Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „Modul în care industriile mari consumatoare de resurse și de energie pot profita de Planul de redresare al UE în tranziția lor acceptabilă din punct de vedere social către decarbonizare și digitalizare”

(aviz din proprie inițiativă)

(2022/C 152/07)

Raportor:	Andrés BARCELÓ DELGADO
Coraportor:	Enrico GIBELLIERI

Decizia Adunării plenare	25.3.2021
Temei juridic	Articolul 32 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
	Aviz din proprie inițiativă
Secțiunea competentă	Comisia consultativă pentru mutații industriale (CCMI)
Data adoptării în secțiune	10.11.2021
Data adoptării în sesiunea plenară	8.12.2021
Sesiunea plenară nr.	565
Rezultatul votului (voturi pentru/ voturi împotrivă/abțineri)	151/0/4

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

Mecanismul de redresare al UE și planurile naționale de redresare și reziliență (PNRR) aferente trebuie să contribuie la o tranziție justă pentru industriile mari consumatoare de resurse și de energie (Resource and Energy Intensive Industries – REII) ale UE. Ele trebuie să conducă la crearea și la menținerea unor locuri de muncă de calitate în aceste industrii, să implice partenerii sociali în punerea în aplicare a PNRR și să sprijine tranziția forței de muncă prin reconversie și perfecționare profesională.

1.2.

CESE încurajează Comisia și celelalte instituții ale UE să garanteze condiții de concurență echitabile pe piața unică, pentru a se evita ca avantajele pentru industrie să fie repartizate în mod dezechilibrat, în funcție de abordarea fiecărui stat membru.

1.3.

CESE consideră că tranziția industrială nu va putea fi realizată dacă tranziția energetică nu este pusă în aplicare. În acest scop, disponibilitatea unor surse de energie suficiente, accesibile ca preț și cu emisii scăzute de dioxid de carbon, care permit o producție industrială cu emisii scăzute de dioxid de carbon, va fi esențială. Legiuitorii Uniunii și statele membre ar trebui să găsească un echilibru între disponibilitatea vectorilor energetici și costurile acestora, pentru a permite industriilor mari consumatoare de resurse și de energie să realizeze tranziția industrială și să concureze pe scena internațională. În plus, neutralitatea tehnologică va fi esențială pentru a asigura punerea corespunzătoare în aplicare a PNRR, respectând totodată obiectivele climatice ale UE pentru 2030 și 2050 și obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) ale ONU.

1.4.

Automatizarea și digitalizarea în tranziția industrială se numără printre elementele transversale de bază ale acestui proces de transformare. Cu toate acestea, rolul digitalizării în industriile mari consumatoare de resurse și de energie nu trebuie înțeles în mod eronat: ea este un instrument, nu un obiectiv final în sine.

1.5.

CESE salută cele șapte domenii emblematice definite de Comisie în orientările sale pentru statele membre cu privire la PNRR și necesitatea de a dedica cel puțin 37 % din bugetul total acțiunilor în domeniul investițiilor climatice și cel puțin 20 % acțiunilor în domeniul digitalizării. CESE încurajează instituțiile UE să monitorizeze îndeaproape utilizarea fondurilor alocate pentru a îndeplini aceste cerințe.

1.6.

Timpul necesar pentru ca întreprinderile din industriile mari consumatoare de resurse și de energie să realizeze tranziția industrială va depăși durata Mecanismului de redresare și reziliență (MRR). CESE încurajează instituțiile UE să țină cont de acest fapt și să instituie instrumente și reglementări financiare noi și adecvate, pentru a realiza tranziția completă la o industrie cu emisii scăzute de dioxid de carbon, după 2026.

1.7.

Întrucât întreprinderile din industriile mari consumatoare de resurse și de energie au nevoie de o atenție deosebită în ceea ce privește activitățile de cercetare, dezvoltare și inovare, CESE îndeamnă instituțiile UE să adopte măsuri specifice pentru a aborda provocările cu care se confruntă aceste întreprinderi în drumul lor către o industrie neutră din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon.

1.8.

Renovarea clădirilor va asigura un procent substanțial din eficiența energetică necesară pentru a ajunge la o societate neutră din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon în 2050. CESE sprijină lucrările și proiectele dedicate îmbunătățirii eficienței energetice în clădiri prin renovarea anvelopei și a instalațiilor lor.

