11.6.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

CE 165/56

—

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 450/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 aprilie 2008 de stabilire a Codului Vamal Comunitar (Codul Vamal Modernizat) (1),

—

având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului vamal comunitar (2),

—

având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 al Comisiei din 2 iulie 1993 de stabilire a unor dispoziții de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului de instituire a Codului Vamal Comunitar (3),

—

având în vedere Decizia nr. 70/2008/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 ianuarie 2008 privind crearea unui mediu informatizat pentru vamă și comerț (4),

—

având în vedere Decizia nr. 624/2007/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 mai 2007 de instituire a unui program de acțiune pentru vamă în Comunitate (Vamă 2013) (5),

—

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 648/2005 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 aprilie 2005 de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului de instituire a Codului Vamal Comunitar (6) (modificarea privind securitatea și siguranța),

—

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 765/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iulie 2008 de stabilire a cerințelor de acreditare și de supraveghere a pieței în ceea ce privește comercializarea produselor și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 339/93 (7),

—

având în vedere Decizia 2007/668/CE a Consiliului din 25 iunie 2007 privind exercitarea în mod provizoriu de către Comunitatea Europeană a unor drepturi și obligații similare celor acordate membrilor Organizației Mondiale a Vămilor (8),

—

având în vedere propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind atribuirea unor sarcini legate de protecția drepturilor de proprietate intelectuală, printre care și reunirea reprezentanților sectorului public și privat în cadrul Observatorului european al contrafacerii și al pirateriei, Oficiului pentru armonizare în cadrul pieței interne (mărci, desene și modele industriale) (COM(2011)0288),

—

având în vedere propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală de către autoritățile vamale (COM(2011)0285),

—

având în vedere Acordul-cadru privind relațiile dintre Parlamentul European și Comisia Europeană (9),

—

având în vedere Rezoluția Parlamentului European din 10 mai 2011 referitoare la rapoartele speciale ale Curții de Conturi în contextul descărcării de gestiune a Comisiei pentru exercițiul financiar 2009 (10),

—

având în vedere Rezoluția sa din 8 martie 2011 referitoare la revizuirea Directivei privind siguranța generală a produselor și supravegherea pieței (11),

—

având în vedere Rezoluția sa din 19 iunie 2008 privind cea de-a patruzecea aniversare a Uniunii vamale (12),

—

având în vedere Rezoluția sa din 5 iunie 2008 privind implementarea politicii comerciale prin norme și proceduri eficace în materie de import și de export (13),

—

având în vedere raportul Comisiei sale de anchetă privind regimul de tranzit comunitar (ianuarie 1996 - martie 1997),

—

având în vedere Raportul special nr. 1/2010 al Curții de Conturi, intitulat: „Sunt controlate în mod eficace procedurile de vămuire simplificate pentru importuri?”,

—

având în vedere Acordul de cooperare vamală și asistență reciprocă în domeniul vamal dintre Comunitatea Europeană și Statele Unite ale Americii (14), semnat la 28 mai 1997,

—

având în vedere Declarația comună privind securitatea lanțului de aprovizionare (emisă de Departamentul pentru Securitate Internă din SUA și Comisia Europeană), semnată la 23 iunie 2011,

—

având în vedere Raportul privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală de către autoritățile vamale din UE – Rezultate la frontiera UE – 2010, elaborat de DG Impozitare și Uniune Vamală din cadrul Comisiei Europene,

—

având în vedere raportul Comisiei, intitulat „Evaluarea la jumătatea perioadei a programului Vamă 2013” (COM(2011)0537),

—

având în vedere Raportul Comisiei către Parlamentul European și Consiliu intitulat „Evaluarea finală a programului Vamă 2007 în conformitate cu articolul 19 din Decizia 253/2003/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 februarie 2003 de adoptare a unui program de acțiune pentru vamă în Comunitate (Vamă 2007)” (COM(2008)0612),

—

având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Strategia privind evoluția Uniunii vamale”(COM(2008)0169),

—

având în vedere Comunicarea Comisiei privind reacția autorităților vamale față de tendințele cele mai recente în materie de contrafacere și piratare (COM(2005)0479),

—

având în vedere Raportul privind progresele înregistrate în consolidarea securității transportului aerian de marfă (documentul 11250/11 al Consiliului),

—

având în vedere Planul de acțiune vamală al UE de combatere a încălcării DPI pentru perioada 2009-2012 (documentul 5345/09 al Consiliului),

—

având în vedere Rezoluția Consiliului din 23 octombrie 2009 privind o strategie consolidată pentru cooperarea vamală (15),

—

având în vedere Concluziile Consiliului din 14 mai 2008 referitoare la strategia privind evoluția uniunii vamale,

—

având în vedere audierea privind „Modernizarea serviciilor vamale și a pieței interne” desfășurată la 16 iulie 2011,

—

având în vedere studiul comandat de Comisia sa pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne intitulat „Cooperare vamală în domeniul libertății, securității și justiției: rolul vămii în gestionarea frontierei externe a UE”, publicat în mai 2011,

—

având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor și avizele Comisiei pentru comerț internațional și Comisiei pentru control bugetar (A7-0406/2011),

A.

