Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52011AE1604

    Avizul Comitetului Economic și Social European privind Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind alimentele destinate sugarilor și copiilor de vârstă mică și alimentele destinate unor scopuri medicale speciale COM(2011) 353 final – 2011/0156 (COD)

    JO C 24, 28.1.2012, p. 119–121 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

    28.1.2012   

    RO

    Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

    C 24/119


    Avizul Comitetului Economic și Social European privind Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind alimentele destinate sugarilor și copiilor de vârstă mică și alimentele destinate unor scopuri medicale speciale

    COM(2011) 353 final – 2011/0156 (COD)

    2012/C 24/26

    Raportor: dna Madi SHARMA

    La 5 iulie 2011, în conformitate cu articolul 114 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Parlamentul European și Consiliul au hotărât să consulte Comitetul Economic și Social European cu privire la

    Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind alimentele destinate sugarilor și copiilor de vârstă mică și alimentele destinate unor scopuri medicale speciale

    COM(2011) 353 final – 2011/0156 (COD).

    Secțiunea pentru agricultură, dezvoltare rurală și protecția mediului, însărcinată cu pregătirea lucrărilor Comitetului pe această temă, și-a adoptat avizul la data de 6 octombrie 2011.

    În cea de-a 475-a sesiune plenară, care a avut loc la 26 și 27 octombrie 2011 (ședința din 26 octombrie), Comitetul Economic și Social European a adoptat prezentul aviz cu 141 de voturi pentru și 6 abțineri.

    1.   Concluzii și recomandări

    1.1

    Comitetul își exprimă aprecierea pentru revizuirea cuprinzătoare a legislației existente în materie de alimente realizată de Comisie și recunoaște că este dificil să se clarifice distincția dintre alimentele destinate consumului de către populație în general și cele destinate unor grupuri specifice. Această lipsă de claritate face dificilă interpretarea, punerea în aplicare și controlul aplicării legislației actuale, în special pentru statele membre și societatea civilă.

    1.2

    Comisia a realizat o evaluare detaliată a impactului și a organizat consultări asociate acesteia, care răspund obiectivelor acesteia de coerență, simplificare și armonizare a pieței interne. Analiza de impact a avut ca obiect chestiuni ca sarcinile administrative, schimbarea compoziției produselor și etichetarea, inovarea, competitivitatea, prețurile, protecția și informarea consumatorilor, consecințele posibile în ce privește ocuparea forței de muncă și întreprinderile mici, precum și bunăstarea socială.

    1.3

    Este esențial să mențină definiția actuală a conceptului de „alimente destinate unor scopuri medicale speciale”, pentru a permite diferențierea acestora de alimentele de consum general, precum și includerea unor ingrediente vitale, cum ar fi aminoacizii sau oligopeptidele.

    1.4

    În plus, CESE consideră că formulele pentru copiii prematuri, care formează un grup extrem de vulnerabil și deseori cu probleme de sănătate, ar trebui incluse în categoria alimentelor complete, cu o formulă nutrițională standard.

    1.5

    După cum recunoaște Comisia, modul în care este pus în aplicare în prezent cadrul legislativ existent duce la denaturarea comerțului pe piața internă, ca urmare a diferențelor în materie de interpretare și de control al aplicării dintre statele membre. Se speră că noul regulament propus să corecteze această denaturare, fără a exista efecte negative în ceea ce privește ocuparea forței de muncă sau IMM-urile din sector, și să permită în permanență inovarea.

    1.6

    Toate produsele destinate consumului uman sunt protejate în prezent prin legislația UE privind siguranța alimentară, etichetarea și mențiunile legate de alimente, cu sprijinul EFSA (Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară). Noua propunere va contribui la armonizarea normelor UE în domeniul siguranței alimentare și al protecției consumatorilor, eliminând orice suprapunere sau ambiguitate. Principiul subsidiarității va fi respectat, permițându-li-se statelor membre să aplice norme naționale atunci când această măsură este justificată de necesitatea de a proteja sănătatea publică.

    1.7

    CESE îndeamnă Comisia să revadă situația preparatelor de creștere destinate copiilor cu vârsta între 12 și 36 de luni, folosind evaluări științifice riguroase. În prezent există concluzii științifice contradictorii, iar publicul are nevoie de informații și îndrumări clare.

