EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 62011TN0390

Cauza T-390/11: Acțiune introdusă la 21 iulie 2011 — Evonik Industries/OAPI — Bornemann (EVONIK)

JO C 269, 10.9.2011, p. 57–57 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

10.9.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 269/57


Acțiune introdusă la 21 iulie 2011 — Evonik Industries/OAPI — Bornemann

(EVONIK)

(Cauza T-390/11)

2011/C 269/124

Limba în care a fost formulată acțiunea: germana

Părțile

Reclamantă: Evonik Industries AG (Essen, Germania) (reprezentant: J. Albrecht, avocat)

Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale)

Cealaltă parte în procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Johann Heinrich Bornemann GmbH — Geschäftsbereich Kunststofftechnik Obernkirchen (Obernkirchen, Germania)

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

Anularea Deciziei pârâtului (Camera a doua de recurs) din 19 aprilie 2011 (cauza R 1802/2010-2) în măsura în care s-a refuzat acordarea protecției în Uniunea Europeană mărcii internaționale nr. 918 426„EVONIK”

obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Solicitantul mărcii comunitare: reclamanta.

Marca comunitară vizată: marca verbală „EVONIK” pentru produse și servicii din clasele 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 9, 11, 16, 17, 19, 35, 37, 39, 40, 41 și 42 — înregistrarea internațională nr. 918 426.

Titularul mărcii sau al semnului invocat în procedura opoziției: Johann Heinrich Bornemann GmbH — Geschäftsbereich Kunststofftechnik Obernkirchen

Marca sau semnul invocat: marca comunitară verbală „EVO” pentru produse și servicii din clasele 7, 37 și 42.

Decizia diviziei de opoziție: admite în parte opoziția.

Decizia camerei de recurs: respinge calea de atac.

Motivele invocate: încălcarea articolului 8 alineatul (1) litera (b) și a articolelor 75 și 76 din Regulamentul nr. 207/2009 întrucât i) între mărcile aflate în opoziție nu ar exista niciun risc de confuzie, ii) camera de recurs s-ar fi bazat pe motive în privința cărora reclamanta nu s-a putut exprima și iii) camera de recurs a întemeiat decizia atacată pe argumente neinvocate de oponentă în cadrul procedurii.


Top