1.9.

CESE susține cu convingere dezvoltarea unui sistem propriu de cloud al UE, care să-i asigure independența tehnologică.

1.10.

Gestionarea talentelor în cadrul industriei UE este esențială pentru realizarea unei transformări industriale de succes. Prin urmare, Comisia trebuie să monitorizeze dacă programele și activitățile elaborate pentru a îmbunătăți noile competențe vor contribui la o transformare de succes în acest sens.

2.   Context

2.1.

Pandemia de COVID-19 a generat nu numai o urgență sanitară mondială, ci și o criză economică și socială. Această situație gravă le-a impus responsabililor de elaborarea politicilor de la nivel european să pună în aplicare măsuri de politică majore, pentru a stabiliza economiile tuturor statelor membre.

2.2.

Uniunea Europeană a instituit mai multe mecanisme în cadrul programului NextGenerationEU (NGEU), cu scopul de a sprijini statele membre, astfel încât acestea să devină și mai puternice după criză, grație celui mai mare pachet de stimulente care a existat vreodată. Acesta va oferi 1 800 miliarde EUR într-un buget pe termen lung, care va fi implementat prin diferite instrumente axate pe modernizare, cercetare, tranziție climatică și protecție socială.

2.3.

Unul dintre instrumentele NextGenerationEU este MRR, care se va axa pe repararea daunelor economice și sociale imediate provocate de pandemia de COVID-19 și pe promovarea „dublei tranziții” către o societate decarbonizată și digitală.

2.4.

Mecanismul are o valoare totală de 672,5 miliarde EUR, sumă ce va fi distribuită sub formă de împrumuturi (360 miliarde EUR) și granturi (312,5 miliarde EUR), disponibile pentru a sprijini reformele și investițiile efectuate de statele membre în vederea unei redresări sustenabile.

2.5.

Această finanțare va fi alocată prin PNRR ale statelor membre, care vor include reformele și investițiile necesare, reflectând totodată recomandările relevante specifice fiecărei țări formulate de Consiliu în cadrul de guvernanță al semestrului european, cu scopul de a contribui la Strategia anuală a UE pentru 2021 privind creșterea durabilă.

2.6.

Comisia Europeană a definit principalele domenii emblematice în care fiecare stat membru trebuie să își definească liniile de acțiune specifice: 1. ACCELERAREA – tehnologii curate și surse regenerabile de energie; 2. RENOVAREA – eficiența energetică a clădirilor; 3. REÎNCĂRCAREA și REALIMENTAREA – stații sustenabile de transport și încărcare; 4. CONECTAREA – introducerea serviciilor rapide în bandă largă; 5. MODERNIZAREA – digitalizarea administrației publice; 6. DEZVOLTAREA – capacități de cloud de date și procesoare durabile; 7. RECALIFICAREA și PERFECȚIONAREA – educație și formare pentru sprijinirea competențelor digitale. Principalele domenii emblematice au fost definite astfel încât acțiunile întreprinse să poată contribui substanțial la o tranziție verde și digitală a UE. Prin domeniile de dezvoltare promovate de statele membre, aliniate la recomandările specifice fiecărei țări din semestrul european, MRR va oferi spațiul de manevră necesar organizațiilor afectate de situația economică provocată de pandemie. Acesta va ajuta în special sectoarele economice, precum industriile mari consumatoare de resurse și de energie, care se aflau deja într-o situație dificilă (din cauza sarcinii de reglementare ridicate și a concurenței neloiale din partea unor țări terțe) și care au fost afectate puternic de circumstanțele actuale.

2.7.

Strategia de redresare, care se bazează pe strategia industrială a UE și pe actualizarea acesteia din 2021, va contribui la atingerea obiectivului Pactului verde european, a obiectivului de neutralitate climatică până în 2050 și a obiectivului revizuit de reducere a emisiilor de GES până în 2030. MRR va juca un rol esențial în abordarea investițiilor uriașe pe care trebuie să le realizeze industriile mari consumatoare de resurse și de energie pentru a atinge aceste obiective. Eforturile necesare pentru construirea unei piețe unice mai puternice pentru redresarea UE trebuie să fie sprijinite prin parteneriate puternice între UE, statele membre, partenerii sociali, industrie și alte părți interesate relevante. Strategia de redresare va consolida, de asemenea, Mecanismul pentru o tranziție justă, care sprijină regiunile care depind de industriile mari consumatoare de resurse și de energie și care trec prin schimbări structurale.

