, Danemarca și Franța, au promovat programe naționale;

K.

întrucât proiectul referitor la „Realizarea valorii pe termen lung pentru întreprinderi și investitori” desfășurat în cadrul principiilor ONU pentru investiții responsabile și Pactul mondial al ONU demonstrează că economia este compatibilă cu principiile justiției sociale, sustenabilității mediului și respectării drepturilor omului și că acestea se consolidează reciproc;

L.

întrucât principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului se aplică tuturor statelor și tuturor întreprinderilor, deopotrivă transnaționale și de altă natură, indiferent de dimensiune, localizare, proprietate și structură;

M.

întrucât UE este un actor principal în calitate de investitor, cumpărător, comerciant cu amănuntul și consumator în industria confecțiilor și în comerțul cu acestea, și, prin urmare, este cea mai potrivită pentru a combina mai multe inițiative la nivel mondial cu scopul de a îmbunătăți în mod substanțial situația infraumană suportată de zeci de milioane de lucrători din acest sector și a crea condiții de concurență echitabile pentru toți actorii implicați;

N.

întrucât gestionarea responsabilă a lanțurilor valorice globale este deosebit de importantă din perspectiva dezvoltării, întrucât cele mai grave încălcări ale drepturilor omului și ale drepturilor lucrătorilor, precum și cel mai ridicat nivel de poluare a mediului apar frecvent în țările producătoare, care se confruntă adesea cu dificultăți semnificative în domeniul dezvoltării și creșterii durabile, afectând persoanele cele mai vulnerabile;

O.

întrucât se așteaptă ca performanța puternică a exporturilor de confecții, în special în China, Vietnam, Bangladesh și Cambodgia, să continue;

P.

întrucât cele mai multe încălcări ale drepturilor omului înregistrate în sectorul confecțiilor vizează diverse aspecte legate de drepturile lucrătorilor, precum încălcarea dreptului fundamental al lucrătorilor de a înființa organizații sindicale sau de a se afilia la acestea și a dreptului de a participa la negocieri colective cu bună credință, punând în dificultate garantarea faptului că lucrătorii se pot bucura de drepturile lor fundamentale la locul de muncă; întrucât această situație a permis perpetuarea încălcărilor drepturilor lucrătorilor, printre care se numără plata unor remunerații sub nivelul sărăciei, furtul salariilor, munca forțată și munca copiilor, concedieri arbitrare, nesiguranța locurilor de muncă și condiții de muncă dăunătoare sănătății, violența împotriva femeilor, hărțuirea fizică și sexuală și munca și condițiile de muncă precare; întrucât, în pofida încălcării pe scară largă a drepturilor omului, măsurile de remediere efective rămân, în general, rare; întrucât aceste deficite în materie de muncă decentă sunt deosebit de acute în zonele industriale de export (ZIE) legate de lanțurile de aprovizionare globale, în care există adesea derogări de la dreptul muncii și taxe, precum și restricții asupra activităților sindicatelor și a negocierilor colective;

Q.

întrucât s-a dovedit că inițiativele voluntare lansate de sectorul privat în ultimii 20 de ani, cum ar fi codurile de conduită, etichetele, autoevaluările și auditurile sociale, deși au furnizat cadre relevante pentru cooperare în chestiuni precum securitatea și sănătatea în muncă, nu au fost suficient de eficiente în sensul îmbunătățirii cu adevărat a drepturilor lucrătorilor, în special în ceea ce privește respectarea drepturilor omului și a egalității de gen, și nici în sensul creșterii numărului de drepturi ale lucrătorilor, al sensibilizării consumatorilor și al consolidării standardelor de mediu și a siguranței și durabilității în cadrul lanțului de aprovizionare din sectorul confecțiilor;

R.

întrucât o serie de inițiative multilaterale precum Parteneriatul german pentru textile durabile sau Acordul neerlandez privind durabilitatea în sectorul confecțiilor și textilelor aduc la aceeași masă părțile interesate, cum ar fi industria, sindicatele, guvernele și ONG-urile; întrucât standardele stabilite de aceste inițiative cuprind și chestiuni de mediu; întrucât aceste inițiative nu au intrat încă în faza de punere în aplicare și, prin urmare, nu s-au înregistrat încă rezultate concrete; întrucât astfel de inițiative naționale sunt necesare din cauza lipsei unei inițiative legislative a UE; întrucât, cu toate acestea, majoritatea statelor membre nu au stabilit astfel de inițiative;

S.

întrucât eforturile corporațiilor de a promova conformitatea la locul de muncă pot sprijini, dar nu pot înlocui eficacitatea și eficiența sistemelor de guvernanță publice, și anume datoria fiecărui stat de a promova conformitatea și de a asigura respectarea legislației și a reglementărilor naționale de muncă, inclusiv administrația muncii și sistemele de inspecție a muncii, soluționarea litigiilor și urmărirea în justiție a celor care comit încălcări, precum și de a ratifica și de a pune în aplicare standardele internaționale în domeniul muncii;

T.

întrucât industria confecțiilor încă se îndreaptă spre moda „rapidă”, ceea ce constituie o amenințare enormă pentru lucrătorii din industria confecțiilor din țările producătoare și pune o presiune extraordinară asupra acestora;

U.

întrucât Ministerul cooperării pentru dezvoltare din Germania a stabilit obiectivul ca, până în 2020, 50 % din totalitatea importurilor de produse textile ale Germaniei să respecte criterii ecologice și sociale;

V.

