4.

Curtea a auditat următoarele:

în conformitate cu prevederile articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE).

5.

În opinia Curții, conturile institutului aferente exercițiului încheiat la 31 decembrie 2016 prezintă în mod fidel, sub toate aspectele semnificative, situația financiară a acestuia la 31 decembrie 2016, precum și rezultatele operațiunilor sale, fluxurile sale de numerar și modificările în structura activelor nete pentru exercițiul încheiat la această dată, în conformitate cu dispozițiile regulamentului său financiar și cu normele contabile adoptate de contabilul Comisiei. Aceste norme se bazează pe standardele de contabilitate pentru sectorul public acceptate la nivel internațional.

6.

În opinia Curții, operațiunile de venituri subiacente conturilor aferente exercițiului încheiat la 31 decembrie 2016 sunt conforme cu legile și reglementările în vigoare sub toate aspectele semnificative.

7.

În opinia Curții, plățile subiacente conturilor aferente exercițiului încheiat la 31 decembrie 2016 sunt conforme cu legile și reglementările în vigoare sub toate aspectele semnificative.

8.

În conformitate cu articolele 310-325 TFUE și cu regulamentul financiar al institutului, conducerea este responsabilă de întocmirea și de prezentarea conturilor pe baza standardelor de contabilitate pentru sectorul public acceptate la nivel internațional, precum și de legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente conturilor. Această responsabilitate include conceperea, implementarea și menținerea controalelor interne necesare pentru întocmirea și pentru prezentarea unor situații financiare care să nu fie afectate de denaturări semnificative, fie rezultate din acte de fraudă, fie rezultate din erori. Conducerea are, în egală măsură, responsabilitatea de a se asigura că activitățile, operațiunile financiare și informațiile reflectate în situațiile financiare sunt conforme cu dispozițiile care le reglementează. Responsabilitatea finală pentru legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente conturilor aparține conducerii institutului.

9.

În ceea ce privește întocmirea conturilor, conducerea este responsabilă de evaluarea capacității institutului de a-și continua activitatea, prezentând, după caz, aspectele relevante pentru continuitatea activității și utilizând principiul contabil al continuității activității.

10.

Persoanele însărcinate cu guvernanța sunt responsabile de supravegherea procesului de raportare financiară al institutului.

11.

Obiectivul Curții este, pe de o parte, de a obține o asigurare rezonabilă referitor la prezența sau la absența unor denaturări semnificative în cadrul conturilor institutului și la conformitatea operațiunilor subiacente cu legile și reglementările în vigoare și, pe de altă parte, de a furniza Parlamentului European și Consiliului sau, după caz, altor autorități responsabile de descărcarea de gestiune, o declarație de asigurare cu privire la fiabilitatea conturilor și la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente acestora, pe baza auditului său. Asigurarea rezonabilă reprezintă un nivel de asigurare ridicat, dar nu este o garanție a faptului că auditul va detecta întotdeauna eventualele denaturări semnificative sau neconformități existente. Acestea pot apărea ca rezultat fie al unei fraude, fie al unei erori și sunt considerate a fi semnificative dacă se estimează, în mod rezonabil, că ele ar putea, în mod individual sau agregat, influența deciziile economice pe care utilizatorii conturilor le pot lua pe baza acestora.

12.

Auditul implică aplicarea unor proceduri în vederea obținerii de probe de audit privind sumele și informațiile prezentate în conturi și privind legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente acestora. Procedurile de audit sunt alese pe baza raționamentului auditorului, care include evaluarea riscurilor ca în cadrul conturilor să se regăsească denaturări semnificative sau ca la nivelul operațiunilor subiacente să existe neconformități semnificative cu cerințele din legislația Uniunii Europene, fie că aceste denaturări sau neconformități rezultă din acte de fraudă, fie că rezultă din erori. Atunci când evaluează aceste riscuri, auditorul analizează controalele interne relevante pentru întocmirea și prezentarea fidelă a conturilor și pentru legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente, scopul fiind însă acela de a defini proceduri de audit corespunzătoare în raport cu circumstanțele date, și nu de a exprima o opinie cu privire la eficacitatea controalelor interne respective. Auditul include, în egală măsură, aprecierea caracterului adecvat al politicilor contabile utilizate și a caracterului rezonabil al estimărilor contabile elaborate de conducere, precum și evaluarea prezentării globale a conturilor.