3.   Observații generale

3.1.

Planul de redresare al UE include un aspect-cheie legat de tranziția sustenabilă către o economie decarbonizată și digitalizată și evidențiază că, pentru a-și îndeplini aspirația legată de dubla tranziție, UE are nevoie de responsabilitate politică, pe lângă angajamentul politic și/sau regula echilibrului bugetar. CESE este de acord cu principalele domenii emblematice propuse, care vor concentra investițiile în unele dintre cele mai relevante domenii pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) ale ONU, asigurând totodată atingerea obiectivelor climatice stabilite prin legislația UE pentru 2030 [reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) cu cel puțin 55 % comparativ cu 1990] și pentru 2050 (emisii nete de GES egale cu zero).

3.2.

Pandemia a generat nevoia de a făuri un parcurs comun, în care normele să fie definite la nivel global și să fie aplicate în mod omogen de toate regiunile, abordând astfel potențialul risc de fragmentare ce rezultă din alocarea diversificată a resurselor. Criza generată de pandemie și necesitatea tranziției către o economie sustenabilă, rezilientă și flexibilă ar putea oferi o șansă importantă de a defini normele care să garanteze condiții de concurență echitabile în UE.

3.3.

În acest scop, trebuie evaluată în mod corespunzător actuala situație precară a industriilor mari consumatoare de resurse și de energie, precum și impactul pe care l-ar putea avea continuarea acestei situații asupra întregii economii europene. Ar trebui să se țină cont de contribuția industriilor mari consumatoare de resurse și de energie la produsul intern brut (PIB) al Uniunii Europene, precum și de faptul că aceste industrii sunt lidere în ceea ce privește inovarea, sunt responsabile pentru crearea unor locuri de muncă de calitate ridicată și contribuie la bunăstarea pe termen lung a societății în ansamblul său. Un serviciu public puternic are nevoie de impulsul dat de sectorul privat. Cu toate acestea, CESE este îngrijorat de lipsa de precizie a anumitor PNRR deja aprobate în ce privește industriile mari consumatoare de resurse și de energie, investițiile fiind uneori direcționate către alte sectoare economice.

3.4.

În plus, trebuie ținut cont de avântul pe care îl pot oferi industriile mari consumatoare de resurse și de energie în ceea ce privește cercetarea și dezvoltarea, acesta reprezentând un domeniu esențial, în care inovarea va fi extinsă de la nivel de laborator la nivel industrial.

3.5.

Industriile mari consumatoare de resurse și de energie pot avea una dintre cele mai importante contribuții la tranziția industrială care va asigura o Europă cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Industria ar trebui să își intensifice eforturile de dezvoltare și de introducere a unor procese de producție cu emisii scăzute de dioxid de carbon și să le promoveze de-a lungul lanțurilor de aprovizionare complexe. În absența acestor activități desfășurate în interior și în exterior, obiectivele esențiale, dar ambițioase definite în Acordul de la Paris și obiectivele stabilite de UE vor fi greu de atins.

3.6.

Automatizarea și digitalizarea vor juca un rol esențial în realizarea acestei tranziții industriale. Cu toate acestea, nu ar trebui confundate conceptele: transformarea este scopul; digitalizarea este instrumentul. Punerea în aplicare a soluțiilor digitale va raționaliza modul în care oamenii gândesc, iau decizii și acționează: deși digitalizarea trebuie să fie o prioritate pentru MRR, ar trebui să se pună accentul pe modul în care aceste instrumente vor permite o abordare mai eficientă a provocărilor cu care ne confruntăm.

3.7.

Transformarea digitală va impune dezvoltarea la nivel industrial a tehnologiilor demonstrate la nivel pilot sau de laborator. În acest scop, parteneriatele publice și private ar trebui să se concentreze pe cercetare, dezvoltare și inovare. Investițiile ar trebui să se axeze pe tehnologii care să demonstreze încă de la început capacitatea de extindere, fezabilitatea și fiabilitatea soluțiilor inovatoare în segmentele superioare ale lanțurilor valorice, fiind totodată în conformitate cu obiectivele de sustenabilitate. În plus, va trebui planificată o perioadă de conversie, în care soluțiile inovatoare să poată fi extinse în mod adecvat, până la nivel industrial.