întrucât o uniune vamală eficace reprezintă una dintre pietrele de temelie ale procesului de integrare europeană și un fundament pentru libera circulație a mărfurilor, pentru creșterea și dezvoltarea economică în cadrul pieței interne;

B.

întrucât serviciile vamale au un rol esențial în ceea ce privește garantarea siguranței și a securității, protecția consumatorilor și a mediului, asigurarea colectării integrale a veniturilor, consolidarea luptei împotriva fraudei și corupției și asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală;

C.

întrucât vămile, fiind situate în mod convenabil la frontieră, pot contribui în mod eficient la garantarea faptului că în UE intră numai mărfuri sigure;

D.

întrucât serviciile vamale joacă încă un rol important în protejarea intereselor financiare ale UE, chiar dacă rolul de colectare a taxelor vamale a fost în scădere pe parcursul ultimilor ani;

E.

întrucât cele mai recente incidente de securitate din cadrul transportului aerian de mărfuri demonstrează că accentul pus pe securitate este adecvat și că administrațiile vamale trebuie să rămână vigilente în fața amenințărilor terorismului;

F.

întrucât importul de mărfuri contrafăcute și piratate în UE duce la o scădere a veniturilor și încalcă drepturile de proprietate intelectuală; întrucât produsele contrafăcute pot prezenta riscuri grave pentru siguranța și sănătatea consumatorilor europeni;

G.

întrucât serviciile vamale se confruntă astăzi cu un volum în creștere a operațiunilor de import, de export și de tranzit, în vreme ce resursele rămân limitate și, prin urmare, o gestionare eficientă și eficace a riscurilor este deosebit de importantă;

H.

întrucât sistemele vamale electronice, îndeosebi vămuirea centralizată, reprezintă unul dintre principalele aspecte ale modernizării și simplificării serviciilor vamale;

I.

întrucât un sistem vamal practic, simplu și funcțional este esențial pentru facilitarea mobilității bunurilor și comerțului pe piața internă, în special pentru IMM-uri;

J.

întrucât este crucial să se obțină un echilibru adecvat între controalele vamale și facilitarea comerțului legitim; întrucât statutul de operator economic autorizat ar trebui să ofere beneficii concrete comercianților cărora le este acordat,

1.

consideră că Codul Vamal Modernizat adoptat în 2008 a fost extrem de ambițios în ceea ce privește datele-limită și consideră că noua propunere trebuie să vizeze cu adevărat îmbunătățirea situației actuale, aducând o valoare adăugată clară pentru operatorii din UE și în special pentru IMM-uri;

2.

este convins că modernizarea strategiei vamale și a instrumentelor vamale ale UE ar trebui să fie o prioritate politică de prim rang, cu un buget care să fie pe măsura ambițiilor, întrucât o politică privind proceduri vamale funcționale, eficiente și simplificate, care să fie adaptată exigențelor viitoare, contribuie în mod esențial la competitivitatea economică globală a UE și la relații comerciale sigure cu țări terțe;

3.

subliniază că o politică vamală funcțională joacă un rol-cheie în protejarea drepturilor de proprietate intelectuală, în combaterea intrării ilegale a mărfurilor și produselor contrafăcute pe piața unică și îmbunătățește, prin urmare, siguranța și securitatea pentru consumatorii europeni;

4.

solicită intensificarea luptei împotriva încălcării normelor vamale și a amenințărilor cauzate de contrabandă, criminalitatea organizată, corupție, terorism și alte infracțiuni, acordând o atenție specială punerii în aplicare a recomandărilor Organizației Mondiale a Vămilor privind gestiunea riscurilor, protecția și securitatea comerțului legal, dezvoltarea de parteneriate cu întreprinderi din domeniul automatizării vamale, combaterea corupției, introducerea principiului interfeței unice și schimbul de informații și cunoștințe între administrațiile vamale;

5.

consideră că misiunea și imaginea serviciilor vamale ar trebui adaptate la cerințele Codului Vamal Modernizat pentru a fi stimulate într-o mai mare măsură și pentru a putea ajunge la potențialul maxim al eficienței lor;

6.

