15.12.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 467/3

—

Uniunea Europeană este un spațiu comun pentru a construi o zonă prosperă și pașnică de coexistență și respectare a diversității, bazată pe valori comune și pe principiile recunoscute la articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană;

—

Provocările cu care se confruntă Europa în urma recentelor acte de terorism subliniază nevoia urgentă de prevenire și de combatere a radicalizării care conduce la extremismul violent (2). Mulți suspecți de terorism erau resortisanți radicalizați ai Uniunii Europene adesea corupți de influențe ideologice venite din exterior, care utilizau mijloace tehnologice puternice și dinamice de recrutare și atragere, în afara metodelor directe;

—

Condițiile umane și sociale care asigură un teren propice pentru radicalizare, în special în rândul tinerilor, sunt complexe și multidimensionale și pot include: un profund sentiment de alienare personală și/sau culturală, nemulțumiri reale și/sau închipuite, xenofobie și discriminare, oportunități limitate de educație, formare sau ocupare a unui loc de muncă, marginalizare socială, degradare urbană și rurală, interese geopolitice, credințe ideologice și religioase denaturate, legături familiale nestructurate, traume personale sau probleme de sănătate mintală;

—

Provocările reprezentate de reducerea vulnerabilităților subiacente ale societății în fața radicalizării, precum și de identificarea și blocarea factorilor ideologici declanșatori ai extremismului violent necesită o alianță interinstituțională de actori care să acopere diferite domenii de politică;

—

Este esențial să se abordeze toate tipurile de radicalizare care conduc la extremismul violent, indiferent de ideologia religioasă și/sau politică din spatele acesteia;

—

CONSTATĂ că radicalizarea care conduce la terorism și la extremismul violent ridică provocări semnificative, aflate în continuă evoluție, la adresa securității cetățenilor noștri, care trebuie abordate în mod cuprinzător, în principal de către statele membre și în special la nivel local, dar și cu sprijinul coordonat la nivelul UE în conformitate cu tratatele;

—

CONSTATĂ că recentele atacuri teroriste și tentative de atentate din Europa reflectă faptul că amenințarea teroristă la nivel global a devenit mai descentralizată, mai complexă și, în multe privințe, mai greu de detectat, în parte din cauza unui proces de radicalizare din ce în ce mai rapid;

—

IAU ÎN CONSIDERARE faptul că numărul persoanelor care se întorc, incluzând în special luptătorii teroriști străini care se întorc, familiile acestora și minorii lor, ar putea crește;

—

RECUNOSC că un răspuns solid la amenințarea transnațională a radicalizării impune, pe lângă măsuri de prevenire în interiorul UE, punerea rapidă în aplicare a eforturilor externe ale UE, pentru a aborda cauzele profunde ale acesteia, cu un accent deosebit pe cooperarea cu regiunea Balcanilor de Vest, Turcia și Africa de Nord și pe sprijinul acordat acestora;

—

CONSTATĂ nevoia de a implica furnizorii de servicii și de a coopera cu aceștia în combaterea discursurilor ilegale de incitare la ură în mediul online (9), cu respectarea deplină a libertății de exprimare, având în vedere rolul platformelor sociale de prim vehicul pentru a viza, a pregăti și a împinge potențialii radicaliști să comită acte de violență, și SUBLINIAZĂ importanța unei abordări multipartite (10);

—

SUBLINIAZĂ rolul Forumului pentru internet al UE în dezvoltarea unor mijloace de reducere a accesibilității conținutului cu caracter terorist online și de autonomizare a partenerilor din societatea civilă în vederea furnizării unor discursuri online alternative;

—

RECUNOSC activitatea valoroasă desfășurată de Agenția pentru Drepturi Fundamentale (FRA), rețeaua pentru sensibilizarea publicului cu privire la radicalizare (RAN) și centrul său de excelență, precum și de Echipa consultativă pentru comunicarea strategică privind Siria (SSCAT) și SUBLINIAZĂ importanța unei legături adecvate între actorii naționali și cei locali;

—

CONSIDERĂ că inițiativele online și offline care prezintă discursuri alternative, pozitive și moderate pot fi cruciale în promovarea respectului reciproc și prevenirea radicalizării; CONSTATĂ nevoia unei evaluări și analize suplimentare a impactului contradiscursurilor;

—

să încurajeze cooperarea dintre instituțiile de învățământ și de formare, comunitățile locale, administrațiile locale și regionale, părinți, familia extinsă, actorii din domeniul tineretului, voluntari și societatea civilă pentru a spori incluziunea și a consolida sentimentul apartenenței și al unei identități pozitive;

—

să extindă competențele profesorilor, ale educatorilor și ale altor cadre didactice pentru ca aceștia să fie capabili să recunoască semnele timpurii ale comportamentului radicalizat și să susțină „conversații dificile” (11), care să deschidă un dialog cu studenții și cu alți tineri cu privire la subiecte delicate legate de sentimente, principii și convingeri personale;