3.8.

Pentru a putea gestiona în mod eficace această situație, tranziția ar trebui să se axeze pe know-how-ul dobândit, pe resursele deja disponibile și pe potențialele sinergii care pot apărea. Transformarea implică inovare, invenții, proiectare, construcție și, de fapt, dezvoltare; însă aceasta nu ar trebui să însemne efectiv noi creații.

3.9.

CESE este conștient de investițiile pe care le va impune această tranziție. MRR și NextGenerationEU nu ar trebui considerate panacee. Transformarea industriilor mari consumatoare de resurse și de energie pentru a face față dublei tranziții va necesita un plan de investiții masive, mobilizând numeroase surse suplimentare de finanțare (de exemplu, ajutoare de stat, proiecte importante de interes european comun, noi resurse proprii pentru bugetul UE, viitoare venituri din EU ETS, investiții private etc.). În acest scop, este esențial ca politicile industriale și energetice să fie armonizate cu politica privind schimbările climatice, pentru a mobiliza toate investițiile uriașe impuse de tranziția la un model economic cu zero emisii de dioxid de carbon.

3.10.

CESE consideră că ar trebui depuse eforturi pentru a coordona sprijinul acordat prin MRR pentru a transforma industriile mari consumatoare de resurse și de energie cu programele existente de finanțare publică-privată, precum SPIRE sau parteneriatul privind oțelul curat. Alianțele industriale ar trebui folosite ca platforme pentru stimularea unor sinergii pe termen lung între proiectele finanțate prin MRR și cele finanțate prin programele existente ale UE, pentru a cataliza transformarea industriilor mari consumatoare de resurse și de energie.

3.11.

A fost identificată necesitatea ca sprijinul financiar acordat prin intermediul MRR să fie însoțit de o reformă fiscală ambițioasă. Aceasta ar trebui să fie aliniată la acordul OCDE, pentru a se garanta că întreprinderile foarte profitabile vor fi supuse unei rate efective a impozitului pe profit de 15 % începând cu 2023.

3.12.

Principalul obiectiv al plății granturilor către întreprinderi ar trebui să fie menținerea competitivității internaționale a industriei UE, respectând totodată standardele sociale, economice și de mediu ale UE, pentru a se garanta că dubla tranziție va aduce beneficii cetățenilor europeni.

3.13.

După cum s-a menționat anterior, Planul de redresare al UE va fi esențial pentru transformarea industriilor mari consumatoare de resurse și de energie, contribuind totodată la metamorfoza altor sectoare economice în raport cu dubla tranziție. Această transformare amplă va necesita o adaptare pe termen lung și perioade de tranziție, mai ales în toate aspectele legate de capitalul uman. CESE recomandă insistent extinderea mecanismelor de investiții după 2026 și definirea unor legături clare și concrete între aceste mecanisme.

4.   Observații specifice

CESE invită statele membre și industria să prezinte investiții și reforme cu un impact transformator maxim în ceea ce privește atingerea obiectivelor finale stabilite în principalele domenii emblematice definite de Comisie. Nu se poate ignora faptul că costurile pe care le implică atingerea obiectivelor asociate acestei duble tranziții trebuie să fie accesibile pentru întreaga societate.

4.1.   ACCELERAREA – tehnologii curate și surse regenerabile de energie

4.1.1.

Tranziția industrială nu va putea fi realizată dacă tranziția energetică nu este pusă în aplicare. Decarbonizarea industriei se va baza direct pe disponibilitatea unor surse energetice suficiente, accesibile ca preț și cu emisii scăzute de dioxid de carbon, care fac posibilă producția industrială cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Asigurarea unei generări suficiente de energie decarbonizată, într-o manieră fiabilă, va fi esențială pentru atingerea obiectivelor climatice și digitale. În mod similar, este nevoie de investiții masive pentru a dezvolta sau a crea infrastructura necesară pentru a transporta, a stoca și a distribui aceste volume fără precedent de energie cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Punerea în aplicare a planurilor naționale de redresare, și în special a reformelor propuse, ar trebui să se axeze pe asigurarea unor prețuri competitive, stabile și previzibile ale energiei pentru industriile mari consumatoare de resurse și de energie, limitând impactul pe care prețurile ridicate ale energiei îl vor avea asupra inflației, care poate pune în pericol redresarea acestor industrii și a societății în general.