consideră că, întrucât serviciilor vamale le sunt încredințate din ce în ce mai multe responsabilități, statele membre ar trebui să răspundă acestei situații cu resurse adecvate; consideră că alocarea unor resurse financiare adecvate, în conformitate cu cadrele bugetare, pentru procedurile și procesele aferente serviciilor vamale, în special dezvoltarea sistemelor informatice, este esențială pentru realizarea modernizării atât de necesare a serviciilor vamale; consideră că, pentru a permite serviciilor vamale să își îndeplinească sarcinile prioritare, ar trebui acordată o atenție deosebită utilizării resurselor limitate, disponibile în domeniul gestionării riscurilor, garantării protecției și securității pieței și societății și protejării frontierelor externe ale UE;

7.

este preocupat de faptul că interpretările diferite ale legislației vamale a UE efectuate la nivel național creează birocrație pentru întreprinderi, având un impact negativ indirect asupra competitivității europene, și slăbesc capacitatea UE de a aplica o abordare eficientă bazată pe riscuri a conformității; prin urmare, invită statele membre să se angajeze pe deplin în procesul de modernizare vamală și în special în aplicarea uniformă a legislației vamale a UE; insistă, în plus, ca Comisia să ia fără întârziere toate măsurile necesare pentru a asigura o aplicare unitară și armonizată a legislației vamale a Uniunii Europene pe întregul său teritoriu;

8.

invită Comisia ca până în iunie 2012 să prezinte Parlamentului European un raport referitor la situația actuală privind respectarea legislației vamale a UE de către statele membre, inclusiv un plan de acțiune pentru a corecta toate deficiențele identificate; consideră că întreprinderile din sector ar trebui să fie consultate de către Comisie în îndeplinirea acestei sarcini;

9.

constată că administrațiile vamale trebuie modernizate prin crearea unu sistem administrativ orientat către rezultate, prin punerea în aplicare a unor metode de gestiune de calitate, bazate pe standarde internaționale și proceduri verificate și testate și prin îmbunătățirea sistemului intern de monitorizare și a gestiunii riscului organizatoric, luând în considerare procesele operaționale și informaționale;

10.

recunoaște că vămile au o importanță centrală pentru schimburile comerciale internaționale; recunoaște, în acest sens, rolul de reglementare al Acordului OMC privind valoarea în vamă, care vizează instituirea unui sistem echitabil, uniform și neutru pentru evaluarea în vamă a mărfurilor, excluzând utilizarea în vamă a unor valori arbitrare sau fictive care pot constitui o barieră în calea comerțului deschis și echitabil;

11.

consideră că sunt necesare măsuri de modernizare, precum simplificarea legislației vamale și sisteme vamale informatice interoperabile, care vor contribui la înlesnirea practicilor comerciale, și că aceste măsuri trebuie introduse cât mai curând cu putință; de asemenea, consideră că este necesară coordonarea mai strânsă a activităților de prevenire și de represiune desfășurate de polițiile fiscale la nivel european; își exprimă dorința ca, în cadrul efortului care se depune în prezent în vederea actualizării Codului vamal, să se scoată în evidență importanța eliminării declarațiilor vamale pentru facilitarea comerțului;

12.

este de părere că, pentru a spori competitivitatea economică europeană, simplificarea, standardizarea și modernizarea legislației și a procedurilor vamale, precum și utilizarea instrumentelor informatice moderne și eficiente sunt primordiale; consideră că una dintre realizările importante ale modernizării serviciilor vamale este previzibilitatea pentru întreprinderi, îndeosebi pentru IMM-uri, care, la rândul său, stimulează creșterea economică;

13.

constată că ar putea fi nevoie de investiții considerabile pentru adaptarea la noile proceduri vamale și la cerințele privind sistemele vamale electronice modernizate; subliniază că acestea trebuie să fie rezonabile, pentru a nu crea sarcini inutile, în special pentru IMM-uri; subliniază necesitatea de a reduce birocrația și costurile pentru IMM-uri;

14.

consideră că controalele vamale ar trebui să vizeze în principal loturile de produse cu risc ridicat, în timp ce loturile cu risc redus ar trebui puse rapid în liberă circulație; subliniază, în această privință, rolul esențial al tehnicilor de gestionare a riscurilor și sprijină ferm introducerea și modernizarea în continuare a sistemelor de vămuire electronice;

15.

consideră că gestionarea eficace a riscurilor depinde de colectarea la timp de informații corespunzătoare pe parcursul procesării electronice, asigurând siguranța și securitatea publică;

16.

insistă asupra faptului că orice extindere viitoare a legislației în domeniul securității lanțului de aprovizionare în UE trebuie să urmeze o abordare completă bazată pe riscuri, care să vizeze numai loturile cu un risc mai ridicat atât pentru evaluarea documentară, cât și pentru evaluarea fizică;

17.

constată necesitatea, în cadrul unei Uniuni Europene funcționale de 27 de state membre, de a defini un set comun de controale fizice obligatorii ale mărfurilor aplicabile în cadrul tuturor punctelor de intrare (porturi, aeroporturi, drumuri) pe piața unică;

