8.5.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

CE 131/87

—

având în vedere Comunicarea Comisiei din 23 noiembrie 2010 intitulată „O agendă pentru noi competențe și locuri de muncă: o contribuție europeană la ocuparea integrală a forței de muncă” (COM(2010)0682),

—

având în vedere poziția sa din 8 septembrie 2010 referitoare la propunerea de decizie a Consiliului privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre: Partea a II-a a Orientărilor integrate Europa 2020 (1),

—

având în vedere Decizia 2010/707/UE a Consiliului din 21 octombrie 2010 privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre (2),

—

având în vedere Rezoluția sa din 6 iulie 2010 referitoare la promovarea accesului tinerilor pe piața muncii și la consolidarea statutului stagiarilor, stagiilor și uceniciilor (3),

—

având în vedere Rezoluția sa din 6 iulie 2010 referitoare la contractele atipice, securizarea parcursului profesional, flexisecuritate și noile forme de dialog social (4),

—

având în vedere Rezoluția sa din 7 septembrie 2010 referitoare la dezvoltarea potențialului de creare de locuri de muncă al unei noi economii durabile (5),

—

având în vedere Concluziile Consiliului din 6 decembrie 2010 privind „Politicile de ocupare a forței de muncă pentru o economie competitivă, cu emisii scăzute de dioxid de carbon, eficientă din punctul de vedere al resurselor și ecologică”,

—

având în vedere studiul realizat în 2010 de Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale (CEDEFOP) intitulat „Competențe pentru locuri de muncă ecologice”,

—

având în vedere Rezoluția sa din 25 octombrie 2011 referitoare la promovarea mobilității lucrătorilor în cadrul Uniunii Europene (6),

—

având în vedere Comunicatul de la Bruges privind dezvoltarea cooperării europene în domeniul educației și formării profesionale pentru perioada 2011-2020, care a fost adoptat la 7 decembrie 2010 (7),

—

având în vedere studiul CEDEFOP din 2010 intitulat „Cererea și oferta de competențe în Europa: prognoză pe termen mediu până în 2020” (8),

—

având în vedere studiul CEDEFOP din mai 2009 intitulat „Competențele pentru viitorul Europei: anticiparea cerințelor pieței muncii în materie de competențe”,

—

având în vedere acordul-cadru din 25 martie 2010 privind piețele muncii care favorizează incluziunea semnat de CES, BUSINESSEUROPE, UEAPME și Centrul European al Întreprinderilor cu Participare Publică,

—

având în vedere Comunicarea Comisiei din 3 martie 2010 intitulată „Europa 2020: o strategie europeană pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii” (COM(2010)2020),

—

având în vedere Comunicarea Comisiei din 12 ianuarie 2011 intitulată „Analiză anuală a creșterii: formularea răspunsului cuprinzător al UE la criză” (COM(2011)0011) și Proiectul de raport comun privind ocuparea forței de muncă anexat la aceasta,

—

având în vedere Comunicarea Comisiei din 23 februarie 2011 intitulată „Revizuirea «Small Business Act» pentru Europa” (COM(2011)0078),

—

având în vedere Comunicarea Comisiei din 9 noiembrie 2010 intitulată „Concluziile celui de-al cincilea raport privind coeziunea economică, socială și teritorială: viitorul politicii de coeziune” (COM(2010)0642),

—

având în vedere documentul de lucru al personalului Comisiei privind „Progresele către obiectivele europene comune în domeniul educației și formării” (SEC(2011)0526),

—

având în vedere Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu handicap și intrarea sa în vigoare în Uniune la 21 ianuarie 2011, în conformitate cu Decizia 2010/48/CE a Consiliului din 26 noiembrie 2009 privind încheierea de către Comunitatea Europeană a Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap (9),

—

având în vedere raportul Asociației Europene a Furnizorilor de Servicii pentru Persoane cu Handicap (EASPD), care arată că, odată cu accentuarea șomajului, devine tot mai dificil pentru persoanele cu handicap să găsească un loc de muncă și să îl păstreze și că, în numeroase țări, rata șomajului în rândul persoanelor cu handicap este mai mare decât în rândul persoanelor fără handicap,

—

având în vedere Comunicarea Comisiei din 21 septembrie 2010 intitulată „Strategie pentru egalitatea între femei și bărbați 2010-2015” (COM(2010)0491),

—

având în vedere Concluziile Consiliului din 7 martie 2011 privind Pactul european pentru egalitatea de șanse între femei și bărbați (2011-2020),

—

având în vedere Comunicarea Comisiei din 3 octombrie 2008 referitoare la o recomandare a Comisiei privind incluziunea activă a persoanelor excluse de pe piața muncii (COM(2008)0639) și Rezoluția sa din 6 mai 2009 (10) referitoare la acest subiect,

—

având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, avizul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, avizul Comisiei pentru dezvoltare regională, avizul Comisiei pentru cultură și educație și avizul Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (A7-0320/2011),

A.

întrucât, potrivit unor date recente publicate de Eurostat, criza economică mondială a dus la creșterea ratei șomajului în Uniunea Europeană la nivelul actual de 9,5 %, ceea ce înseamnă 22 828 milioane de oameni, dintre care 19,4 % sunt șomeri de lungă durată; întrucât șomajul în rândul tinerilor se ridică la 20,4 %, ajungând până la 40 % în unele state membre;

B.

întrucât IMM-urile, care sunt o forță motrice pentru creșterea economică, crearea de locuri de muncă și realizarea obiectivelor fixate pentru 2020, au pierdut peste 3,5 milioane de locuri de muncă din cauza crizei economice;

C.

întrucât, ca o consecință a crizei economice din 2008, sectorul primar și sectorul de producție au pierdut mai multe locuri de muncă decât se estima, iar previziunile arată că vor mai pierde încă circa 2,5 milioane de locuri de muncă până în 2020;

D.

întrucât recesiunea economică din 2008 a afectat atât cererea, cât și oferta de competențe de pe piața muncii, sporind astfel în mod radical incertitudinea legată de perspectivele de angajare și antrenând nevoia ca persoanele să fie mai bine informate cu privire la perspectivele de angajare de pe piața muncii;

E.

întrucât măsurile de austeritate aplicate într-o serie de state membre au coincis cu creșteri semnificative ale șomajului și sunt în parte responsabile pentru acestea;

F.

întrucât este necesar ca factorii de decizie să protejeze cetățenii împotriva riscului de șomaj, asigurându-se că forța de muncă dispune de competențele adecvate pentru a-și optimiza capacitatea de inserție profesională;

G.

întrucât progresele înregistrate în domeniul noilor tehnologii și schimbările observate în structura economiilor europene au făcut indispensabile actualizarea și ameliorarea competențelor pe tot parcursul vieții profesionale;

H.

întrucât promovarea unei economii sociale, eficiente din punctul de vedere al resurselor, ecologice și competitive reprezintă unul dintre obiectivele Strategiei Europa 2020;

I.

întrucât serviciile, cum ar fi cele de vânzări, de securitate, de curățenie, de catering, de îngrijire și serviciile personale, reprezintă în continuare domeniul care va crea cele mai multe locuri de muncă de acum până în 2020 și ar putea fi sectorul cu cea mai rapidă creștere;

J.

întrucât sectorul agroalimentar își recapătă importanța mondială, ceea ce înseamnă că va fi nevoie de competențe diverse și de un nivel mai ridicat, dar că se reduce considerabil numărul locurilor de muncă pentru lucrătorii cu calificări reduse;

K.

întrucât realizarea unei creșteri durabile și trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon, protecția mediului și dezvoltarea de noi tehnologii ecologice vor necesita competențe adecvate;

L.

întrucât schimbările tehnologice și noile modele de organizare a muncii din cadrul sectoarelor influențează firesc modelele de ocupare a forței de muncă în ceea ce privește competențele necesare pentru diferite profesii și niveluri de calificare;

M.

