Avizul Comitetului Economic și Social European privind propunerea de directivă a Consiliului de stabilire a normelor de impozitare a societăților în cazul unei prezențe digitale substanțiale

[COM(2018) 147 final – 2018/0072 (CNS)]

propunerea de directivă a Consiliului privind un sistem comun de impozitare a serviciilor digitale pentru veniturile rezultate din furnizarea anumitor servicii digitale

[COM(2018) 148 final – 2018/0073 (CNS)]

(2018/C 367/14)

Raportor:	domnul Krister ANDERSSON
Coraportor:	domnul Petru Sorin DANDEA

Sesizare	Consiliul Uniunii Europene, 11.4.2018
Temei juridic	Articolele 113 și 115 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru uniunea economică și monetară și coeziune economică și socială
Data adoptării în secțiune	27.6.2018
Data adoptării în sesiunea plenară	12.7.2018
Sesiunea plenară nr.	536
Rezultatul votului (voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri)	175/6/3

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

CESE salută faptul că Comisia adoptă inițiative în materie de impozitare a economiei digitale, dând un impuls suplimentar dezbaterilor internaționale prin furnizarea unui exemplu clar privind modul în care principiile actuale de impozitare pot fi transformate.

1.2.

CESE consideră că întreaga economie este digitizată și, asemeni Comisiei, este ferm convins că, în cele din urmă, trebuie să se găsească o soluție globală, pentru a valorifica mai bine beneficiile globalizării, cu o guvernanță și norme globale adecvate. Prin urmare, CESE salută cooperarea strânsă dintre Comisie, statele membre și OCDE în vederea sprijinirii dezvoltării unei soluții internaționale.

1.3.

CESE consideră că este foarte importantă dezvoltarea unor principii noi privind modul de atribuire a profiturilor societăților unei țări UE și de impozitare a acestora, în cadrul unui dialog cu partenerii comerciali, pentru a evita orice escaladare a tensiunilor comerciale și fiscale între principalii actori economici la nivel mondial. CESE subliniază nevoia unor soluții echitabile, bazate pe consens.

1.4.

CESE consideră că evaluarea impactului ar trebui să fie completată cu o analiză a impactului pe care măsura provizorie îl va avea asupra investițiilor, întreprinderilor nou-înființate, locurilor de muncă și creșterii economice. Totodată, evaluarea impactului trebuie să indice modul în care propunerile vor afecta IMM-urile.

1.5.

Măsura provizorie propusă de Comisie pentru impozitarea anumitor servicii digitale nu prevede impozitarea profitului societăților, ci a cifrei de afaceri. CESE subliniază că această abordare este diferită de sistemul global de impozitare a întreprinderilor, care se bazează pe impozitarea profitului, însă recunoaște că, în cazul companiilor digitale care nu au o prezență fizică, țara în care se efectuează vânzările nu va beneficia de impozitele pe profitul societăților.

1.6.

CESE este îngrijorat de faptul că o asemenea modificare a impozitării va aduce beneficii economiilor mai mari, cu mulți consumatori, în detrimentul economiilor exportatoare mai mici. CESE subliniază că orice soluție, fie pe termen scurt sau mai lung, pentru impozitarea modelelor de afaceri digitale trebuie să ducă la un rezultat economic echitabil și egal pentru toate economiile din UE.

1.7.

La evaluarea nivelului efectiv de impozitare a sectorului digital, CESE subliniază nevoia de a lua în considerare modificările aduse codurilor fiscale datorită punerii treptate în aplicare a normelor BEPS (erodarea bazei impozabile și transferul profiturilor – base erosion and profit shifting) și, în special, creșterea substanțială a impozitării în SUA a societăților digitale din această țară care operează în UE, din cauza modificărilor Codului fiscal al SUA.

1.8.