18.

recunoscând importanța securității lanțului de aprovizionare, consideră că cerința legislativă impusă în SUA de scanare a tuturor containerelor este prea greoaie și excesiv de costisitoare, în timp ce beneficiile efective sunt îndoielnice; este hotărât să continue dialogul transatlantic la nivel legislativ cu SUA pentru a obține abrogarea sau modificarea dispozițiilor respective;

19.

subliniază că CVM este un instrument important de raționalizare și armonizare autentică a procedurilor vamale cu scopul de a contribui la consolidarea economiei europene; consideră că dispozițiile de punere în aplicare a CVM ar trebui să reflecte integral spiritul acestuia; este preocupat de faptul că anumite dispoziții de punere în aplicare esențiale sunt încă în curs de examinare și că nu au fost luate încă decizii strategice privind arhitectura informatică;

20.

este convins că CVM poate funcționa la potențial maxim doar dacă este sprijinit pe deplin de sisteme informatice dezvoltate în mod corespunzător și avansate; este ferm convins că investițiile viitoare în domeniul informatic ar trebui să se bazeze pe principiile fundamentale ale CVM;

21.

subliniază că actorii din sectorul comercial trebuie să aibă acces cu mult timp înainte la specificațiile corespunzătoare elaborate de statele membre, întrucât întreprinderile au nevoie, de asemenea, de timp pentru a dezvolta și implementa aplicațiile informatice proprii; în această privință, subliniază că în stabilirea noii date-limită pentru punerea în aplicare a CVM trebuie să fie luate în considerare capacitățile tehnice și financiare ale administrațiilor naționale și ale operatorilor economici de aplicare a sistemelor noi;

22.

salută alinierea preconizată a dispozițiilor CVM la Tratatul de la Lisabona în ceea ce privește delegarea de competențe și conferirea de competențe de punere în aplicare; subliniază că acest nou sistem ilustrează noul echilibru stabilit între Parlamentul European și Consiliu, având în vedere în special faptul că, în ceea ce privește actele delegate, cele două instituții au competențe egale;

23.

recunoaște că amânarea aplicării CVM este oportună; invită Comisia, în cooperare cu statele membre și luând în considerare dificultățile întâmpinate, mai ales în ceea ce privește dezvoltarea de sisteme informatice, să analizeze posibilitatea de a considera anul 2016 drept un nou termen pentru punerea în aplicare uniformă a CVM, legând în mod direct o astfel de amânare cu garanțiile de siguranță necesare;

24.

subliniază necesitatea coerenței în gestiunea frontierelor externe ale Uniunii Europene; reiterează solicitarea adresată Comisiei și statelor membre pentru o mai bună armonizare a sistemelor de control vamal, pe de o parte, și a sancțiunilor, pe de altă parte;

25.

sprijină ferm conceptul de vămuire centralizată care depinde în întregime de sisteme informatice adecvate, care este unul dintre principalele aspecte ale modernizării serviciilor vamale conform CVM și regretă absența progreselor în implementarea acestui concept; reamintește rolul central pe care serviciile vamale ar trebui să îl dețină în cadrul procedurii de vămuire centralizată;

26.

invită statele membre să se angajeze pe deplin să pună în aplicare conceptul de vămuire centralizată, deoarece doar prin intermediul unor norme vamale, sisteme de schimb de informații și formate de date armonizate se poate asigura implementarea reușită acestui concept;

27.

regretă dezvoltarea lentă a procesului de simplificare a normelor privind TVA și accizele în statele membre, precum și faptul că apar probleme la colectarea TVA și a accizelor, aceste domenii fiind esențiale pentru realizarea unui sistem de vămuire cu adevărat centralizat; solicită, de asemenea, o cooperare sporită și un schimb mai intens de bune practici în ceea ce privește colectarea TVA-ului la import, programul de funcționare al vămilor și sistemul de taxe și sancțiuni aplicate în cazul nerespectării Codului vamal comunitar, întrucât diferențele existente atrag după sine denaturarea fluxurilor comerciale;

28.

consideră că este nevoie de o oarecare flexibilitate în ceea ce privește normele și procesele aferente serviciilor vamale, pentru a permite statelor membre, acolo unde este posibil, să își adapteze abordarea în funcție de viteza logistică, complexitatea și cantitatea mărfurilor care trebuie prelucrată;

29.

solicită Comisiei și statelor membre să îmbunătățească calitatea serviciilor în ceea ce privește operatorii economici și alte persoane, precum și să reducă sarcina administrativă pentru aceștia; sprijină eforturile Comisiei de a încuraja comercianții din întreaga UE să solicite acordarea statutului de OEA; este preocupat totuși de faptul că investițiile considerabile necesare pentru a obține statutul de OEA pot fi un obstacol serios pentru comercianți, în special pentru IMM-uri; invită Comisia să ia în considerare simplificarea procedurii de solicitare a statutului de OEA;