13.

În ceea ce privește veniturile, Curtea verifică finanțarea primită de la Comisie și evaluează procedurile stabilite de institut pentru colectarea taxelor și a altor venituri, dacă este cazul.

14.

În ceea ce privește cheltuielile, Curtea examinează operațiunile de plăți la momentul la care cheltuielile au fost suportate, înregistrate și acceptate. Plățile în avans sunt examinate în momentul în care beneficiarul fondurilor furnizează justificarea pentru utilizarea lor corespunzătoare, iar institutul acceptă această justificare prin închiderea și validarea plății în avans, indiferent dacă acest lucru are loc în același exercițiu sau ulterior.

15.

La întocmirea prezentului raport și a declarației de asigurare, Curtea a luat în considerare activitatea de audit desfășurată de auditorul extern independent cu privire la conturile institutului, în conformitate cu prevederile articolului 208 alineatul (4) din Regulamentul financiar al UE (7).

16.

Coordonarea și reprezentarea comunităților de cunoaștere și inovare este asigurată de așa-numitele entități juridice ale comunităților, care sunt finanțate aproape în totalitate de către institut. În cadrul auditului său, Curtea a acordat o atenție deosebită procedurilor de achiziții desfășurate de către aceste entități, considerate unul dintre domeniile cu risc ridicat.

17.

Conform acordurilor de grant din 2015, entitățile juridice ale comunităților de cunoaștere și inovare și/sau partenerii acestor comunități trebuie să se asigure că orice procedură de achiziții urmărește obținerea unui raport optim costuri-beneficii sau, după caz, a celui mai mic preț posibil. În cazul tuturor contractelor de peste 60 000 de euro, acordul de grant prevede că entitățile juridice ale comunităților de cunoaștere și inovare și/sau partenerii acestor comunități trebuie să invite cel puțin trei operatori economici să participe la procedură și să documenteze desfășurarea acesteia astfel încât transparența sa să poată fi demonstrată. Curtea a auditat un eșantion de proceduri de achiziții în valoare de aproximativ 7 milioane de euro, care fuseseră efectuate de entitățile juridice respective și care erau finanțate integral de către institut. Auditul a identificat deficiențe semnificative, cum ar fi atribuirea directă a contractelor, lipsa unor elemente esențiale din documentația de atribuire, prelungiri importante ale duratelor inițiale ale contractelor și/sau majorări importante ale valorii acestora, contracte fără limită de timp și/sau valoare sau ponderi calitate/preț care neutralizau concurența prin preț. Plățile efectuate în 2016 în legătură cu aceste proceduri de achiziții neconforme s-au ridicat la 2,2 milioane de euro. Institutul identificase, la rândul său, deficiențele respective referitoare la achiziții în legătură cu una dintre entitățile juridice și a introdus un plan de acțiune vizând ameliorarea viitoarelor proceduri de achiziții în cazul tuturor entităților.

18.

Există, în prezent, o insecuritate juridică legată de calitatea de autoritate contractantă a acestor entități juridice (8). În cazul în care sunt autorități contractante, atunci ele ar trebui să aplice normele specificate în Directiva 2014/18/CE privind achizițiile publice (9), care sunt mai stricte decât cele prevăzute în acordurile de grant. Institutul este în curs de a discuta această chestiune împreună cu serviciile Comisiei, astfel încât să se ajungă la o securitate juridică în ceea ce privește entitățile juridice în viitor.

19.

În pofida unei majorări considerabile a bugetului, și anume de la 309 milioane de euro (2008-2013) la 2,4 miliarde de euro (2014-2020), și în pofida creșterii de la trei la șase a numărului de comunități de cunoaștere și inovare la sfârșitul lui 2016, numărul de posturi autorizate ale institutului nu s-a modificat semnificativ (a se vedea tabelul 2). În Raportul special nr. 4/2016 (10), Curtea a subliniat riscul ca institutul să nu dispună de o capacitate suficientă pentru a face față volumului de muncă crescut. Directorul interimar al institutului a făcut trimitere la acest risc în raportul anual de activitate pe 2015.