întrucât economiile solicită din ce în ce mai mult competențe creative, interactive, de comunicare și de soluționare a problemelor la locul de muncă, în timp ce lucrătorii cu calificări reduse sau cei care desfășoară activități de rutină se confruntă cu un risc major de pierdere a locului de muncă;

N.

întrucât lucrătorii cu un nivel scăzut de educație și de competențe, la fel ca și cei provenind din grupuri vulnerabile, se vor confrunta cu un risc sporit de pierdere a locului de muncă, de muncă precară și de sărăcie dacă nu li se oferă posibilități adecvate de formare și reconversie profesională care să le permită să țină ritmul cu cerințele pieței muncii;

O.

întrucât eficacitatea pe termen lung a formării profesionale și a educației superioare depinde de diverși factori, cum ar fi disponibilitatea unei educații de calitate și a unei oferte de formare, egalitatea de șanse și un acces fără obstacole pentru toți, disponibilitatea serviciilor de îngrijire, investiții publice susținute, situația și gestionarea eficace a finanțelor publice și o mai bună articulare între nevoile indivizilor și cele ale pieței muncii;

P.

întrucât UE s-a angajat să îmbunătățească nivelul educației, reducând până în 2020 la mai puțin de 10 % rata abandonului școlar și crescând procentul persoanelor care au absolvit o formă de studii superioare la cel puțin 40 %;

Q.

întrucât se estimează că va crește numărul locurilor de muncă pentru care este nevoie de calificări științifice și tehnice de înalt nivel și că, în 2020, aproximativ 50 % din toate locurile de muncă vor viza lucrători cu calificări medii, iar 35 % vor viza lucrători cu calificări superioare (față de 29 % în prezent); întrucât vor fi necesare calificări suplimentare pentru o economie durabilă în rândul tuturor ocupațiilor și al segmentelor de competențe;

R.

întrucât migrația, atât în interiorul UE, cât și în UE și în afara ei, și schimbările demografice vor influența tot mai mult dimensiunea și compoziția viitoare a populației active din statele membre și vor avea implicații importante asupra cererii și ofertei de calificări, în special în statele membre în care se înregistrează un declin rapid al populației sau care fac obiectul unui exod masiv de inteligență;

S.

întrucât, în numeroase cazuri, competențele și calificările lucrătorilor migranți nu sunt recunoscute în mod adecvat și nu sunt utilizate în mod optim și întrucât lucrătorii migranți se confruntă adesea cu dificultăți legate de accesul lor pe piața muncii și de educație și formare, nu în ultimul rând din cauza lipsei de informații cu privire la drepturile lor sociale și de muncă și din cauza lipsei de implicare în asociațiile lucrătorilor; întrucât politicile de integrare care sprijină accesul la educație, formare și locuri de muncă pentru populația imigrantă pot avea deci o contribuție importantă la acoperirea viitoarelor nevoi de pe piața muncii;

T.

întrucât, chiar dacă microcreditele reprezintă un instrument vital pentru antreprenoriatul în rândul femeilor și pentru crearea unor întreprinderi familiale, femeile rămân slab reprezentate în activitatea antreprenorială în Uniunea Europeană, cu o medie de 30 % din numărul total de antreprenori;

U.

întrucât peste 60 % dintre studenții absolvenți de universități sunt femei; întrucât nu destule femei și fete se îndreaptă spre domeniul științei, ceea ce duce la o puternică segregare de gen în acest sector; întrucât dezechilibrul de gen de la nivelul ocupării forței de muncă în sectorul tehnologiei informației a avut de-a lungul timpului tendința de a se dezvolta, și nu de a se restrânge;

V.

întrucât femeile sunt dezavantajate pe piața muncii, ele fiind reprezentate în mod disproporționat în munca cu fracțiune de normă și în noile forme de organizare a muncii, adesea precare, și se confruntă cu obstacole în ceea ce privește accesul deplin la drepturi sociale, la protecție socială și beneficii sociale;

W.

întrucât o creștere economică durabilă poate spori numărul de locuri de muncă decente și poate contribui la relansarea economiilor din UE;

X.

întrucât UE investește în continuare mai puțin decât partenerii și concurenții săi economici din restul lumii în cercetare, inovare și educație, care sunt pietrele de temelie ale creșterii economice și ale îmbunătățirii condițiilor de trai; întrucât sunt necesare investiții majore în economia cunoașterii, în formarea tehnică și în actualizarea formării profesionale;

Y.

întrucât dezvoltarea orientată și adaptată a competențelor este esențială pentru a ajuta persoanele să dobândească competențe noi, pe baza căror să poată profita de pe urma tranziției spre o economie mai durabilă; întrucât există argumente economice convingătoare pentru dezvoltarea competențelor, pentru integrarea pe piața forței de muncă și pentru incluziunea socială; întrucât reducerea investițiilor în dezvoltarea competențelor va avea un impact negativ pe termen lung,

1.

reamintește că, în cadrul Strategiei Europa 2020, statele membre au convenit asupra unui obiectiv de 75 % pentru ocuparea forței de muncă pentru grupa de vârstă 20-64 de ani până în 2020, obiectiv strâns legat de creșterea economică și de sustenabilitatea sistemelor de asigurări sociale și a finanțelor publice din Europa; reamintește că rata de ocupare a forței de muncă în rândul femeilor se situează în prezent la 58,2 %; subliniază că o reducere drastică a ratei șomajului în rândul tinerilor, o participare sporită a femeilor pe piața muncii și implementarea efectivă a priorității fixate în strategie cu privire la incluziune reprezintă condiții prealabile esențiale pentru a atinge obiectivul stabilit în materie de ocupare a forței de muncă; subliniază că majoritatea programelor naționale de reformă nu reușesc să îndeplinească obiectivul legat de ocuparea a forței de muncă și de sărăcie și invită toate părțile interesate să își intensifice eforturile pentru a asigura succesul Strategiei Europa 2020;

2.

reiterează faptul că cele cinci obiective principale ale Uniunii sunt promovarea ocupării forței de muncă, îmbunătățirea condițiilor pentru inovare, cercetare și dezvoltare, îndeplinirea obiectivelor privind energia și schimbările climatice, îmbunătățirea nivelurilor de educație și promovarea incluziunii sociale;

3.

reiterează existența unor obstacole majore în calea creșterii semnificative a ratei ocupării forței de muncă în UE, a combaterii șomajului structural și a creării de noi locuri de muncă și, astfel, în calea creșterii productivității și a consolidării competitivității; consideră că, pe lângă optimizarea funcționării piețelor muncii, printre provocările care trebuie abordate cu prioritate se numără lipsa de adecvare și nivelul insuficient al calificărilor pe care numeroși lucrători le au în prezent, precum și pozițiile inferioare pe care se situează anumite țări europene în raport cu situația internațională în ceea ce privește nivelurile de educație; consideră că o abordare integrată cu privire la dezvoltarea bazei de competențe necesare va fi esențială în valorificarea potențialului unei noi economii durabile și invită Comisia să dea urmare cererilor exprimate de Parlament în acest sens în comunicarea pe care urmează să o prezinte pe tema creării de locuri de muncă într-o nouă economie durabilă;

4.

subliniază că rata de ocupare a forței de muncă și performanța economică se susțin reciproc în generarea unor niveluri ridicate de creștere economică și de locuri de muncă de calitate; recomandă cu insistență, însă, ca statele membre să respecte orientările integrate „Europa 2020” pentru politicile de ocupare a forței de muncă și orientările generale ale politicilor economice, asigurându-se totodată că politicile urmărite țin seama de circumstanțele naționale, regionale și locale și de condițiile specifice din fiecare stat membru;

5.