30.

solicită Comisiei și statelor membre să propună posibilitatea acordării unor avantaje suplimentare concrete comercianților care dețin certificate de OEA și care ar încuraja întreprinderile să solicite acordarea acestui statut; consideră că astfel de avantaje concrete ar conduce în primul rând la reduceri semnificative ale sarcinilor administrative sau ale costurilor, de exemplu scutirea OEA de la constituirea obișnuită a unei garanții pentru datoria vamală și facilitarea plății taxelor vamale și a TVA;

31.

solicită mai ales Comisiei să verifice renunțarea la avizul anticipat atât pentru importuri cât și pentru exporturi în cazul operatorilor deosebit de siguri, cum ar fi OEA, și să facă posibilă renunțarea corespunzătoare la declararea mărfii la vamă bazată pe tranzacții în cadrul „autoevaluării”, precum și al procedurii de vămuire la domiciliu;

32.

atrage totuși atenția asupra tuturor condițiilor necesare pentru dobândirea acestui statut, astfel cum se prevede în articolul 14 din CVM: și anume respectarea cerințelor vamale și fiscale; utilizarea unui sistem satisfăcător de gestionare a registrelor comerciale și, dacă este cazul, de transport, care permit efectuarea adecvată a controalelor vamale; dovada solvabilității financiare; existența unor standarde practice de competență sau calificări profesionale în legătură directă cu activitatea desfășurată; și standarde de siguranță și securitate;

33.

solicită tuturor statelor membre să garanteze faptul că statutul de OEA acordat de un stat membru este recunoscut pe deplin de către celelalte state membre;reamintește importanța asigurării unui tratament egal al operatorilor economici autorizați (OEA) pe întreg teritoriul vamal al UE în ceea ce privește uniformitatea controalelor și recunoașterea reciprocă;

34.

solicită Comisiei să includă în CVM cerințe mai stricte privind asigurarea de servicii de reprezentare în vamă a Uniunii Europene, contribuind astfel la creșterea gradului de profesionalism și de responsabilitate a acestor intermediari și stabilind norme clare care să reglementeze relațiile dintre comisionarii în vamă și tranzitori, astfel încât rolul comisionarilor să fie transformat în agenți de consolidare pentru importatorii mici și mijlocii care nu au capacitatea necesară pentru a pune în aplicare programe de conformitate vamală similare cu cele ale operatorilor economici autorizați europeni;

35.

salută activarea acordului de cooperare dintre Uniunea Europeană și Japonia privind recunoașterea reciprocă a statutului de OEA; încurajează Comisia să negocieze, respectând pe deplin rolul Parlamentului European, acorduri similare și cu alți parteneri importanți, îndeosebi cu SUA, Canada, China și Rusia, și să integreze acest element în negocierea acordurilor comerciale bilaterale pentru a face statutul de OEA mai util pentru întreprinderile din UE;

36.

salută intenția Comisiei de a introduce simplificări procedurale în domeniul importului și exportului;

37.

solicită Comisiei să renunțe și pe viitor la notificările individuale din cadrul așa-ziselor proceduri de vămuire la domiciliu și să prevadă deblocarea mărfii fără participarea autorității vamale pentru a garanta în cazul expedițiilor „just in time” o derulare fără probleme;

38.

atrage atenția asupra faptului că, într-o serie de state membre, IMM-urile folosesc în principal posibilitatea oferită de Codul vamal comunitar de a recurge la o așa-numită declarație vamală verbală atunci când operațiunile de import sau de export nu depășesc valoarea de 1 000 EUR;

39.

stimulează menținerea limitelor de impozitare, respectiv a reglementărilor de excepție existente în prezent în multe state membre cu privire la aplicațiile vamale în cazul expedițiilor de mici dimensiuni din import și export și să le armonizeze la nivel european – de exemplu până la suma de 1 000 de euro – și să le adopte în domeniul avizului anticipat, întrucât eliminarea acestei proceduri simplificate ar duce la majorarea considerabilă a sarcinilor administrative și financiare, în special pentru IMM-uri, ceea ce ar contrazice obiectivul UE privind simplificarea administrativă; insistă să se mențină posibilitatea unei așa-numite declarații vamale verbale în dispozițiile de punere în aplicare a CVM;

40.

solicită menținerea dispozițiilor existente în materie de vânzare la export și includerea anumitor drepturi de autor și taxe de licență în valoarea serviciului vamal, întrucât modificările nejustificate ale acestor prevederi vor duce la o mai mare valoare în vamă și, astfel, la o mai mare sarcină fiscală;

41.

