Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 62021CA0596

    Cauza C-596/21: Hotărârea Curții (Camera a cincea) din 24 noiembrie 2022 (cerere de decizie preliminară formulată de Finanzgericht Nürnberg – Germania) – A/Finanzamt M [Trimitere preliminară – Fiscalitate – Taxa pe valoarea adăugată (TVA) – Directiva 2006/112/CE – Articolele 167 și 168 – Dreptul de deducere a TVA-ului achitat în amonte – Principiul interzicerii fraudei – Lanț de livrări – Refuzarea dreptului de deducere în caz de fraudă – Persoană impozabilă – Al doilea dobânditor al unui bun – Fraudă privind o parte din TVA-ul datorat la prima achiziție – Întinderea refuzului dreptului de deducere]

    JO C 24, 23.1.2023, p. 11–12 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, GA, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

    23.1.2023   

    RO

    Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

    C 24/11


    Hotărârea Curții (Camera a cincea) din 24 noiembrie 2022 (cerere de decizie preliminară formulată de Finanzgericht Nürnberg – Germania) – A/Finanzamt M

    (Cauza C-596/21) (1)

    (Trimitere preliminară - Fiscalitate - Taxa pe valoarea adăugată (TVA) - Directiva 2006/112/CE - Articolele 167 și 168 - Dreptul de deducere a TVA-ului achitat în amonte - Principiul interzicerii fraudei - Lanț de livrări - Refuzarea dreptului de deducere în caz de fraudă - Persoană impozabilă - Al doilea dobânditor al unui bun - Fraudă privind o parte din TVA-ul datorat la prima achiziție - Întinderea refuzului dreptului de deducere)

    (2023/C 24/15)

    Limba de procedură: germana

    Instanța de trimitere

    Finanzgericht Nürnberg

    Părțile din procedura principală

    Reclamant: A

    Pârât: Finanzamt M

    Dispozitivul

    1)

    Articolele 167 și 168 din Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2010/45/UE a Consiliului din 13 iulie 2010, citite în lumina principiului interzicerii fraudei,

    trebuie interpretate în sensul că

    celui de al doilea dobânditor al unui bun i se poate refuza deducerea taxei pe valoarea adăugată (TVA) achitate în amonte pentru motivul că acesta avea sau trebuia să aibă cunoștință despre existența unei fraude privind TVA-ul săvârșite de vânzătorul inițial cu ocazia primei înstrăinări, deși și primul dobânditor avea cunoștință despre această fraudă.

    2)

    Articolele 167 și 168 din Directiva 2006/112/CE, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2010/45/UE, în lumina principiului interzicerii fraudei,

    trebuie interpretate în sensul că

    celui de al doilea dobânditor al unui bun care, într-o etapă anterioară acestei achiziții, a făcut obiectul unei operațiuni frauduloase privind numai o parte din taxa pe valoarea adăugată (TVA) pe care statul are dreptul să o colecteze, trebuie să i se refuze dreptul de deducere a TVA-ului achitat în amonte în integralitatea sa atunci când acesta știa sau ar fi trebuit să știe că această achiziție este legată de o fraudă.


    (1)  JO C 513, 20.12.2021.


    Top