subliniază faptul că statele membre sunt în continuare responsabile pentru elemente-cheie ale politicii sociale precum impozitele, programele de protecție socială, unele reglementări în materie de ocupare a forței de muncă, asistența medicală și educația; consideră că este esențial ca politicile sociale să răspundă circumstanțelor naționale, regionale și locale și, în special, condițiilor din fiecare stat membru;

6.

solicită o mai bună coordonare a politicilor economice ale statelor membre pentru a stimula creșterea durabilă și crearea de locuri de muncă și pentru a facilita o concurență efectivă, ținându-se seama de inegalitățile regionale din Europa în ceea ce privește rata de ocupare forței de muncă și rata șomajului; îndeamnă statele membre să respecte normele privind disciplina bugetară pentru a reduce riscul unui deficit excesiv și solicită o supraveghere bugetară efectivă, permițându-se totodată investiții publice conforme cu obiectivele UE în materie de creștere economică și de ocupare a forței de muncă; subliniază, însă, importanța evaluării impactului social, așa cum se solicită prin tratat, și îndeamnă Comisia și statele membre să evalueze costurile sociale ale reducerii cheltuielilor, în special a celor destinate educației și politicilor active privind piața muncii, care ar putea periclita progresele realizate pentru a acoperi deficitul de lucrători calificați din Europa și pentru a menține performanțele economice;

7.

sprijină inițiativa emblematică a Comisiei din cadrul Strategiei Europa 2020 drept cadru pentru promovarea competitivității și a ocupării forței de muncă și pentru tranziția către o economie durabilă, mai inteligentă și mai favorabilă incluziunii; subliniază importanța dimensiunii regionale în punerea în aplicare a agendei; invită Comisia să implementeze acțiunile prioritare privind ocuparea forței de muncă și competențele din cadrul inițiativei-emblematice, acordând importanța cuvenită promovării atât a ofertei de forță de muncă, cât și a cererii, în contextul unei economii bazate pe cunoaștere, durabile și favorabile incluziunii;

8.

consideră că ar trebui stabilită o legătură între agenda pentru noi competențe și locuri de muncă și Programul-cadru pentru cercetare al UE și că sinergiile dintre acestea ar putea genera creștere economică și locuri de muncă;

9.

subliniază că recentele evoluții economice și de pe piața muncii, la care se adaugă provocări viitoare, cum ar fi schimbările demografice și tranziția la o economie durabilă, impun îmbunătățiri în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, educația și strategiile de organizare a muncii, scopul fiind acela de a mări competitivitatea UE, de a ameliora condițiile de muncă și de trai și de a crea noi locuri de muncă, promovându-se astfel o „creștere inteligentă” care să combine ocuparea integrală a forței de muncă, protecția socială și stiluri de producție și de viață sustenabile; evidențiază în acest sens importanța accesului universal al tuturor grupurilor de vârstă la învățarea pe tot parcursul vieții și la calificări și competențe; subliniază argumentele economice care susțin dezvoltarea competențelor, integrarea pe piața forței de muncă, incluziunea socială, combaterea eficace a discriminării și o mai bună utilizare a competențelor tuturor lucrătorilor; reamintește că și echilibrul dintre viața profesională și cea privată, educația și ameliorarea capitalului uman au efecte pozitive de natură neeconomică asupra indivizilor;

10.

subliniază că mecanismele naționale de flexisecuritate trebuie să fie revăzute din perspectiva noilor contexte socioeconomice, să fie menținute acolo unde este cazul și consolidate și adaptate la nevoile specifice ale fiecărui stat membru pentru a garanta o piață a muncii flexibilă, activă și favorabilă incluziunii, o formare profesională eficace accesibilă tuturor și sisteme adecvate de asigurări sociale; invită statele membre să asocieze la reformele pieței muncii o consolidare a protecției sociale împotriva sărăciei și a șomajului și o îmbunătățire a calității serviciilor publice de ocupare a forței de muncă; subliniază că flexisecuritatea nu ar trebui să fie percepută drept o soluție universal valabilă;

11.

subliniază importanța învățării informale și a obținerii de competențe prin consolidarea cooperării dintre generații, procese care permit tinerilor să dobândească noi competențe predate de lucrători experimentați mai în vârstă;

12.

regretă că, pentru numeroși lucrători, reconcilierea vieții profesionale cu viața de familie rămâne o sarcină dificilă; invită statele membre să ofere tuturor părinților, în special femeilor, familiilor monoparentale și persoanelor dezavantajate sau cu handicap, posibilități de integrare nu doar în viața profesională, ci și în procesele de învățare pe tot parcursul vieții; subliniază că printre condițiile prealabile necesare în acest sens se numără compatibilitatea dintre organizarea muncii și a posibilităților de formare și responsabilitățile parentale, eficacitatea și accesibilitatea structurilor de îngrijire a copilului și asigurarea unui sprijin adecvat pentru părinți; invită statele membre să pună în aplicare politici și programe pentru sprijinirea persoanelor care îngrijesc membri ai familiei;

13.

consideră ca fiind utilă promovarea unui mediu favorabil muncii la distanță pentru a contribui la un echilibru adecvat între viața de familie și cea profesională;

14.

salută înființarea Observatorului european pentru ocuparea forței de muncă și inițiativele Comisiei de a elabora o Panoramă a competențelor din UE și de a reforma rețeaua de servicii europene pentru ocuparea forței de muncă EURES cu scopul de a îmbunătăți transparența pentru solicitanții de locuri de muncă și accesul acestora și de a promova mobilitatea muncii în UE; subliniază rolul-cheie al EURES în consilierea lucrătorilor și a solicitanților de locuri de muncă mobili cu privire la drepturile lor și, astfel, în construirea unei adevărate piețe interne; salută lansarea proiectului-pilot „Primul loc de muncă EURES” destinat tinerilor solicitanți de locuri de muncă din UE-27; subliniază, de asemenea, rolul EURES în regiunile transfrontaliere și consideră că parteneriatele transfrontaliere din cadrul rețelei trebuie să dispună de resursele necesare pentru a putea face față provocărilor pieței europene a muncii;

15.

subliniază importanța sporirii participării la procesul de învățare pe tot parcursul vieții, îndeosebi la programele de educație și de formare profesională, în vederea măririi șanselor de angajare, a dezvoltării competențelor forței de muncă și a creșterii competitivității; subliniază că trebuie mărită și proporția persoanelor care urmează o formare continuă, astfel încât lucrătorii calificați să poată găsi locuri de muncă adecvate și să poată profesa și la o vârstă înaintată; în acest context, consideră că ar trebui oferite stimulente atât angajaților, cât și angajatorilor, acordându-se o atenție specială IMM-urilor; de asemenea, consideră că trebuie aplicate strategii mai cuprinzătoare în materie de învățare pe tot parcursul vieții și că sistemele de educație și de formare profesională trebuie să fie adaptate la nevoile în schimbare rapidă de pe piața muncii, la evoluțiile tehnologice și la noile abordări în materie de organizare a muncii;

16.

regretă că, în această perioadă de criză, statele membre au redus bugetele alocate pentru educație și formare profesională și îndeamnă Comisia și statele membre să investească mai mult în sistemele de educație și formare profesională;

17.

solicită o mai bună monitorizare a evoluției cererii de competențe în Europa pentru fiecare domeniu profesional și nivel de calificare, precum și o transpunere imediată a concluziilor obținute în politicile aplicate de statele membre în domeniul educației, al învățării pe tot parcursul vieții și în alte domenii relevante; subliniază importanța sporirii atractivității locurilor de muncă și a carierelor în rândul lucrătorilor tineri și insistă asupra faptului că tinerii, în special, trebuie informați în permanență cu privire la evoluția pieței muncii, pentru ca ei să se poată concentra asupra dezvoltării competențelor care sunt efectiv cerute pe piața muncii; consideră că o „alianță a cunoașterii” care să reunească întreprinderi, parteneri sociali și instituții de învățământ, ar putea fi un instrument util pentru remedierea lacunelor în materie de inovare și competențe, contribuind în mod semnificativ la promovarea intereselor economice și ale societății în ansamblu, în special având în vedere provocările cruciale legate de ocuparea deplină a forței de muncă, eradicarea sărăciei, incluziunea socială și creșterea economică durabilă în economia mondială;