invită Comisia să mențină principiul conform căruia originea nepreferențială a mărfurilor este determinată în funcție de locul în care a fost efectuată ultima prelucrare substanțială, justificată economic;

42.

este îngrijorat de evoluția dorinței de a crea reglementări cu privire la originea nepreferențială cu ajutorul unor diverse metode de stabilire a originii în cazul importului și exportului;

43.

subliniază că, dacă se stabilesc norme suplimentare privind originea, acest lucru ar trebui realizat în așa fel încât să se evite sarcinile administrative inutile pentru întreprinderi și ar trebui să ia în considerare importanța facilitării comerțului internațional;

44.

solicită, în același timp, recunoașterea în viitor de către UE și a certificatelor de export privind originea nepreferențială emise de autoritățile competente din țări terțe;

45.

susține implementarea unor reguli bazate pe liste în domeniul originii nepreferențiale doar pentru cazuri speciale, care ar trebui considerate drept excepții; solicită menținerea regulilor instituite care sunt stabilite în prezent în anexa 10 și 11 la dispozițiile de punere în aplicare a Codului vamal comunitar și renunțarea la o altă extindere a criteriilor bazate pe liste pentru alte produse pentru a putea evita o creștere evidentă a sarcinii administrative de partea autorităților vamale și a operatorilor economici fără niciun beneficiu economic vizibil;

46.

solicită menținerea reglementării prețurilor din prevânzare, precum și eliminarea includerii de costuri în legătură cu analiza de risc, care este legată de costuri considerabile pentru operator; își exprimă îngrijorarea cu privire la propunerile discutate în prezent privind stabilirea unei valori de tranzacție, care nu corespund cerinței de vânzare pentru exportarea pe teritoriul vamal al Comunității și mai mult reprezintă o schimbare de paradigmă până la vânzarea spre importare pe teritoriul vamal al Comunității, ceea ce nu este în concordanță cu Codul vamal GATT;

47.

încurajează o cooperare strânsă între autoritățile vamale, autoritățile de supraveghere a pieței și întreprinderi, spre exemplu pentru a reține produsele nesigure sau/și neconforme la frontiera statelor membre de destinație; solicită Comisiei și statelor membre să asigure instruirea corespunzătoare a funcționarilor, astfel încât produsele cu risc să poată fi depistate mai bine;

48.

salută progresele înregistrate în elaborarea Orientărilor pentru controlul importurilor în domeniul siguranței produselor și solicită Comisiei să le actualizeze permanent, să monitorizeze aplicarea lor și să informeze Parlamentul European cu privire la evoluțiile viitoare din acest domeniu;

49.

solicită Comisiei să examineze posibilitatea creării unei baze de date publice în care statele membre să poată introduce informații privind mărfurile periculoase interceptate în cursul controalelor vamale;

50.

subliniază că veniturile din taxele vamale sunt o parte importantă a resurselor proprii tradiționale ale UE și reprezintă, împreună cu cotizațiile pentru zahăr, 16 777 100 000 EUR pentru anul 2011; prin urmare, un sistem vamal eficace este de importanță primordială atunci când este vorba de protejarea intereselor financiare ale UE; subliniază că funcționarea corectă a serviciilor vamale are consecințe directe în ceea ce privește calcularea taxei pe valoarea adăugată, care este o altă sursă importantă de venit la bugetul UE;

51.

subliniază că prevenirea eficace a neregulilor și a fraudelor în sectorul vamal, prin controale adecvate, nu doar asigură protejarea intereselor financiare ale Uniunii, ci are totodată consecințe importante pentru piața internă, eliminând avantajele necuvenite ale acelor operatori economici care nu plătesc taxele cuvenite sau care scad valorile declarate la vamă în raport cu operatorii economici onești, care respectă normele și care nu recurg la astfel de practici;

52.

continuă să susțină statele membre în efortul lor de a consolida legislația fiscală și vamală, capacitățile de colectare a taxelor, acordurile internaționale împotriva corupției, a evaziunii fiscale și a fluxurilor ilegale, precum și creșterea transparenței financiare; sprijină totodată schimburile îmbunătățite de informații referitoare la legislația vamală actuală;

53.

reamintește că obiectivul Comisiei este de a determina administrațiile vamale naționale să acționeze ca și cum ar constitui o singură entitate, în vederea asigurării unor controale cu rezultate echivalente în fiecare punct de pe teritoriul vamal comunitar; subliniază faptul că acest lucru nu poate fi realizat în lipsa unor sisteme interoperabile de comunicații și de schimb de informații la nivelul statelor membre și al Comisiei; regretă progresele foarte lente înregistrate în această privință; subliniază că, pentru selectarea mărfurilor și a operatorilor economici în scopul controalelor, ar trebui să se aplice norme și criterii fiabile de evaluare a riscurilor stabilite de comun acord;

