—

anularea Hotărârii pronunțate la 13 decembrie 2018 de Tribunalul Uniunii Europene (Camera întâi);

—

în consecință, respingerea acțiunii.

1.

Denaturarea probelor

Contrar afirmației Tribunalului de la punctul 55 din hotărârea atacată, Amtsgericht Köln nu a constatat că o mare parte a populației Germaniei vorbește limba rusă.

Contrar afirmației Tribunalului de la punctul 64 din hotărârea atacată, camera de recurs a repus în discuție decizia diviziei de anulare potrivit căreia termenul „пломбир” [plombir] a fost folosit în fosta URSS pentru a desemna un timp de înghețată.

2.

Încălcarea articolului 85 alineatul (3) din Regulamentul de procedură al Tribunalului

Tribunalul a încălcat articolul 85 alineatul (3) din Regulamentul său de procedură, întrucât, în mod eronat, nu a luat în considerare hotărârea pronunțată de Bundesgerichtshof la 6 iulie 2017, depusă de intervenientă. Faptul că acest înscris a fost depus doar în faza orală a procedurii era justificat de momentul pronunțării hotărârii respective. În plus, era vorba despre o probă contrară potrivit articolului 92 alineatul (7) din Regulamentul de procedură al Tribunalului.

3.

Încălcarea articolului 85 alineatul (a) din Regulamentul de procedură al Tribunalului

Tribunalul s-a referit, în mod eronat, la punctul 69 din hotărârea atacată la anexele K16 și K17 depuse de reclamantă. Aceste înscrisuri ar fi fost depuse cu întârziere și nu ar fi trebuit să fie luate în considerare potrivit articolului 85 alineatul (1) din Regulamentul de procedură.

4.

Încălcarea obligației de motivare

Potrivit recurentei, în hotărârea atacată nu se motivează în mod suficient constatarea Tribunalului că în țările baltice o mare parte a populației cunoaște înțelesul cuvântului din limba rusă „пломбир”. În special, nu este argumentată constatarea că acest cuvânt face parte din fondul principal de cuvinte pe care îl înțelege și o persoană a cărei limbă maternă nu este rusa.

Hotărârea atacată (în special punctele 64 și 65) nu motivează în mod suficient de ce, în timpul fostei URSS, termenul „пломбир” nu era un termen fantezist sau o marcă a unui produs.

În sfârșit, hotărârea atacată (punctul 66) nu motivează de ce simpla menționare a unui standard GOST conduce la concluzia că este vorba despre „un termen curent” și de ce mediile interesate din cadrul Uniunii Europene ar trebui să cunoască acest standard.