18.

subliniază importanța identificării din timp a competențelor de care este nevoie pe piața muncii, sugerând un orizont de timp de cel puțin 10 ani, și invită statele membre și, acolo unde este cazul, regiunile să înființeze centre de monitorizare a situației de pe piața muncii care să se concentreze asupra nevoilor viitoare; subliniază, de asemenea, importanța dezvoltării unor sisteme mai fiabile de anticipare a competențelor de care va fi nevoie și a posibilelor deficite de competențe din UE și din statele membre; consideră că este importantă continuarea investițiilor în programe de actualizare a competențelor și în asigurarea unei mai bune corespondențe între calificări și locuri de muncă; reiterează necesitatea de a asigura accesul publicului la informații de calitate și solicită să fie organizate schimburi de experiență și de bune practici în această privință; în acest sens, insistă asupra necesității unei cooperări mai strânse și mai eficace între furnizorii de educație și de formare, inclusiv universități și centre de cercetare, pe de o parte, și serviciile publice de ocupare a forței de muncă, parteneri sociali, întreprinderi și angajatori, pe de altă parte;

19.

subliniază că trebuie îmbunătățită vizibilitatea și atractivitatea profesiilor și a locurilor de muncă în care se înregistrează un deficit de forță de muncă pe piață;

20.

solicită Comisiei să acorde o mai mare vizibilitate și un sprijin financiar sporit programului Leonardo da Vinci, care permite dobândirea de noi competențe, cunoștințe și calificări și care mărește atractivitatea educației profesionale; în plus, subliniază că formarea la locul de muncă este deosebit de importantă și solicită să fie sprijinite sistemele naționale care promovează aceste tipuri de posibilități de dezvoltare profesională;

21.

constată că subprogramul Erasmus are o rată de execuție care se apropie de 100 %; reamintește dovezile bine documentate care demonstrează că Erasmus facilitează considerabil studiile în străinătate și oferă studenților o gamă mai largă de competențe, fapt care, la rândul său, îmbunătățește semnificativ perspectivele de angajare ale studenților participanți la acest program și contribuie astfel în mod substanțial la competitivitatea Europei;

22.

subliniază importanța unui sistem public de învățământ de înaltă calitate, care să garanteze libertatea și egalitatea de acces pentru toți;

23.

consideră că este esențial să fie creat un mediu de cooperare strânsă între institutele de cercetare și industrie și ca întreprinderile industriale să fie încurajate și sprijinite să investească în cercetare și dezvoltare; reamintește că instituțiile de învățământ superior și organismele de formare joacă un rol esențial în economiile regionale ale statelor membre, fiind locuri unice în care se reunesc inovarea, educația și cercetarea și care pot contribui la crearea de locuri de muncă, la dezvoltarea spiritului antreprenorial și a altor competențe, precum și la mărirea șanselor de angajare; recunoaște, în acest context, rolul inițiativei privind dialogul dintre universități și întreprinderi; invită autoritățile locale și regionale să promoveze sistemul comunitar de management de mediu și audit (EMAS) și să încurajeze toate sectoarele economice să depună eforturi pentru a obține înregistrarea EMAS;

24.

invită Comisia să continue promovarea creării la nivel european a unor consilii sectoriale privind ocuparea locurilor de muncă și competențele, în contextul agendei pentru noi competențe și locuri de muncă; consideră că aceste consilii ar trebui să reprezinte o platformă pentru colectarea și schimburile de informații între statele membre și între regiuni, de natură să contribuie la coordonarea eforturilor tuturor părților implicate, dar și un instrument de sprijin pentru activitățile de dialog social;

25.

consideră fundamentală majorarea substanțială a investițiilor în educație, cercetare și inovare și este de părere că, pentru a încuraja statele membre în această direcție, trebuie acordată o atenție specială cheltuielilor publice cu educația, cercetarea și inovarea atunci când se evaluează obiectivele bugetare pe termen mediu ale statelor membre;

26.

consideră că, în acest scop, trebuie sprijinite în mod corespunzător o serie de instrumente, cum ar fi anchetele privind profilurile profesionale sau specializările cerute în diferite sectoare, realizate pe baza unui parteneriat social;

27.

solicită comitetelor pentru dialog social european să contribuie la o mai bună corelare între oferta existentă de formare și cererea actuală și viitoare, sub forma unei foi de parcurs cu obiective clare și indicatori de monitorizare a progreselor;

28.

subliniază nevoia de a implica angajatorii în gestionarea instituțiilor de învățământ, în elaborarea cursurilor, a metodelor de predare, a stagiilor, a evaluărilor și a calificărilor; subliniază importanța acordării de stimulente pentru angajatorii care oferă formare pentru persoanele cu calificări reduse sau fără nicio calificare și, prin urmare, importanța dobândirii unei experiențe practice direct la locul de muncă;

29.

regretă că rata abandonului școlar este în continuare prea ridicată în UE; atrage atenția asupra faptului că reducerea ratei abandonului școlar cu numai un punct procentual ar aduce pe piața muncii un număr de aproximativ 500 000 de potențiali lucrători; invită deci statele membre să implementeze politici mai eficace, bazate pe o educație și formare profesională modernă și de calitate, cu scopul de a preveni abandonul școlar și de a elimina obstacolele din calea educației, de a oferi alternative de învățare, formare și reconversie pentru studenții cu dificultăți de învățare sau cu handicap, precum și de a dezvolta legături eficace între formarea inițială și mediul economic; subliniază importanța educației timpurii pentru dezvoltarea nu numai a viitoarelor competențe funcționale, ci și a capacității persoanelor de a învăța, de a se specializa și de a se perfecționa; solicită să fi elaborată o abordare coerentă, holistică și pe termen lung în ceea ce privește educația și a îngrijirea copiilor preșcolari, așa cum se propune în comunicarea relevantă a Comisiei;

30.

regretă faptul că un număr mare de persoane cu handicap care sunt apte de muncă nu sunt integrate pe piața forței de muncă și invită statele membre să pună în aplicare politici care să ofere soluții alternative de educație, formare și ocupare a forței de muncă pentru persoanele cu handicap;

31.

invită statele membre să susțină instituțiile de educație inițială finanțate din fonduri publice și reglementate în mod corespunzător, și anume instituțiile de învățământ preșcolar, primar, secundar, profesional și superior, cu personal de predare și de sprijin bine calificat și care beneficiază de bune condiții de muncă și de salarizare;

32.

subliniază importanța sistemelor publice de învățământ, accesibile tuturor și care promovează egalitatea de șanse;

33.

salută propunerea Comisiei de a promova centre europene de excelență în cadrul noilor specializări universitare, axate pe locurile de muncă ale viitorului, și de a facilita mobilitatea tinerilor în acest domeniu; subliniază importanța creării condițiilor necesare pentru dezvoltarea polilor de întreprinderi inovatoare care ar putea acționa ca un catalizator decisiv pentru dezvoltarea economică locală și ar putea crea noi locuri de muncă în regiuni; consideră că, având în vedere ritmul accelerat al restructurării economice, mâna de lucru calificată, experiența managerială, inovarea, știința, tehnologia și locurile de muncă ecologice reprezintă condiții prealabile ale unei creșteri durabile;

34.