54.

solicită o cooperare mai strânsă și un schimb mai intens de informații și de practici care și-au dovedit eficacitatea cu autoritățile vamale din statele învecinate cu UE în domeniul modernizării sistemelor vamale și al combaterii contrabandei și a corupției în domeniul vamal;

55.

salută sistemul simplificat de control vamal introdus în 2009 și recunoaște importanța acestuia pentru facilitarea comerțului internațional; subliniază că utilizarea răspândită a procedurilor vamale simplificate pentru import, care tind să reducă formalitățile vamale și controlul vamal înainte de acordarea liberului de vamă pentru mărfuri, este unul dintre elementele-cheie ale politicii vamale a UE; reamintește că peste 70 % din totalul procedurilor vamale au fost simplificate; regretă însă că aceste proceduri au generat niveluri nejustificate de pierderi la bugetul UE și au antrenat încălcări în ceea ce privește politica comercială a UE;

56.

își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că Curtea de Conturi Europeană a constatat că auditul și controlul acestor proceduri simplificate sunt insuficiente în statele membre; prin urmare, subliniază importanța aplicării corespunzătoare a sistemului de control respectiv și încurajează Comisia să monitorizeze cu atenție acest proces pentru a preveni pierderi la bugetul UE și încălcarea dispozițiilor referitoare la politica comercială;

57.

pentru a reduce riscul pierderilor de resurse proprii tradiționale (RPT), invită Comisia să garanteze, la nivelul statelor membre, efectuarea unor audituri de sistem corespunzătoare ale operatorilor înaintea acordării autorizației de a aplica proceduri vamale simplificate, precum și efectuarea de audituri ex-post adecvate;

58.

reamintește faptul că un control vamal ar trebui să se bazeze pe o analiză a riscurilor care utilizează, printre altele, tehnici de prelucrare automată a datelor și subliniază că, în opinia Curții de Conturi Europene, doar profilurile de risc automatizate integrate în prelucrarea declarațiilor vamale pot proteja în mod suficient interesele financiare și interesele de politică comercială ale UE; regretă faptul că foarte puține state membre dispun de profiluri de risc automatizate atât pentru RPT, cât și pentru aspectele politicii comerciale comune; îndeamnă Comisia să întreprindă măsurile necesare pentru a remedia această situație;

59.

își reafirmă poziția prezentată în concluziile din partea a III-a a rezoluției sale din 10 mai 2011 cu privire la rapoartele speciale ale Curții de Conturi în contextul procedurii de descărcare de gestiune a Comisiei pentru 2009, în ceea ce privește raportul special al Curții intitulat „Sunt controlate în mod eficace procedurile de vămuire simplificate pentru importuri?”;

60.

ia act de recenta propunere a Comisiei de regulament privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală de către autoritățile vamale și consideră că autoritățile vamale pot contribui efectiv la protejarea drepturilor de proprietate intelectuală; subliniază că regulamentul modernizat permite reținerea mărfurilor suspectate că încalcă dreptul procedural și că astfel, regulamentul include unul dintre pilonii cadrului juridic comunitar pentru protejarea drepturilor de proprietate intelectuală;

61.

sprijină activitatea desfășurată în cadrul Observatorului european al contrafacerii și al pirateriei și încurajează utilizarea acestuia la potențial maxim; salută, în acest context, recenta propunere a Comisiei de regulament privind atribuirea unor sarcini legate de protecția drepturilor de proprietate intelectuală Oficiului pentru armonizare în cadrul pieței interne (mărci, desene și modele industriale);

62.

încurajează Comisia să adere fără rezerve la spiritul Acordului-cadru privind relațiile dintre Parlamentul European și Comisia Europeană prin îmbunătățirea cooperării și a circulației informațiilor, în special în contextul reuniunilor organizate de Comisie cu experții naționali;

63.

sprijină eforturile Comisiei de a facilita comunicarea dintre comercianți și statele membre; propune totuși și alte îmbunătățiri: îndeamnă Comisia în special să publice toate informațiile și documentele relevante legate de reuniunile cu experții naționali imediat ce sunt disponibile pentru a oferi acces direct la sintezele discuțiilor care au avut loc la reuniunile respective reprezentanților sectorului comercial și tuturor cetățenilor interesați de evoluțiile din domeniul vamal; este convins că această măsură ar fi utilă îndeosebi IMM-urilor, ar asigura transparența și ar sensibiliza publicul larg cu privire la aspectele legate de domeniul vamal;

64.

consideră că un angajament de cooperare între autoritățile vamale, autoritățile de supraveghere a pieței și întreprinderi este extrem de important și ar trebui să se bazeze pe principiile transparenței, consecvenței, coerenței și previzibilității și consideră că fiecare parte ar trebui să recunoască și să respecte nevoile, realitățile și așteptările celeilalte părți, precum și să-și combine cunoștințele și competențele specifice și abilitățile variate pentru a realiza performanțe și rezultate optime;