    1.8

    CESE consideră că noua legislație ar trebui să mențină actualele dispoziții legale [articolul 8 alineatul (2) din Directiva 2009/39/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 mai 2009 privind produsele alimentare cu destinație nutrițională specială], care prevăd ca informațiile privind produsele alimentare cu destinație nutrițională specială și utilizarea corectă a acestora să fie comunicate personalului sanitar, pentru ca acesta să fie în măsură să informeze corect și să facă recomandări adecvate consumatorilor și pacienților.

    1.9

    CESE solicită Comisiei să se asigure că nu are loc o denaturare a comerțului în domeniul alimentelor destinate sportivilor, care dețin o piață de desfacere europeană estimată la 2 357 milioane EUR în Europa, având o rată de creștere de 7 %. În contextul mai larg al siguranței alimentare și al etichetării produselor alimentare, CESE solicită totodată Comisiei să aibă în vedere introducerea, în cadrul legislației viitoare, a unor avertismente aplicate pe produsele alimentare ale căror profiluri nutriționale (în special în cazul produselor destinate sportivilor și al produselor de slăbit/pentru controlul greutății) ar putea avea efecte negative în cazul în care sunt consumate pe perioade lungi de timp și în cantități nerecomandabile.

    1.10

    CESE recunoaște faptul că, datorită diversității economice, sociale și culturale existente în prezent în Europa, s-ar putea să nu fie posibil ca toate grupurile de populație să primească toate substanțele nutritive necesare unei vieți sănătoase, ceea ce a condus în timp la dezvoltarea alimentelor îmbogățite, dezvoltare căreia Comisia i-a răspuns prin elaborarea unor norme privind publicitatea și etichetarea. În acest context, CESE își exprimă sprijinul ferm pentru actualele măsuri legislative și de punere în aplicare ale UE, care vor garanta că toate mențiunile afișate din proprie inițiativă pe produsele alimentare sunt clare, precise și bine fundamentate. Aceste mențiuni trebuie să nu îi ducă în eroare pe consumatorii finali, astfel încât aceștia să poată face alegeri informate și, în cazul produselor alimentare cu destinație nutrițională specială, personalul calificat în medicină, nutriție dietetică sau farmacie să primească informații adecvate despre conținutul nutrițional și utilizarea corectă a acestora.

    1.11

    În sfârșit, CESE susține cerința recurentă din considerentele propunerii Comisiei, referitoare la un sistem de alertă timpurie pentru produse alimentare și furaje, care să fie implementat în cazul crizelor alimentare care i-ar putea afecta pe consumatorii de pretutindeni din Europa.

    2.   Context

    2.1

    Libera circulație a produselor alimentare sigure și sănătoase reprezintă un aspect esențial al pieței interne și contribuie în mod semnificativ la sănătatea și la bunăstarea cetățenilor. În acest context, s-a elaborat legislația UE referitoare la produsele alimentare, pentru a garanta faptul că „produsele alimentare nu pot fi introduse pe piață dacă nu sunt sigure”. Această cerință privește atât conținutul fizic al acestora, cât și dispozițiile în materie de etichetare.

    2.2

    Directiva-cadru privind alimentele dietetice (Directiva nr. 2009/39/EC) a fost adoptată în 1977 și urmărea formularea unui răspuns la faptul că „diferențele dintre cadrele legislative naționale referitoare la alimentele cu destinație nutrițională specială reprezintă o barieră pentru libera circulație și pot crea condiții de concurență inegale”. Termenii din definiția „alimentelor destinate unor scopuri medicale speciale” au fost menținuți în propunere, ceea ce asigură diferențierea de alimentele standard și includerea unor ingrediente esențiale în prepararea lor. „Definiția comună a alimentelor dietetice” prezentă în cadrul secțiunii „Dispoziții generale și norme de etichetare comune” precizează că alimentele dietetice au trei caracteristici majore:

    sunt speciale și pot fi deosebite de produsele alimentare normale (prin compoziție sau modul de producție);

    sunt destinate unor grupuri specifice ale populației și nu pentru populație în ansamblul său;

    satisfac cerințele nutriționale specifice ale persoanelor cărora le sunt destinate.