încurajează statele membre să integreze competențele în materie de tehnologii ale informației și comunicațiilor, competențele digitale, spiritul antreprenorial și competențele transversale cheie cum ar fi comunicarea în limbi străine și competențele de dezvoltare și împlinire personală, cetățenia activă, creativitatea, competențele culturale, empatia interculturală, precum și competențele-cheie legate de mediu, schimbări climatice și dezvoltare durabilă la toate nivelurile sistemelor educaționale; subliniază, în această privință, importanța promovării și a recunoașterii atât a competențelor „specializate”, cât și a celor „generale”, pentru îmbunătățirea șanselor de angajare; insistă asupra utilității competențelor lingvistice și sprijină învățarea limbilor străine și dezvoltarea predării acestora;

35.

subliniază nevoia de educație orientată către inovare; subliniază faptul că ar trebui promovată gândirea neschematică și abstractă, precum și educația tehnică necesară pentru a răspunde nevoilor viitorului;

36.

subliniază faptul că ar trebui depuse eforturi pentru a se garanta că toți copiii dobândesc suficient de devreme competențe de bază în domeniul IT, că acest domeniu ar trebui deci inclus în învățământul primar și că toți europenii ar trebui să dispună de un acces ieftin și facil la internet;

37.

întrucât se estimează că în 2015 deficitul de profesioniști din domeniul IT va acoperi 384 000-700 000 de locuri de muncă și că în sectorul sănătății se va înregistra un deficit de aproximativ 1 milion de profesioniști, la fel ca în sectorul cercetării, solicită Comisiei și statelor membre să ia măsuri pentru asigurarea necesarului de resurse umane calificate în aceste domenii;

38.

constată că internaționalizarea învățământului are semnificații sociale, culturale și economice și, prin urmare, îndeamnă Comisia să faciliteze mobilitatea internațională a cercetătorilor, a studenților, a oamenilor de știință și a cadrelor didactice universitare atât în interiorul UE, cât și în afara acesteia;

39.

își exprimă îngrijorarea în ceea ce privește faptul că persoane cu un nivel ridicat de calificare acceptă locuri de muncă pentru care sunt supracalificate sau locuri de muncă necalificate, ceea ce duce la un fenomen de „irosire a inteligenței” în UE;

40.

încurajează statele membre să elaboreze programe de formare pentru cadrele didactice care să le ofere o bază de adaptare la evoluția pieței locurilor de muncă și de dezvoltare a competențelor corespunzătoare la toate nivelurile de educație;

41.

încurajează statele membre să promoveze formarea la locul de muncă, inclusiv un sistem dual de educație/formare pentru a integra cât mai de devreme tinerii pe piața muncii, și să promoveze un cadru de calitate pentru stagii și ucenicii, care să conducă într-o măsură cât mai mare la ocuparea unui loc de muncă stabil; în plus, invită părțile interesate relevante să se asigure că stagiile și uceniciile se desfășoară sub supravegherea unor tutori profesioniști, că ele permit dobândirea unei experiențe și a unor competențe reale de muncă, adecvate în raport cu cerințele pieței muncii, și conduc la crearea de locuri de muncă; invită statele membre să stabilească standarde minime pentru stagii în ceea ce privește remunerația și drepturile sociale și solicită să fie introdus un cadru european de calitate a stagiilor, care să prevadă condiții decente de muncă și norme prin care se garantează faptul că stagiarii nu sunt folosiți de angajatori pentru a înlocui posturi permanente;

42.

invită Comisia și statele membre să consolideze un schimb de politici cu baze empirice cu privire la tranziția de la educație și formare către muncă și cu privire la mobilitatea educațională, care să contribuie la dezvoltarea competențelor și a capacității de inserție profesională a tinerilor;

43.

îndeamnă Comisia ca în următoarea inițiativă legislativă privind calificările profesionale să consolideze procesul de recunoaștere reciprocă a diplomelor și a calificărilor profesionale, să lanseze un mecanism consolidat de recunoaștere a competențelor și a calificărilor, inclusiv a competențelor dobândite prin formarea informală și non-formală, precum și să extindă aceste mecanisme de recunoaștere la lucrătorii din țări terțe; consideră că acest mecanism ar trebui să se bazeze pe cadre europene adecvate, cum ar fi Cadrul european al calificărilor (CEC) și Sistemul european de credite pentru educație și formare profesională (ECVET);

44.

solicită serviciilor naționale de statistică să elaboreze indicatori adecvați pentru evaluarea competențelor și a calității diferitelor niveluri ale sistemului de învățământ din țările respective;

45.

consideră că Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) și în special delegațiile Uniunii Europene din țări terțe ar putea avea un rol important în oferirea de informații privind competențele căutate în Europa și locurile de muncă disponibile și ar putea facilita procedurile care trebuie îndeplinite la sosirea în Europa;

46.

constată că o consecință a evoluției demografice este numărul semnificativ de potențiali voluntari mai în vârstă, care reprezintă o resursă imensă neutilizată în comunitățile noastre; invită Comisia să promoveze posibilitățile oferite voluntarilor mai în vârstă și să elaboreze un program pentru „Persoanele în vârstă în acțiune”, dat fiind numărul în creștere de asemenea persoane care dispun de o experiență bogată și sunt dornice să activeze ca voluntari; acest program ar putea veni în completarea programului „Tineretul în acțiune” și s-ar putea desfășura în paralel cu acesta; invită Comisia să promoveze și programe specifice pentru activități intergeneraționale de voluntariat și pentru activități de mentorat;

47.

consideră că, în contextul strategiei de prelungire a vieții active, se face prea puțin pentru dezvoltarea competențelor digitale în rândul persoanelor în vârstă și îndeamnă Comisia și statele membre să elaboreze programe de învățare de amploare dedicate acestora;

48.

evidențiază necesitatea de a păstra tradiția artizanatului și competențele asociate și de a stabili strategii pentru micii întreprinzători din acest domeniu pentru a conserva identitatea culturală a sectorului artizanatului; în acest sens, reamintește importanța susținerii formării profesionale la locul de muncă și a mobilității tinerilor artizani; observă că promovarea stagiilor ca modalitate de integrare a tinerilor în sector poate fi o măsură de politică activă care trebuie încurajată și invită statele membre să ia măsuri adecvate în acest sens; subliniază importanța științelor umaniste ca domeniu de cercetare a trecutului și ca modalitate îmbunătățită de păstrare a identităților culturale;

49.

atrage atenția asupra rolului pe care îl joacă întreprinderile mici și mijlocii în țesutul economic european, atât prin numărul lor mare, cât și prin rolul lor strategic în combaterea șomajului; reamintește că 85 % din locurile de muncă din UE sunt oferite de IMM-uri și că acestea produc 58 % din valoarea adăugată creată în UE; îndeamnă părțile interesate relevante să înlăture toate barierele care pot împiedica crearea de întreprinderi și libera circulație a acestora; invită statele membre și Comisia să faciliteze crearea de întreprinderi mici și mijlocii, să stimuleze dezvoltarea acestora, acordând o atenție deosebită antreprenorilor femei, să ofere IMM-urilor un cadru fiscal și de reglementare prielnic, să le faciliteze accesul pe piață, să întocmească o listă a obstacolelor legate de recrutarea de personal, să reducă nivelul birocrației la minimum și să îmbunătățească accesul lor la finanțare;

50.

consideră că, în vederea stimulării ocupării forței de muncă, este nevoie de o utilizare mai specifică a inovațiilor și de o bază industrială mai competitivă; consideră că este necesară promovarea ocupării forței de muncă în rândul tinerilor, a modelelor de afaceri bazate pe cercetare și dezvoltare și a stimulentelor specifice pentru angajarea unei game mai largi de șomeri;

51.

salută propunerea Comisiei de a introduce în viitor o procedură simplificată pentru autorizarea șederii limitate pe teritoriul Uniunii a angajaților unei societăți originari din țări terțe, pe baza unui permis temporar de ședere valid pe întreg teritoriul UE;

52.