CESE observă că nu există nicio clauză de caducitate sau alte mecanisme care să asigure că măsura provizorie de impozitare va fi retrasă atunci când va fi găsită o soluție pe termen mai lung. CESE încurajează cu tărie Consiliul să dezvolte astfel de norme dacă măsura provizorie va fi introdusă.

1.9.

CESE subliniază că propunerea de a pune în aplicare un impozit pe cifra de afaceri a generat o dezbatere internațională intensă, acesta fiind unul dintre scopurile inițiativei. În prezent, Europa trebuie să adopte o poziție comună în discuțiile în curs din cadrul OCDE.

2.   Introducere și context

2.1.

În comunicarea sa intitulată „A sosit momentul instituirii unui standard de impozitare modern, echitabil și eficient pentru economia digitală”, publicată la 21 martie 2018, Comisia și-a prezentat pachetul legislativ pentru o reformă a normelor UE de impozitare a societăților în cazul activităților digitale. Pachetul conține două directive ale Consiliului însoțite de o recomandare fără caracter obligatoriu referitoare la impozitarea societăților cu o prezență digitală substanțială.

2.2.

În special, Comisia a propus două noi directive: (i) o propunere pe termen lung, de stabilire a normelor și dispozițiilor aplicabile în cazul „prezenței digitale” (PE digitală) (1), care urmărește reformarea normelor de impozitare a societăților, astfel încât profiturile să fie înregistrate și impozitate acolo unde societățile interacționează semnificativ cu utilizatorii prin intermediul canalelor digitale, și nu acolo unde acestea realizează profitul; și (ii) o propunere pe termen scurt, de instituire a unui impozit provizoriu pe cifra de afaceri în cazul furnizării anumitor tipuri de servicii digitale (2). Piața unică a UE are nevoie de un cadru fiscal stabil care să fie actualizat în funcție de modelele de afaceri digitale. Acest lucru ar trebui să stimuleze inovarea prin furnizarea unui mediu stabil pentru societăți, în care acestea să poate face investiții și care să le permită să crească. Societățile care activează în domeniul serviciilor digitale, la fel ca și toate celelalte societăți, trebuie să contribuie la finanțele publice și să participe la sarcina fiscală necesară pentru finanțarea serviciilor publice (3).

2.3.

În mod specific, propunerea pe termen lung prevede norme pentru stabilirea unei prezențe impozabile pentru societățile digitale care desfășoară activități transfrontaliere în cazul unei prezențe comerciale imateriale, precum și principii de atribuire a profiturilor către o societate digitală care ar reflecta mai bine crearea de valoare de către societățile digitale. Aceste măsuri ar urma să se aplice societăților care îndeplinesc unul din următoarele criterii: (i) veniturile anuale într-un stat membru depășesc pragul de 7 milioane EUR; (ii) numărul de utilizatori într-un stat membru într-un an fiscal este mai mare de 100 000; sau (iii) numărul de contracte comerciale încheiate între societate și utilizatorii comerciali pe parcursul unui an fiscal în scopul furnizării de servicii digitale este mai mare de 3 000.

2.4.

Propunerea pe termen scurt, și anume impozitarea provizorie a cifrei de afaceri, ar urma să se aplice, ca un impozit indirect, acelor activități ale căror venituri rezultă din: (i) vânzarea de spațiu publicitar online; (ii) activități digitale intermediare care permit utilizatorilor să interacționeze cu alți utilizatori și care pot facilita comerțul cu bunuri și servicii între aceștia; și (iii) vânzarea de date provenite din informațiile furnizate de utilizatori. Acest impozit ar urma să se aplice numai societăților cu venituri totale anuale la nivel mondial de 750 de milioane EUR și cu venituri anuale realizate în UE de 50 de milioane EUR. Dacă acest impozit se aplică la o cotă de 3 %, se estimează că statele membre ar putea obține venituri anuale de 5 miliarde EUR.

2.5.