4.1.2.

CESE este de acord că este neapărat nevoie de neutralitate tehnologică atunci când se pun în aplicare planurile naționale de redresare: toate tehnologiile cu emisii scăzute de dioxid de carbon (energia din surse regenerabile, hidrogenul verde, reactoarele de fuziune etc.) trebuie incluse în această tranziție, cu condiția să fie în acord cu obiectivele climatice pentru 2030 și 2050, precum și cu ODD ale ONU. Nu ar trebui exclusă în mod preventiv sau arbitrar nicio tehnologie. Criteriile de alocare a resurselor ar trebui să se axeze pe asigurarea unor prețuri competitive la energie pentru consumatorii finali, indiferent de tehnologia în sine.

4.1.3.

Pentru aceasta, poate fi necesar să se ia în considerare nu numai combinarea mai multor surse regenerabile de energie competitive, ci și combinarea acestora cu tehnologiile de captare, stocare și de utilizare a dioxidului de carbon, fără a ignora rolul pe care îl va avea interconectarea energetică dintre diferitele state membre. Trebuie adoptate reglementări suficiente și omogene pentru a justifica și promova investițiile și pentru a permite punerea în aplicare a acestor tehnologii.

4.1.4.

Pe lângă disponibilitatea unor soluții energetice și tehnologice accesibile ca preț, trebuie luată în considerare în mod corespunzător eficiența energetică. Toate scenariile identificate în strategia pe termen lung a UE pentru reducerea emisiilor în vederea realizării obiectivelor de neutralitate climatică pentru 2050 atribuie un rol important economiilor de energie (1). De asemenea, trecerea la o economie mai circulară joacă un rol important în reducerea consumului de energie și de resurse de către industriile mari consumatoare de resurse și de energie.

4.1.5.

În ceea ce privește riscul de concurență neloială menționat mai sus și cu scopul de a încerca prevenirea și atenuarea riscurilor pe care le poate implica relocarea emisiilor de dioxid de carbon, situația trebuie gestionată în mod corespunzător în cadrul MRR. Este important ca măsurile sau sistemele care s-au dovedit eficace pentru reducerea emisiilor să nu fie ignorate, ci, dimpotrivă, consolidate cu mecanisme suplimentare sau complementare (nu alternative) atunci când este necesar.

4.1.6.

După evaluarea tuturor potențialilor factori esențiali care vor trebui gestionați în cadrul domeniului emblematic „ACCELERAREA”, principalele incertitudini se referă la modul în care UE va putea furniza volumul fără precedent de energie de care are nevoie societatea.

4.2.   RENOVAREA – eficiența energetică a clădirilor

4.2.1.

Îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor noi și a celor existente va necesita materiale și echipamente inteligente, care vor contribui la o tranziție sustenabilă. Din punctul nostru de vedere, materialele inteligente sunt materiale verzi sau procese sustenabile de producție pentru realizarea acestora.

4.2.2.

CESE are încredere că, pentru a contribui în mod cuprinzător la obiectivele definite de Comisia Europeană, materialele inteligente (și procesele sustenabile de producție asociate acestora) vor fi promovate dincolo de activitățile obișnuite. Nu trebuie uitate nici echipamentele: nu se va obține eficiență energetică dacă ne axăm doar pe anvelopa clădirilor; trebuie evaluate, reînnoite și interconectate în mod corespunzător și echipamentele și sistemele. Aceasta ar putea conduce la dezvoltarea piețelor de materiale inteligente, procesele de achiziții publice putând constitui un punct practic de pornire.

4.3.   REÎNCĂRCAREA și REALIMENTAREA – stații sustenabile de transport și încărcare

4.3.1.

Strategia europeană trebuie să depună mari eforturi pentru a defini o foaie de parcurs clară pentru decarbonizarea sectoarelor care sunt greu de electrificat (transportul rutier pe distanțe mari și cu vehicule grele, aviația, transportul maritim etc.).

4.3.2.