invită statele membre și Comisia să investească mai mult în crearea de locuri de muncă și să promoveze antreprenoriatul, înființarea de întreprinderi și desfășurarea de activități profesionale independente pentru a crea posibilități de ocupare a forței de muncă și a reduce excluziunea socială; consideră că un mediu curat și stimulentele de dezvoltare a afacerilor, precum și sprijinul acordat pentru introducerea noilor tehnologii sunt elemente importante, dar nu suficiente, pentru dezvoltarea economiilor europene; prin urmare, subliniază că este necesar un accent mai puternic pe promovarea spiritului și a competențelor antreprenoriale la diferite niveluri de educație, precum și pe formarea noilor antreprenori și pe dezvoltarea eficace a competențelor angajaților din IMM-uri; subliniază rolul Institutului European de Tehnologie și al BEI, în special al unor programe precum JASMINE și JEREMIE, în încurajarea creării și dezvoltării de întreprinderi și în acordarea unui sprijin care să răspundă nevoilor IMM-urilor;

53.

solicită Comisiei să respecte principiul „să gândim mai întâi la scară mică” și să ia în considerare nevoile IMM-urilor în elaborarea legislației muncii;

54.

subliniază importanța unui internet liber și reglementat în mod inteligent pentru noii antreprenori și creatori de locuri de muncă; consideră că încrederea utilizatorilor de internet în sistem și convingerea acestora că integritatea respectivului sistem nu va fi compromisă sunt esențiale pentru noile modele de afaceri bazate pe internet;

55.

subliniază faptul că în Uniunea Europeană nu există suficiente întreprinderi inovatoare puternic axate pe cercetare și dezvoltare și că deficitul important de competențe în ceea ce privește inovarea și competențele digitale înseamnă că IMM-urile nu pot adopta modele de afaceri inteligente orientate către inovare și noi tehnologii;

56.

invită Comisia și statele membre să continue colaborarea în vederea creării unei piețe integrate și competitive de capital de risc, acesta fiind vital pentru crearea și dezvoltarea IMM-urilor inovatoare;

57.

consideră că trebuie construită o piață unică competitivă și fără obstacole pentru a facilita libera circulație a lucrătorilor; de asemenea, consideră că realizarea pieței unice trebuie însoțită de o legislație a muncii care să asigure condiții de concurență echitabile, precum și de o coordonare solidă a sistemelor de asigurări sociale și de capacitatea lucrătorilor de a-și păstra, menține sau transfera drepturile dobândite, în special în ceea ce privește portabilitatea pensiilor, dincolo de frontiere; în acest sens, invită Comisia și statele membre să colaboreze îndeaproape cu partenerii sociali în vederea eliminării obstacolelor din calea mobilității studenților și a lucrătorilor și să încurajeze schimbul de bune practici și experiențe în acest domeniu cu scopul de a evalua dezvoltarea pieței interne din punctul de vedere al securității sociale pentru salariați și din perspectiva condițiilor de muncă și de salarizare din statul membru gazdă; subliniază în acest sens că dumpingul salarial ar trebui împiedicat;

58.

condamnă cu fermitate munca nedeclarată, care pune în pericol atât societatea, cât și lucrătorii; invită statele membre să efectueze verificări periodice și mai numeroase, să impună sancțiuni corespunzătoare și să inițieze campanii de informare pentru a sensibiliza cetățenii cu privire la drepturile lucrătorilor și la dezavantajele pe termen lung pentru lucrătorii din economia subterană; de asemenea, invită statele membre să combine măsurile preventive și sancțiunile cu stimulente care să vizeze evitarea recurgerii la munca nedeclarată și transformarea acesteia în muncă legală;

59.

consideră că sectorul serviciilor de sănătate are un rol esențial în realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020; de asemenea, consideră că, din cauza evoluției demografice, sectorul serviciilor sociale și de sănătate constituie o sursă importantă de locuri de muncă, a cărei importanță va crește, și un factor care contribuie în mod semnificativ la incluziunea socială; solicită dezvoltarea unei economii a serviciilor de îngrijire care să satisfacă nevoile reale și să asigure servicii de înaltă calitate și accesibile pentru toți, condiții bune de muncă și de salarizare pentru a se evita recurgerea la munca nedeclarată; invită Comisia să sprijine convenția OIM însoțită de o recomandare cu privire la lucrătorii casnici cu scopul de a îmbunătăți condițiile de lucru pentru aceștia; invită Comisia să inițieze un studiu privind asistenții îngrijitori angajați la domiciliul clienților, pe lângă alte soluții adecvate și sustenabile de asigurare a unei vieți autonome, pentru a stabili dacă legislația UE oferă suficientă protecție socială pentru această categorie de lucrători, care sunt adesea femei;

60.

subliniază potențialul serviciilor sociale, de sănătate, de îngrijire și de educație de a crea noi locuri de muncă și solicită investiții puternice și durabile în aceste servicii și infrastructuri-cheie, precum și condiții de lucru decente care să stea la baza unor servicii de calitate; așteaptă cu interes planul de acțiune al Comisiei privind abordarea deficitului de lucrători din domeniul sănătății;

61.

invită Comisia, statele membre, partenerii sociali și alte părți interesate să asigure o utilizare eficientă, simplificată și sinergetică a fondurilor UE, cum ar fi FSE, FEDER și Fondul de coeziune, precum și a instrumentelor UE de finanțare, cum ar fi instrumentul de microfinanțare, în vederea creării de locuri de muncă, inclusiv în economia socială; subliniază avantajele orientării investiției de fonduri structurale către educație și formare în domeniile cu valoare adăugată ridicată din punct de vedere tehnologic, precum și către sectoarele cu rol important în încurajarea tranziției către modele de creștere mai durabile; solicită să se acorde o atenție deosebită statelor membre care înregistrează o rată a șomajului mare și un venit minim lunar sub pragul de sărăcie;

62.

reamintește importanța sinergiilor dintre diferitele fonduri europene și subliniază importanța unei abordări descentralizate în utilizarea fondurilor pentru a răspunde cerințelor de pe piața muncii; consideră că este necesar, de asemenea, să se ofere stimulente adecvate pentru investiții în formarea profesională, atât la nivel individual, cât și la nivel de întreprindere; în acest sens, subliniază contribuția politicii de coeziune la inițiativa emblematică „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor” și necesitatea de a lua în considerare potențialul acesteia pentru o creștere durabilă;

63.

recunoaște necesitatea de a îmbunătăți impactul instrumentelor politicii de coeziune, mai ales a FSE, punându-se accentul pe concentrarea mijloacelor financiare asupra unui număr mai redus de axe prioritare, pe consolidarea condițiilor necesare reformelor instituționale, pe consolidarea principiului parteneriatului, pe stabilirea de obiective clare și măsurabile și pe încheierea de contracte de investiții pentru dezvoltare și parteneriat între Comisie și statele membre;

64.

invită Comisia să revizuiască actualul cadru al sistemelor de sprijin direct acordat întreprinderilor din UE și să examineze posibilitatea de a aloca cea mai mare parte a sprijinului pentru crearea de locuri de muncă în întreprinderi, dezvoltarea competențelor lucrătorilor și desfășurarea unor programe suplimentare de formare profesională;

65.

observă că politicile de flexisecuritate ocupă un loc central în agenda pentru noi competențe și locuri de muncă și împărtășește evaluarea Comisiei conform căreia criza a supus unui test serios mecanismele naționale de flexisecuritate, în special acolo unde au fost introduse măsuri de flexibilitate externă pe piața muncii fără ca sistemele de asigurări sociale să fie consolidate în mod corespunzător; subliniază totuși necesitatea de a continua reformele pieței muncii fără a submina politicile de succes și nici consensul și încrederea reciprocă dintre guvernele naționale și partenerii sociali; subliniază că măsurile de flexisecuritate trebuie adaptate la caracteristicile sociale și la structura specifică a pieței naționale a muncii, precum și la interesele angajatorilor și ale angajaților;

66.