    2.3

    Exemple de alimente dietetice, astfel cum sunt definite acestea în Directiva-cadru privind alimentele dietetice, sunt alimentele destinate sugarilor sau copiilor de vârstă mică, persoanelor care suferă de intoleranță la gluten sau unor scopuri medicale speciale, în aceste cazuri pe ambalaj trebuind să fie inscripționată o „declarație privind adecvarea la destinația nutrițională respectivă”. Pentru unele dintre aceste categorii (formulele de început, preparatele pe bază de cereale și alimentele pentru copii, produsele alimentare utilizate în dietele hipocalorice, alimentele destinate unor scopuri medicale speciale, produsele alimentare adecvate pentru persoanele cu intoleranță la gluten), a fost adoptată deja legislație specifică în ceea ce privește normele privind compoziția și etichetarea. Cu toate acestea, nu s-au adoptat norme specifice pentru produsele alimentare destinate sportivilor, cele destinate persoanelor care suferă de diabet și cele destinate persoanelor cu intoleranță la lactoză.

    2.4

    În 2007, Comisia a inițiat un proces de consultare cu statele membre cu privire la Directiva-cadru privind produsele dietetice. De la acea dată, au avut loc consultări suplimentare cu statele membre, s-au organizat grupuri de coordonare între serviciile Comisiei (SANCO, AGRI, ENTR, RTD, TRADE și Secretariatul General), grupuri de consultare a industriei și a consumatorilor și a fost pregătit, de asemenea, un studiu extern.

    2.5

    Ca urmare a acestor consultări, Comisia a prezentat această propunere de regulament privind alimentele destinate sugarilor și copiilor de vârstă mică și alimentele destinate unor scopuri medicale speciale. Regulamentul propus va abroga următoarele directive:

    Directiva 2009/39/CE privind produsele alimentare cu destinație nutrițională specială (reformarea directivei-cadru din 1989);

    Directiva 92/52/CEE privind formulele inițiale și formulele de continuare ale preparatelor pentru sugari și ale preparatelor de continuare, destinate exportului în terțe țări;

    Directiva 96/8/CE privind produsele alimentare utilizate în dietele hipocalorice pentru scăderea în greutate;

    Regulamentul (CE) nr. 41/2009 al Comisiei privind compoziția și etichetarea produselor alimentare adecvate pentru persoanele cu intoleranță la gluten.

    2.6

    Comisia propune simplificarea și clarificarea cerințelor juridice aplicabile unui număr limitat de categorii de alimente și stabilirea unei liste unice de substanțe care se pot adăuga în aceste alimente („lista la nivelul UE”) reglementate de această propunere. În special, aceasta:

    renunță la conceptul de alimente dietetice;

    creează o nouă legislație-cadru generală cu un domeniul de aplicare clar și bine definit, care acoperă numai câteva categorii bine definite de alimente care au fost identificate ca esențiale pentru anumite grupuri bine stabilite de consumatori cu nevoi nutriționale specifice;

    păstrează anumite măsuri specifice pentru aceste categorii esențiale de alimente;

    stabilește normele generale privitoare la compoziție și etichetare care se aplică acestor categorii de alimente;

    elimină diferențele de interpretare și dificultățile pentru statele membre și operatorii în materie de aplicare a diverselor acte legislative privitoare la alimente, prin simplificarea mediului de reglementare;

    elimină sarcinile și costurile asociate procedurii de notificare;

    asigură tratamentul identic al produselor similare în întreaga Uniune;

    elimină normele care au devenit inutile, incoerente și potențial divergente;

    stabilește o măsură legislativă unică pentru substanțele care pot fi adăugate la lista de alimente care fac obiectul prezentei propuneri.

    2.7

    Sunt prevăzute proceduri de urgență, astfel cum sunt enumerate acestea la articolul 6 din propunerea Comisiei, pentru situațiile în care produsele alimentare reglementate de această propunere constituie un risc grav pentru sănătatea umană.

    Bruxelles, 26 octombrie 2011

    Președintele Comitetului Economic și Social European

    Staffan NILSSON


    Top