Propunerea Comisiei constă în îmbinarea noilor directive cu modificări ale bazei fiscale consolidate comune a societăților (CCCTB), asigurând faptul că sistemele statelor membre de impozitare a societăților și CCCTB propusă includ norme care să răspundă provocării reprezentate de impozitarea economiei digitale (4).

2.6.

Pe termen lung, Comisia crede cu tărie că soluția trebuie să fie una globală, și colaborează îndeaproape cu Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) în vederea sprijinirii dezvoltării unei soluții internaționale, în conformitate cu Raportul intermediar al OCDE privind impozitarea economiei digitale, publicat la 16 martie 2018.

3.   Observații generale

3.1.

CESE consideră că întreaga economie este digitizată. Având în vedere evoluția rapidă a modelelor de afaceri, în special în domeniul serviciilor digitale, dezvoltarea sistemelor noastre de impozitare este de o importanță majoră. Economia digitizată depășește granițele, iar un cadru de impozitare actualizat în funcție de modelele de afaceri digitale este din ce în ce mai necesar.

3.2.

CESE, asemeni Comisiei, crede cu tărie că, în cele din urmă, trebuie să se găsească o soluție cuprinzătoare, pentru a valorifica mai bine beneficiile globalizării, cu o guvernanță și norme globale adecvate. Prin urmare, CESE salută cooperarea strânsă dintre Comisie, statele membre și OCDE în vederea sprijinirii dezvoltării unei soluții internaționale.

3.3.

În paralel cu discuțiile la nivel internațional și după publicarea în septembrie 2017 a comunicării (5) sale, Comisia propune, în prezent, soluții la nivelul UE. Așa cum afirmă Comisia (6), acest fapt va stimula și mai mult dezbaterile internaționale, oferind un exemplu clar privind modul în care principiile dezbătute la nivel internațional pot fi transformate într-un cadru de impozitare a societăților modern, echitabil și eficient, adaptat la economia digitizată.

3.4.

CESE consideră condițiile de concurență echitabile în domeniul impozitării societăților ca fiind extrem de importante. Ultimii ani au arătat că societăți individuale au putut să folosească norme de impozitare specifice în anumite state membre, pentru a-și reduce nivelul efectiv de impozitare la aproape zero. Lipsa de transparență a contribuit la un asemenea rezultat. În anumite cazuri, au fost implicate societăți multinaționale active în domeniul serviciilor digitale. Prin urmare, Comitetul împărtășește ambiția Comisiei de a aborda, în continuare, problema planificării fiscale agresive și a lipsei de transparență din partea statelor membre, pentru a asigura tratamentul egal al societăților și pentru a promova competitivitatea europeană.

3.5.

CESE salută faptul că Comisia adoptă inițiative în materie de impozitare a economiei digitale, dând un impuls suplimentar dezbaterilor internaționale prin furnizarea unui exemplu clar privind modul în care principiile actuale de impozitare pot fi transformate. Propunerea de a pune în aplicare un impozit pe cifra de afaceri a inițiat o dezbatere internațională intensă, acesta fiind unul dintre scopurile inițiativei. În prezent, Europa trebuie să adopte o poziție comună în discuțiile în curs din cadrul OCDE.

3.6.

CESE este de acord cu Comisia că orice soluție propusă la nivelul UE trebuie, de asemenea, să ia în considerare dimensiunea globală și, recunoaște, la fel ca și Comisia, că „aceste propuneri reprezintă contribuția Comisiei la elaborarea soluției bazate pe consens pe care OCDE s-a angajat să o găsească până în 2020. Ele ilustrează modul în care principiile dezbătute la nivel internațional pot fi transformate în realitate” (7).

3.7.

Este foarte importantă dezvoltarea unor principii noi privind modul de atribuire a profiturilor societăților unei țări UE și de impozitare a acestora, în cadrul unui dialog cu partenerii comerciali, pentru a evita orice escaladare a tensiunilor comerciale și fiscale între principalii actori economici la nivel mondial. CESE subliniază nevoia unor soluții echitabile, bazate pe consens.