65.

consideră că toate statele membre ar trebui să dispună de mecanisme formale pentru dialog transparent între autoritățile vamale și sectorul privat; invită serviciile vamale și sectorul privat să identifice și să promoveze cele mai bune practici de cooperare și încurajează ambele părți să efectueze o evaluare a cooperării și să conceapă instrumente de evaluare necesare pentru identificarea problemelor și găsirea unor posibile soluții;

66.

consideră că vămuirea trebuie să fie eficientizată prin implicarea cât mai timpurie în acest proces a tuturor autorităților interesate; prin urmare, sprijină ferm gestiunea coordonată a frontierelor și principiul interfeței unice sub responsabilitatea serviciilor vamale pentru măsurile legislative necesare;

67.

subliniază că principiul ghișeului unic ar trebui aplicat în mod eficient, garantându-se faptul că mărfurile sunt inspectate o singură dată de către toate autoritățile implicate;

68.

este de părere că abilitățile, cunoștințele și experiența profesioniștilor din cadrul serviciilor vamale ar trebui să fie dezvoltate și îmbunătățite constant, întrucât acestea constituie o condiție prealabilă pentru existența unor proceduri vamale de calitate; sprijină statele membre și Comisia în eforturile lor de promovare a formării regulate a funcționarilor vamali;

69.

solicită să fie introduse platforme operaționale comune pentru statele membre și Comisie și insistă că vameșilor și operatorilor economici trebuie să li se asigure o formare adecvată, pentru a garanta aplicarea uniformă a normelor Uniunii și o mai bună protecție a consumatorilor;

70.

subliniază că cercetarea este de o importanță deosebită în analizarea inițiativelor legislative; salută și sprijină cu fermitate eforturile depuse de universitățile și centrele de cercetare din UE, care contribuie la perfecționarea formării funcționarilor vamali; încurajează statele membre să se asigure că există programe de învățământ pertinente pentru promovarea nivelului de excelență profesională în domeniul vamal;

71.

solicită Comisiei și statelor membre să examineze posibilitățile de consolidare ulterioară a cooperării vamale, inclusiv cu celelalte autorități corespunzătoare, precum și armonizarea normelor vamale cu scopul de a ameliora funcționarea uniunii vamale; solicită Comisiei să analizeze această chestiune în contextul măsurilor ulterioare programului Vamă 2013;

72.

consideră că măsurile ulterioare programului Vamă 2013 ar trebui să sprijine în special o punere în aplicare uniformă a legislației vamale a UE, precum și să susțină o abordare echilibrată față de contribuția la competitivitatea europeană, garantând în același timp siguranța și securitatea;

73.

solicită Comisiei și statelor membre să îmbunătățească organizarea procedurilor vamale la frontierele externe ale Uniunii Europene, să creeze condiții mai bune pentru activitatea juridică, comerțul internațional și circulația fără sincope a persoanelor și a bunurilor, să examineze infrastructura la nivelul birourilor vamale de la frontierele externe ale UE, luând în considerare dispozițiile de punere în aplicare a Codului vamal comunitar, să asigure birourilor vamale echipamente moderne de monitorizare și să asigure că aceste instrumente sunt folosite în mod eficient atunci când au loc controale vamale;

74.

subliniază utilitatea consolidării cooperării vamale cu Rusia și cu țările Parteneriatului estic și ale Parteneriatului mediteranean în vederea facilitării comerțului internațional și a combaterii fraudei vamale și a contrafacerii;

75.

încurajează Comisia să elaboreze planuri de cooperare și de coordonare multilaterală în cadrul Organizației Mondiale a Vămilor (OMV), care să permită stabilirea de standarde și reguli comune potrivite în vederea îmbunătățirii siguranței și a eficacității procedurilor vamale și de frontieră, precum și a reducerii costurilor prin intermediul unor standarde comune și al schimbului de bune practici;

76.

consideră că adoptarea în cadrul Rundei de la Doha a unui acord privind facilitarea schimburilor comerciale ar fi benefică pentru statele membre ale Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), îndeosebi prin consolidarea securității juridice și prin reducerea costurilor comerciale; încurajează, prin urmare, Comisia să insiste asupra încheierii acestui acord în vederea conferinței ministeriale care va avea loc între 15-17 decembrie 2011 la Geneva;

77.

subliniază importanța supravegherii controalelor vamale efectuate de țările terțe, pentru ca acestea să fie legitime și să nu fie utilizate, în nicio împrejurare, ca instrument pentru a crea, de facto, noi bariere netarifare în ceea ce privește mărfurile care provin din UE;

78.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.