întrucât, în vederea îmbunătățirii sistemului de guvernanță a lanțurilor valorice globale, este necesar ca diferitele instrumente și inițiative existente în domenii de politică precum comerțul și investițiile, precum și sprijinul acordat de sectorul privat și cooperarea pentru dezvoltare să fie utilizate în mod coordonat pentru a contribui la sustenabilitatea și gestionarea responsabilă a lanțurilor valorice globale, ca parte a eforturilor de punere în aplicare a Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă, care recunoaște impactul crucial al politicilor comerciale în punerea în aplicare a obiectivelor sale prin acoperirea unui număr de domenii de politici, cum ar fi regulile de origine, piețele de materii prime, drepturile lucrătorilor și egalitatea de gen;

W.

întrucât caracteristicile specifice ale lanțurilor valorice din sectorul confecțiilor, cum ar fi dispersarea geografică a etapelor procesului de producție, diversele tipuri de lucrători din domeniul confecțiilor, politica de achiziții, prețurile scăzute, volumele ridicate, termenele de execuție foarte scurte, subcontractarea și relațiile pe termen scurt dintre cumpărător și furnizor contribuie la reducerea vizibilității, a trasabilității și a transparenței în cadrul lanțurilor de aprovizionare ale întreprinderilor și la creșterea riscurilor de încălcare a drepturilor omului și a drepturilor lucrătorilor, de daune la adresa mediului și de abuz împotriva animalelor încă din etapa de producție a materiilor prime; întrucât transparența și trasabilitatea sunt condiții prealabile pentru a asigura responsabilitatea întreprinderilor și un consum responsabil; întrucât consumatorii au dreptul să fie informați cu privire la locul în care sunt produse articolele de îmbrăcăminte și la condițiile sociale și de mediu în care se desfășoară procesul de producție; întrucât garantarea dreptului consumatorilor la informații fiabile, transparente și relevante privind sustenabilitatea producției va contribui la realizarea unei schimbări durabile din punctul de vedere al trasabilității și al transparenței lanțului de aprovizionare în sectorul confecțiilor;

X.

întrucât drepturile femeii reprezintă unul dintre elementele constitutive ale drepturilor omului; întrucât problema egalității de gen intră în domeniul de aplicare a capitolelor din acordurile comerciale care fac referire la comerț și dezvoltarea durabilă; întrucât, din cauza inegalităților structurale de gen, impactul specific al acordurilor comerciale și de investiții afectează în mod diferit femeile și bărbații; întrucât, pentru a crește egalitatea dintre femei și bărbați și pentru a consolida drepturile femeilor, dimensiunea de gen ar trebui, prin urmare, să fie inclusă în toate acordurile comerciale;

Y.

întrucât angajarea femeilor în industria confecțiilor în țările în curs de dezvoltare contribuie în mod semnificativ la veniturile gospodăriei și la reducerea sărăciei;

Z.

întrucât drepturile copiilor reprezintă o parte integrantă a drepturilor omului, iar abolirea muncii copiilor ar trebui să rămână un imperativ; întrucât munca copiilor necesită reglementări specifice cu privire la vârstă, timpul de lucru și tipurile de muncă;

AA.

întrucât, în decembrie 2016, numeroși activiști sindicaliști au fost arestați în Bangladesh, ceea ce a condus la un protest pentru un venit de subzistență și condiții de muncă mai bune; întrucât sute de lucrători din domeniul confecțiilor au fost concediați ca urmare a protestelor; întrucât dreptul de asociere continuă să nu fie respectat în țările producătoare;

AB.

întrucât se estimează că 70-80 % (24) din forța de muncă din sectorul confecțiilor din țările producătoare este reprezentată de lucrătoare slab calificate, deseori minore; întrucât nivelul scăzut al salariilor și nivelul scăzut de protecție socială sau lipsa acesteia fac ca aceste femei și copii să fie deosebit de vulnerabili la exploatare; întrucât perspectiva de gen și măsurile specifice privind capacitarea femeilor sunt, în mare măsură, trecute cu vederea în cadrul actualelor inițiative în domeniul sustenabilității;

AC.

întrucât sectorul privat joacă un rol esențial în stimularea creșterii economice durabile și favorabile incluziunii în țările în curs de dezvoltare; întrucât economiile unor țări în curs de dezvoltare depind de industria confecțiilor; întrucât extinderea acestei industrii le-a permis multor lucrători să treacă de la economia informală la sectorul formal;

AD.

întrucât în sectorul confecțiilor se înregistrează cel mai ridicat număr de inițiative în domeniul sustenabilității aflate în desfășurare; întrucât unele dintre inițiativele existente au contribuit la îmbunătățirea situației în sectorul confecțiilor și, prin urmare, ar trebui, de asemenea, continuate eforturile la nivel european;

AE.

întrucât acordurile comerciale sunt un instrument important pentru promovarea muncii decente în cadrul lanțurilor de aprovizionare globale, în combinație cu dialogul social și monitorizarea la nivel de întreprindere;

AF.

întrucât, în octombrie 2015, Comisia Europeană și-a lansat noua strategie în domeniul comerțului, intitulată „Comerț pentru toți”, în care și-a propus ca scop să folosească acordurile comerciale și programele de preferințe ca pârghii pentru a promova la nivel mondial dezvoltarea durabilă, drepturile omului și comerțul echitabil și etic și pentru a crește responsabilitatea lanțurilor de aprovizionare ca mijloc de consolidare a dezvoltării durabile, a drepturilor omului, a luptei împotriva corupției și a bunei guvernanțe în țările terțe,

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.

12.

13.

14.

15.

16.

17.

18.

19.

20.

21.

22.

23.

24.

25.

26.

27.

28.

29.

30.

31.

32.

33.

34.

35.

36.

37.

38.

39.

40.

41.

42.

43.

44.

45.