3.8.

Actualele sisteme de impozitare a societăților din lume se bazează pe evaluarea profitului societăților care poate fi atribuit fiecărei jurisdicții relevante. Impozitarea ar trebui să se realizeze acolo unde este creată valoarea. Având în vederea dificultatea de a identifica locul unde apare profitul în cadrul lanțului valoric, este nevoie de găsirea unor principii universale privind modul de evaluare a locului unde este creată valoarea. Astfel de norme au fost dezvoltate în cadrul activității cuprinzătoare a OCDE, formulând principii de impozitare și definiții legate de modul în care se fixează prețurile bunurilor și serviciilor (normele privind prețurile de transfer) pentru societățile din cadrul unui grup comercial.

3.9.

CESE consideră că normele internaționale de impozitare trebuie revizuite periodic, având în vedere că modelele de afaceri evoluează. Normele actuale au fost revizuite foarte recent în legătură cu acordul privind erodarea bazei impozabile și transferul profiturilor (BEPS) (8). Noile norme și definiții sunt, în prezent, puse în aplicare. Se așteaptă ca acestea să reducă considerabil posibilitățile de planificare fiscală agresivă și erodarea bazelor impozabile (9).

3.10.

Este important ca alte evoluții în domeniul impozitării societăților să fie în concordanță cu realizările obținute deja în cadrul BEPS. Unul din principiile BEPS este acela de a aloca profiturile țărilor în funcție de locul unde este creată valoarea.

3.11.

CESE ar dori să sublinieze nevoia unor evaluări ale impactului adecvate. CESE crede că evaluarea impactului nu este suficient de cuprinzătoare. Comisia nu a analizat care va fi efectul măsurii provizorii asupra investițiilor, asupra întreprinderilor nou-înființate, asupra locurilor de muncă și asupra creșterii. De asemenea, evaluarea impactului nu indică nici modul în care propunerile vor afecta IMM-urile.

3.12.

De asemenea, trebuie analizat impactul veniturilor în cazul economiilor mai mici și mai mari, precum și efectul care decurge din măsurile care sunt aplicate în paralel cu punerea în aplicare a BEPS în diferite țări și cu reforma sistemului fiscal al SUA.

3.13.

CESE își arată îngrijorarea cu privire la faptul că, prin impozitarea cifrei de afaceri, alături de efectele negative în cascadă recunoscute explicit de Comisie, dezvoltarea serviciilor digitale și, în special a întreprinderilor nou-înființate, ar putea fi pusă în pericol. Efectul de cascadă apare atunci când serviciile sunt vândute de mai multe ori și impozitate de fiecare dată.

3.14.

CESE consideră că plafonul de 7 milioane EUR pentru crearea unui sediu permanent, de la care noul regim ar urma să se aplice, ar trebui majorat. Ar fi de preferat ca deliberările din cadrul Consiliului să ducă la un rezultat care să nu riște să pună piedici digitizării, ci să consolideze funcționarea pieței unice. La evaluarea nivelului efectiv de impozitare a sectorului digital, CESE subliniază nevoia de a lua în considerare modificările aduse codurilor fiscale datorită punerii treptate în aplicare a normelor BEPS și, în special, creșterea substanțială a impozitării în SUA a societăților digitale din această țară care operează în UE, datorită modificărilor Codului fiscal al SUA (10).

3.15.

Impozitarea cifrei de afaceri în locul profitului și aplicarea de taxe acolo unde au loc vânzările și nu acolo unde este creată valoarea reprezintă modificări fundamentale ale principiilor actuale de impozitare. CESE este îngrijorat de faptul că o asemenea modificare a impozitării va aduce beneficii economiilor mai mari, cu mulți consumatori, în detrimentul economiilor exportatoare mai mici. CESE subliniază că orice soluție, fie pe termen scurt sau mai lung, privind impozitarea modelelor de afaceri digitale trebuie să ducă la un rezultat economic echitabil și egal pentru toate economiile din UE.