subliniază totuși că flexisecuritatea nu poate remedia singură criza și invită Comisia, statele membre și partenerii sociali să continue reformele necesare ale pieței muncii, acordând o atenție specială integrării pe piața muncii a lucrătorilor care fac parte din grupuri vulnerabile și dezavantajate; recomandă, prin urmare, să se recurgă la o abordare de jos în sus care să faciliteze dialogul și implicarea tuturor nivelurilor de guvernanță politică și socială;

67.

consideră că, în această nouă conjunctură de schimbări sociale și economice, cele patru componente ale flexisecurității - și anume prevederi contractuale flexibile și fiabile, politici active în domeniul pieței forței de muncă, învățarea pe tot parcursul vieții și sisteme moderne de asigurări sociale - și echilibrul dintre ele ar trebui revăzute și consolidate pentru a răspunde nevoilor lucrătorilor și ale întreprinderilor pe piețe ale muncii moderne, pentru a crea locuri de muncă decente și a garanta capacitatea de inserție profesională a lucrătorilor, o protecție socială adecvată și respectarea principiului plății egale muncă având valoare egală din perspectiva egalității de gen; consideră că este esențială consolidarea instituțiilor pieței muncii pe parcursul acestui proces pentru a se garanta faptul că lucrătorii beneficiază de pe urma tranzițiilor între locuri de muncă, ocupații, sectoare și situație profesională; consideră că partenerii sociali ar trebui să participe la această revizuire, ca parte a dialogului social;

68.

solicită Comisiei Europene, în temeiul articolului 152 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, să accelereze promovarea rolului partenerilor sociali în fiecare sector industrial din Europa, respectând, în același timp, autonomia acestora;

69.

susține, în temeiul articolului 155 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), dialogul dintre partenerii sociali și îi încurajează să stabilească relații contractuale, inclusiv acorduri; în ceea ce privește punerea în aplicare a acordurilor încheiate la nivel european, recomandă partenerilor sociali din fiecare sector industrial să utilizeze procedura prevăzută la articolul 155 alineatul (2) din TFUE pentru domeniile prevăzute la articolul 153 din TFUE;

70.

încurajează statele membre să dezvolte „munca la distanță”, adică toate formele de organizare și/sau desfășurare a muncii devenite posibile în afara unității clasice de timp și de loc, prin intermediul telecomunicațiilor și al internetului, în contextul unei prestări de servicii sau al unui raport de muncă;

71.

subliniază că, pentru a ieși mai puternică din criza economică, pentru a deveni mai competitivă și convergentă, înregistrând niveluri mai ridicate de creștere și de ocupare a forței de muncă, precum și pentru a garanta pe termen lung sisteme de asigurări sociale viabile, Europa trebuie să utilizeze mai bine potențialul forței sale de muncă din toate categoriile de vârstă, să optimizeze atât funcționarea piețelor muncii, cât și incluziunea socială și protecția socială și să îmbunătățească calificările și competențele forței de muncă;

72.

subliniază în acest context că segmentarea de pe piața muncii trebuie redusă prin asigurarea unei protecții adecvate pentru lucrători și prin îmbunătățirea integrării pe piața muncii pentru a mări șansele lucrătorilor de a accede și de a progresa pe piața muncii, indiferent de forma lor de contract, îndeosebi în cazul lucrătorilor provenind din grupurile cele mai dezavantajate și vulnerabile;

73.

subliniază importanța integrării drepturilor persoanelor cu handicap în implementarea agendei, precum și în toate elementele Strategiei Europa 2020; invită Comisia să ia măsuri adecvate pentru a promova dezvoltarea de bunuri și servicii de concepție universală și accesul la acestea, așa cum se prevede la articolul 29 din Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu handicap, inclusiv schimbul de bune practici;

74.

subliniază că salariile nu au crescut în același ritm cu productivitatea în multe state membre și observă cu îngrijorare numărul tot mai mare de „lucrători săraci”, care, chiar dacă primesc un salariu, nu reușesc să depășească pragul sărăciei; consideră că se impun măsuri ferme pentru depășirea acestei situații;

75.

subliniază importanța combaterii cu prioritate a șomajului în rândul tinerilor; invită Comisia și statele membre să își continue eforturile în vederea stimulării integrării tinerilor pe piața muncii, inclusiv prin acordarea de stimulente tinerilor și angajatorilor și prin organizarea de stagii și de ucenicii; subliniază în acest context importanța crucială pe care o au înlesnirea tranziției de pe băncile școlii la viața activă, orientarea și monitorizarea personalizată, precum și posibilitățile de dobândire și de actualizare a unor competențe reale, în funcție de cerințele de pe piața muncii; subliniază că această inițiativă trebuie coordonată îndeaproape cu inițiativa emblematică „Tineretul în mișcare”;

76.

subliniază că este important să fie create condiții adecvate pentru a se garanta faptul că lucrătorii în vârstă pot rămâne un timp mai îndelungat pe piața muncii; de asemenea, consideră că solidaritatea și cooperarea între generații trebuie integrate în contextul preocupărilor legate de forța de muncă și în implementarea inițiativelor de promovare a prelungirii vieții profesionale, cum ar fi metoda împărțirii postului, reevaluarea competențelor și a carierei, voluntariatul în rândul angajaților și pensionarea graduală, inclusiv în rândul lucrătorilor independenți;

77.

având în vedere îmbătrânirea populației în Europa, solicită statelor membre să creeze un set de instrumente care să faciliteze accesul persoanelor în vârstă pe piața muncii; solicită să se promoveze și să se sprijine pe scară largă orientarea și participarea persoanelor în vârstă pe baza parteneriatului pentru inovare privind îmbătrânirea activă și în condiții bune de sănătate, precum și să se acorde stimulente angajatorilor, având în vedere faptul că întreprinderile sunt mai puțin interesate de lucrătorii mai în vârstă; subliniază că este important ca aceste persoane să beneficieze în continuare de cursuri de formare și să obțină noi calificări care să le permită reinserția profesională; reamintește, în acest context, că este important să fie utilizate cunoștințele și experiența persoanelor mai în vârstă, de exemplu prin intermediul proiectelor de mentorat;

78.

solicită statelor membre, ținând seama de șomajul în creștere, să modernizeze și să consolideze serviciile publice de ocupare a forței de muncă, astfel încât ele să joace un rol mai important în calitate de prestatori de servicii permanente pentru angajatori și angajați; consideră că serviciile publice de ocupare a forței de muncă pot oferi servicii de evaluare a competențelor, de definire a profilurilor, de orientare profesională individuală și de consultanță, în strânsă cooperare cu angajatorii locali, și pot pune la dispoziție informații privind posibilitățile de antreprenoriat, precum și o serie de programe de formare și de reconversie;

79.

solicită Comisiei și statelor membre să recunoască în mod oficial contribuția adusă de economia socială, care reprezintă 10 % din locurile de muncă în UE și joacă un rol important în coeziunea economică, socială și teritorială a UE; consideră că dezvoltarea economiei sociale trebuie accelerată pentru ca aceasta să contribuie la crearea de bogăție în condiții de integrare socială, la dezvoltarea de piețe ale muncii care favorizează incluziunea, la păstrarea locurilor de muncă în sectoare și întreprinderi aflate în criză și/sau amenințate de închidere, la mărirea nivelurilor de stabilitate a muncii, la păstrarea în stare activă a competențelor și la elaborarea de soluții de inserție profesională pentru grupurile cele mai dezavantajate;

80.

subliniază că politici mai bune și mai solide care să promoveze egalitatea de gen și reconcilierea vieții profesionale cu viața de familie și viața privată ar putea contribui la o mai mare participare a populației active de femei și bărbați pe piața muncii; subliniază că trebuie să se permită femeilor să intre, să revină și să progreseze pe piața muncii, în special în cazul femeilor care se confruntă cu dificultăți legate de reluarea activității profesionale după un concediu parental sau de maternitate;

81.