O strategie privind combustibilii din surse regenerabile și cu emisii scăzute de dioxid de carbon și o alianță la nivelul lanțului valoric al combustibililor din surse regenerabile și cu emisii scăzute de dioxid de carbon vor completa eforturile depuse pentru decarbonizarea transportului rutier prin electrificare, printre alte alternative. Astfel, se va garanta accesul la o mobilitate la prețuri accesibile pentru toți. Decarbonizarea transporturilor se va efectua pe baza unei evaluări a ciclului de viață și a unei analize cost-beneficiu, înlocuind modurile de transport cu cel mai mare impact, ca primă abordare, dar asigurând totodată perioade de tranziție suficiente pentru utilizatorii cu venituri scăzute, prin utilizarea unor combustibili sustenabili cu emisii scăzute de dioxid de carbon.

4.4.   CONECTARE – introducerea serviciilor rapide în bandă largă

4.4.1.

CESE este conștient de importanța automatizării și digitalizării în tranziția industrială cu care ne confruntăm, ele fiind unele dintre elementele fundamentale transversale ale acestui proces de transformare.

4.4.2.

Trebuie să fie disponibile suficiente resurse pentru industrie, astfel încât să se îmbunătățească automatizarea sistemelor. Ulterior se pot oferi informații de calitate prin instrumente digitale, astfel încât procesele decizionale să devină mai eficiente.

4.4.3.

Aceasta va necesita investiții nu numai în tehnologie, ci și în pregătirea lucrătorilor și a societății, în general, în ceea ce privește competențele digitale, adoptarea gândirii digitale și furnizarea reglementărilor și instrumentelor corespunzătoare pentru a garanta securitatea cibernetică, printre altele.

4.5.   MODERNIZAREA – digitalizarea administrației publice

4.5.1.

CESE înțelege relevanța faptului că digitalizarea administrației publice ar putea fi nevoită să combată sarcinile administrative excesive care împovărează deseori industria. Totuși, această tranziție digitală trebuie să se bazeze pe o analiză cost-beneficiu reală, în care resursele să fie atribuite în mod corespunzător pe baza unor criterii tehnice (această analiză trebuie să fie considerată mai importantă decât ținta în sine).

4.6.   DEZVOLTAREA – capacități de cloud de date și procesoare durabile

4.6.1.

Gestionarea corespunzătoare a datelor va duce la un moment de cotitură în ce privește un proces decizional corect, dezvoltarea informațiilor de afaceri, rezolvarea eficientă a problemelor și optimizarea resurselor, toate aceste aspecte fiind esențiale pentru asigurarea unei tranziții de succes. Trebuie alocate suficiente resurse pentru a asigura implicarea tuturor tipurilor de organizații în implementarea acestei inițiative, garantând resurse de date echitabile, care să ducă la o tranziție echitabilă.

4.6.2.

În ceea ce privește independența strategică, UE ar trebui să își dezvolte propriile capacități de cloud care să permită suveranitatea tehnologică, evitând dependența tehnologică de țări terțe.

4.7.   RECALIFICAREA și PERFECȚIONAREA – educație și formare pentru sprijinirea competențelor digitale

4.7.1.

Tranziția cu care ne confruntăm nu va fi posibilă dacă nu se va baza pe nevoile și așteptările societății actuale și viitoare și pe conceptul unei tranziții juste.

4.7.2.

Principalul avantaj competitiv al Uniunii Europene este capitalul nostru uman. Europa duce lipsă de materii prime, nivelul nostru de trai este cel mai ridicat din lume, iar cadrul nostru de reglementare este destul de solicitant: aceasta înseamnă că cel mai mare avantaj al nostru este productivitatea ridicată, generată de capitalul nostru uman și de bogata noastră diversitate.

4.7.3.

Consolidarea capacităților și proiectele de definire a competențelor-cheie vor fi esențiale pentru asigurarea unei tranziții industriale eficace, care să se concentreze pe egalitate și să nu lase pe nimeni în urmă. În acest scop, formarea cu privire la noile provocări care vor apărea trebuie promovată la toate nivelurile societății (de la angajații actuali până la cei viitori).

4.7.4.

Gândirea inovatoare va fi esențială pentru viitoarele procese decizionale. Aceste capacități trebuie să facă parte din programele de formare. În plus, în viitorul apropiat se va înregistra o cerere uriașă de competențe digitale. Resursele umane trebuie să încerce să elimine aceste lacune, astfel încât organizațiile să fie competitive și să dispună de angajați bine pregătiți pentru misiunea care le revine.

---

(1)  https://knowledge4policy.ec.europa.eu/publication/depth-analysis-support-com2018-773-clean-planet-all-european-strategic-long-term-vision_en.