1)

Dispozițiile Uniunii Europene în materie de TVA trebuie interpretate în sensul că permit aplicarea unei norme naționale precum articolul 6 punctul (1) din Ustawa z dnia 11 marca 2004 r. o podatku od towarów i usług (Legea din 11 martie 2004 privind impozitul pe bunuri și servicii) (Dz.U. din 2021, pct. 685; denumită în continuare „Legea TVA”), care exclude impozitarea livrării unei părți organizate a întreprinderii fără a supune aplicarea unei astfel de scutiri condiției menționate la articolul 19 din Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (1) (JO 2006, L 347, p. 1, Ediție specială, 09/vol. 3, p. 7, cu modificările ulterioare), și anume o „succesiune legală” dintre cedent și cesionar?

2)

În cazul unui răspuns afirmativ la prima întrebare, pentru aplicarea exceptării prevăzute la articolul 6 punctul (1) din Legea TVA, trebuie ca toate elementele respectivei părți organizate a întreprinderii să fie transferate cedentului, iar o modificare în acest sens (în special lipsa preluării contractelor de asigurare și de administrare a proprietății cedate) determină o livrare impozabilă de bunuri?