3.16.

Măsura provizorie propusă înseamnă că vor fi impozitate inclusiv societățile neprofitabile. CESE subliniază că sistemul global actual de impozitare a întreprinderilor se bazează pe impozitarea profitului, însă recunoaște că, în cazul companiilor digitale care nu au o prezență fizică, țara în care sunt efectuate vânzările nu va beneficia de impozitele pe profitul societăților.

3.17.

CESE observă că nu există nicio clauză de caducitate sau alte mecanisme care să asigure că măsura provizorie de impozitare va fi retrasă atunci când va fi găsită o soluție pe termen mai lung. CESE încurajează cu tărie Consiliul să dezvolte astfel de norme dacă măsura provizorie va fi introdusă.

4.   Observații specifice

4.1.

Impozitul fix de 3 %, unul dintre elementele stabilite de Comisia Europeană, nu poate fi luat în considerare decât cu titlu orientativ, o evaluare în acest sens fiind necesară. În plus, ar trebui avut în vedere un anumit grad de flexibilitate, pentru a ține seama de capacitatea de plată a fiecărei întreprinderi.

4.2.

Lipsa de profit transfrontalier și compensarea pierderilor, precum și numărul mare de litigii privind prezența și prețurile de transfer din cadrul UE adesea duc la dubla impunere internațională, ceea ce reprezintă, prin urmare, bariere semnificative în calea pieței unice. Introducerea unui impozit pe cifra de afaceri în cazul serviciilor digitale care nu ar putea fi dedus din impozitele pe venit în alte țări ar duce la creșterea suplimentară a dublei impuneri, adăugând, prin urmare, încă o barieră în calea pieței unice. CESE consideră că este important să se evite introducerea de măsuri care ar putea duce la orice formă de dublă impozitare.

4.3.

Metoda OCDE de elaborare a definiției prezenței este o procedură dinamică în cadrul căreia modificările au fost, în principiu, acceptate la nivel global. Abaterea de la această procedură prin propunerea unei definiții unilaterale duce la creșterea complexității sistemului de impozitare internațional și a nesiguranței pentru investitori. Chiar și în cazul puțin probabil în care OCDE ar adopta aceeași definiție în raportul său final privind economia digitală așteptat în 2020, nu ar trece mult timp până când cele două sisteme s-ar diferenția (11).

4.4.

CESE este îngrijorat de folosirea numărului de utilizatori de servicii digitale drept criteriu pentru stabilirea unei prezențe impozabile. Numărul de clicuri pe un site poate fi manipulat cu ușurință, iar societățile riscă să piardă controlul în privința jurisdicției în care se consideră că își desfășoară activitatea.

---

(1)  COM(2018) 147 final

(2)  COM(2018) 148 final.

(3)  COM(2018) 146 final.

(4)  COM(2018) 146 final. Pentru mai multe informații a se vedea JO C 434, 15.12.2017, p. 58.

https://www.eesc.europa.eu/en/our-work/opinions-information-reports/opinions/common-consolidated-corporate-tax-base

(5)  COM(2017) 547 final.

(6)  COM(2018) 146 final, p. 5.

(7)  COM(2018) 146 final, p. 6.

(8)  OCDE 2015.

(9)  În cadrul UE, Comisia a raportat că transferul profiturilor societăților și erodarea bazei impozabile de către societăți se ridică la valoarea de 50-70 miliarde EUR, echivalentul a 4 ‰ din PIB [COM(2018) 81 final].

(10)  „Tax Cuts and Jobs Act”, 22 decembrie 2017.

(11)  Motivul acestei situații este faptul că definiția prezenței stabilită de către UE printr-o directivă s-ar dezvolta prin intermediul hotărârilor pronunțate de Curtea Europeană de Justiție, în timp ce definiția OCDE aplicată în restul lumii s-ar dezvolta prin consens internațional exprimat de către OCDE prin revizuirile sale permanente.