este de părere că trebuie întreprinse eforturi de promovare a studiilor tehnice și de inginerie, în special în domeniile matematicii, informaticii, științei și tehnicii, în rândul fetelor; consideră că trebuie combătute stereotipurile de gen și segregarea profesională a femeilor în educație și pe piața muncii; invită statele membre să ia măsuri specifice pentru a încuraja prezența femeilor în posturi de conducere;

82.

consideră că legislația UE în materie de antidiscriminare a mărit în mod considerabil nivelul protecției în UE; estimează, însă, că trebuie depuse eforturi suplimentare de combatere a discriminării, inclusiv a discriminării multiple, cu care se confruntă diferite grupuri pe piața muncii, formarea și profesiile, în vederea transpunerii în practică a principiului egalității de tratament; consideră că o implicare mai puternică a femeilor pe piața muncii ar trebui încurajată și prin politici specifice de asistență socială, axate pe îngrijirea copilului și pe sprijinul acordat familiilor, implementând programe de integrare a dimensiunii de gen, precum și prin măsuri de promovare a recrutării de femei și bărbați pentru posturi „netradiționale”, pe bază de voluntariat, acordându-se o atenție deosebită sectoarelor profesionale în care lucrătorii sunt predominant bărbați;

83.

subliniază argumentele economice împotriva discriminării, în plus față de dimensiunea drepturilor omului; invită statele membre să ia măsurile necesare pentru a încheia rapid un acord și a adopta propunerea de directivă a Consiliului cu privire la punerea în aplicare a principiului tratamentului egal al persoanelor indiferent de religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală; invită Comisia să sprijine în continuare depășirea dificultăților tehnice din cadrul Consiliului pentru a atinge un astfel de acord, întrucât o politică puternică a UE în materie de antidiscriminare va sta la baza Strategiei Europa 2020;

84.

susține că, pentru a menține calificările și competențele lucrătorilor femei într-un spațiu economic aflat în schimbare și pentru a ajuta femeile care doresc acest lucru să se întoarcă la locul de muncă, este esențial ca lucrătorii aflați în concediu parental să fie, de asemenea, incluși în activitățile de formare organizate de către angajatorul lor;

85.

invită Comisia și statele membre să acorde sprijinul necesar pentru măsurile de reconciliere a vieții profesionale cu viața de familie și să investească în participarea femeilor la piața muncii, prin promovarea gestionării diversității, prin încurajarea activității profesionale a femeilor și prin promovarea creării de noi locuri de muncă caracterizate de condiții de lucru mai flexibile;

86.

subliniază faptul că noile locuri de muncă ar trebui să fie însoțite de noi forme de organizare a muncii care să permită lucrătorilor cu copii în îngrijire să lucreze după un program alternativ, să își reducă timpul de lucru sau să opteze pentru munca la distanță;

87.

remarcă faptul că nu doar munca „la birou” oferă oportunități de creștere a ratei de ocupare a femeilor, ci și sectorul apărării naționale, al logisticii (inclusiv transporturile), al serviciilor comerciale – asigurări și consultanță, de exemplu – precum și sectorul ecologiei și al locurilor de muncă durabile;

88.

îndeamnă Comisia și statele membre să sprijine și să elaboreze programe specifice orientate spre recrutarea femeilor în profesii tehnice prin subvenții pentru cadre didactice tinere de sex feminin, în conformitate cu cele mai bune practici din anumite state membre, cum ar fi programul „Excellentia” în Austria, care a făcut posibilă dublarea numărului profesorilor de sex feminin la nivel universitar în domeniul științei și tehnicii și a contribuit la înființarea unor centre de cercetare de înaltă calitate, conduse de femei;

89.

invită Comisia și statele membre să încurajeze sectorul privat și cel public să adopte toate măsurile posibile și necesare pentru a elimina diferențele de remunerare dintre femei și bărbați și inegalitățile majore în ceea ce privește accesul, remunerația, evoluția carierei, participarea și guvernanța, cu scopul de a ameliora participarea femeilor pe piața muncii; subliniază, în acest context, importanța transparenței sub forma unor statistici mai bune, precum și a unei definiții utilizabile a conceptului de „muncă de valoare egală”; salută anunțurile Comisiei privind revizuirea sistemului de pensii pentru persoanele care se confruntă cu o situație de lipsă parțială a contribuțiilor la sistemul de pensii din cauza perioadelor de șomaj, de boală sau a îndatoririlor de îngrijire, situație care afectează în principal femeile;

90.

consideră că urmărirea obiectivului unei ocupări integrale a forței de muncă trebuie să fie completată de eforturi susținute de îmbunătățire a calității locurilor de muncă și a condițiilor de muncă și de viață pentru toți angajații, inclusiv a sănătății și siguranței la locul de muncă și a egalității între femei și bărbați;

91.

consideră că trebuie promovată calitatea locurilor de muncă ca un concept pluridimensional care acoperă atât relațiile de muncă, cât și munca în sine; invită Comisia să își intensifice eforturile de a revizui definiția și indicatorii comuni ai UE în ceea ce privește calitatea locurilor de muncă pentru a-i face mai operaționali în evaluarea și analiza comparativă a politicilor statelor membre; consideră că dialogul social joacă un rol important în promovarea muncii decente, a locurilor de muncă de calitate și a unei protecții sociale adecvate și solicită astfel implicarea principalelor părți interesate active în domeniul relațiilor industriale la nivel european să contribuie la elaborarea unei abordări comune europene în acest domeniu și să ia parte în mod activ la revizuirea definiției și a indicatorilor de calitate a locurilor de muncă;

92.

consideră că accesibilitatea locului de muncă, în special a imobilelor și a tehnologiilor informației, este o condiție obligatorie pentru desfășurarea activității și o condiție esențială pentru integrarea pe piața muncii a persoanelor cu handicap;

93.

salută propunerea Comisiei de a revizui legislația în materie de sănătate și de siguranță și avertizează că un mediu de muncă ce prezintă riscuri, schimbările constante de la un loc de muncă la altul și stresul în creștere au efecte negative asupra sănătății fizice și mentale a lucrătorilor; solicită Comisiei să abordeze problema lipsei de recunoaștere a pericolelor la locul de muncă și a bolilor profesionale;

94.

subliniază importanța integrării eforturilor părților interesate de a îmbunătăți calitatea locurilor de muncă și utilizarea instrumentelor de politică adecvate, inclusiv a legislației, a coordonării politicilor, a schimbului de bune practici și a acordurilor autonome cu partenerii sociali;

95.

consideră că numărul mare de boli profesionale și rata în creștere a acestora, în special răspândirea bolilor musculo-scheletice, au un impact considerabil asupra calității locurilor de muncă și că, prin urmare, trebuie depuse eforturi mai susținute de a reduce acest fenomen pentru a asigura durabilitatea unei societăți în curs de îmbătrânire;

96.

consideră că drepturile lucrătorilor, dialogul dintre partenerii sociali (lucrători și angajați) și o protecție socială adecvată care să prevină sărăcia în rândul lucrătorilor ar trebui să constituie elementele de bază ale calității ocupării forței de muncă și, prin urmare, ale conceptului de calitate a muncii;

97.

încurajează Comisia să își finalizeze activitățile prelegislative și să prezinte propunerile legislative anunțate în agendă, respectând pe deplin rezultatul evaluării sale de impact economic și social, precum și autonomia partenerilor sociali; salută planurile Comisiei de revizuire a eficacității legislației privind calitatea locurilor de muncă și a condițiilor de muncă, ținând seama în mod corespunzător de evoluțiile constatate;

98.

subliniază că obiectivele stabilite în domeniul ocupării forței de muncă și strategiile vizând realizarea acestora ar trebui să fie monitorizate și coordonate cu cele din alte domenii importante, cum ar fi sectorul finanțelor publice și politicile de inovare relevante;

99.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și parlamentelor și guvernelor statelor membre.