—

acolo unde este necesar, să utilizeze instrumentele și materialele existente sau să elaboreze altele noi pentru profesori, educatori și alte cadre didactice, inclusiv rețele în cadrul cărora aceștia să poată face schimb de consultanță și orientări privind modul de a gestiona cazuri dificile, precum și linii telefonice de asistență pentru tineri;

—

să promoveze educația globală și civică, precum și voluntariatul, pentru a consolida competențele sociale, civice și interculturale;

—

să încurajeze educația favorabilă incluziunii (12) pentru toți copiii și tinerii, combătând totodată rasismul, xenofobia, comportamentul agresiv și discriminarea pe orice criteriu;

—

să abordeze, cu sprijinul Comisiei și al agențiilor vizate ale UE, utilizarea internetului în scopul radicalizării care conduce la terorism și în scopuri de recrutare, în special prin dezvoltarea cooperării cu furnizorii de servicii, a cooperării privind comunicarea strategică și, după caz, a cooperării cu unitățile de semnalare a conținutului online, respectând în același timp drepturile fundamentale și în conformitate cu obligațiile în temeiul dreptului internațional;

—

să sprijine activitatea Forumului pentru internet al UE și activitatea Centrului european de combatere a terorismului (CECT) al Europol, în special activitatea desfășurată de EU IRU;

—

să sprijine organizațiile societății civile în promovarea respectului reciproc și combaterea infracțiunilor motivate de ură, a discursurilor de incitare la ură și a propagandei teroriste, cu alternative pozitive la discursurile și ideologiile extremiste violente, precum și prin elaborarea unor contradiscursuri la ideologiile extremiste violente;

—

să utilizeze rețelele de la nivelul UE pentru a continua schimbul de „bune practici” în legătură cu lupta împotriva radicalizării, cum ar fi Centrul de excelență RAN;

—

în urma tranziției SSCAT (Echipa consultativă pentru comunicarea strategică privind Siria) la Rețeaua de comunicare strategică la nivel european (ESCN), să utilizeze în continuare serviciile de consultanță și schimb de informații ale ESCN pentru a înțelege și a răspunde mai bine radicalizării și polarizării în comunitățile Europei, de exemplu prin integrarea personalului în ESCN la Bruxelles;

—

să dezvolte în continuare programe de deradicalizare, dezangajare și reabilitare pentru persoanele care se întorc, incluzând în special luptătorii teroriști străini care se întorc, familiile acestora și minorii lor;

—

să continue, în strânsă cooperare cu statele membre, lucrările privind un set specific de instrumente (13) bazat pe bune practici pentru ca lucrătorii de tineret să îi ajute pe tineri să își dezvolte reziliența democratică, educația în domeniul mass-mediei, toleranța, gândirea critică și competențele de soluționare a conflictelor;

—

să promoveze și să sprijine învățarea reciprocă și cercetarea în rândul profesorilor, al educatorilor și al altor cadre didactice, al experților, al factorilor decizionali și al cercetătorilor, pentru a permite schimbul de bune practici și dobândirea unei mai bune înțelegeri a chestiunii radicalizării, inclusiv prin elaborarea unui cadru de politici și a unui compendiu online de bune practici (14);

—

având în vedere provocarea presantă și extrem de complexă de a preveni și combate radicalizarea, să organizeze o conferință multipartită (15) care să reunească diferite sectoare și părți interesate relevante (de exemplu din sectoarele justiției, afacerilor interne, educației, tineretului, sportului, culturii și afacerilor sociale), precum și tineri;

—

să promoveze înțelegerea reciprocă și respectul reciproc între studenți și alți tineri din UE și țări terțe, prin schimburi directe și virtuale, cum ar fi extinderea rețelei eTwinning Plus la anumite țări din vecinătatea UE și schimburile de tineret virtuale în cadrul Erasmus+;

—

să încurajeze contactele directe între tineri proveniți din medii dezavantajate și modele pozitive, cum ar fi artiști, sportivi sau antreprenori și orice poveste de succes relevantă pentru tineri pentru a-i inspira prin experiențe de viață reale (16). Pentru a contribui la crearea unor alternative pozitive credibile la discursurile extremiste violente, persoanele care au fost în trecut radicalizate ar putea, de asemenea, să vorbească despre propria lor experiență;

—

să sporească cooperarea cu furnizorii de servicii, salutând implicarea puternică a industriei digitale și a societății civile și dezvoltarea de inițiative pentru a consolida în continuare eliminarea efectivă a conținutului cu caracter terorist (în special prin dezvoltarea unei platforme comune de semnalare a conținutului), precum și difuzarea de contradiscursuri alternative, în special prin intermediul programului anunțat de autonomizare a societății civile;

—

să se bazeze pe lucrările Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene în promovarea respectului reciproc, a nediscriminării, a libertăților fundamentale și a solidarității în întreaga UE;

—

să țină seama de prezentele concluzii la pregătirea și punerea în aplicare a acțiunilor propuse.