7.3.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

CE 68/40

—

având în vedere Carta întreprinderilor mici și mijlocii, adoptată de Consiliul Uniunii Europene la reuniunea sa de la Feira din 19-20 iunie 2000,

—

având în vedere Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei din 6 mai 2003 privind definirea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) (1),

—

avânt în vedere Comunicarea Comisiei din 14 octombrie 2011 intitulată „Politica industrială: creșterea competitivității” (COM(2011)0642),

—

având în vedere Comunicarea Comisiei din 9 noiembrie 2011 intitulată „Întreprinderi mici într-o lume mare – un nou parteneriat pentru sprijinirea IMM-urilor în vederea valorificării oportunităților globale” (COM(2011)0702),

—

având în vedere Raportul Comisiei din 23 noiembrie 2011 intitulat „Reducerea la minimum a sarcinii normative impuse IMM-urilor – Adaptarea reglementărilor UE la necesitățile microîntreprinderilor” (COM(2011)0803),

—

având în vedere Comunicarea Comisiei din 23 februarie 2011 intitulată „Revizuirea „Small Business Act” pentru Europa” (COM(2011)0078),

—

având în vedere Comunicarea Comisiei din 13 aprilie 2011 intitulată Actul privind piața unică – Douăsprezece pârghii pentru stimularea creșterii și întărirea încrederii – „Împreună pentru o nouă creștere” (COM(2011)0206),

—

având în vedere Comunicarea Comisiei din 3 martie 2010 intitulată „EUROPA 2020 – O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii” (COM(2010)2020),

—

având în vedere propunerea Comisiei de regulament din 30 noiembrie 2011 de instituire a unui program pentru competitivitatea întreprinderilor și întreprinderile mici și mijlocii (2014-2020)(COM(2011)0834),

—

având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Politica industrială: Creșterea competitivității” (COM(2011)0642),

—

având în vedere Rezoluția sa din 16 februarie 2011 referitoare la aspecte practice privind revizuirea instrumentelor UE pentru sprijinirea finanțării IMM-urilor în cadrul următoarei perioade de programare (2),

—

având în vedere Rezoluția sa din 9 martie 2011 referitoare la o politică industrială pentru era globalizării (3),

—

având în vedere Rezoluția sa din 12 mai 2011 referitoare la revizuirea „Small Business Act” (4),

—

având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie și avizele Comisiei pentru comerț internațional, Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale și Comisiei pentru dezvoltare regională (A7-0293/2012),

A.

întrucât microîntreprinderile și IMM-urile suferă, în perioada de criză economică, din cauza unui acces dificil la finanțare, în special la credite mici, pentru a sprijini dezvoltarea lor;

B.

întrucât 25 % din IMM-urile din UE au fost active pe plan internațional în cadrul pieței unice, în timp ce doar 13 % au fost active pe plan internațional în exteriorul UE; întrucât numai 24 % dintre microîntreprinderi exportă bunuri sau servicii, comparativ cu 38 % dintre întreprinderile mici și 53 % dintre întreprinderile mijlocii;

C.

întrucât aproape o treime din sarcina administrativă aferentă legislației din UE rezultă în principal dintr-o punere în aplicare disproporționată și ineficientă la scară națională, ceea ce înseamnă că s-ar putea economisi până la 40 de miliarde de euro dacă statele membre ar transpune legislația UE în mod mai eficient (5);

D.

întrucât peste 96 % din IMM-urile din Uniunea Europeană au mai puțin de 50 de angajați și o cifră de afaceri anuală mai mică de 10 milioane de euro; întrucât capacitatea lor de a exporta bunuri și servicii în afara frontierelor naționale este limitată, în special din cauza costurilor fixe ridicate aferente comerțului internațional, a insecurității juridice și fragmentării din domeniul reglementării;

E.

întrucât 85 % din toate noile locuri de muncă din UE, în perioada 2002-2010, au fost create de către IMM-uri, în special de firmele noi; întrucât 32,5 milioane de oameni din UE sunt liber-profesioniști;

F.

întrucât industria joacă un rol-cheie în economia europeană și generează 25 % din locurile de muncă directe din sectorul privat din UE și reprezintă 80 % din cercetarea și dezvoltarea privată;

G.

întrucât crearea de locuri de muncă în industriile ecologice a fost pozitivă pe parcursul recesiunii în comparație cu numeroase alte sectoare și se preconizează să rămână în continuare puternică în următorii ani (6);

H.

întrucât internetul și tehnologiile informației și comunicațiilor (TIC) facilitează oportunitățile IMM-urilor de a vinde servicii oriunde pe glob și joacă un rol esențial în transformarea IMM-urilor în contribuabili mai puternici la creșterea economică și la crearea de locuri de muncă;

I.

întrucât Comisia a estimat că politicile care promovează o tranziție către o economie ecologică, precum politicile privind utilizarea eficientă a resurselor, eficiența energetică și schimbările climatice, ar putea genera peste 9 milioane de locuri de muncă până în 2020, în special în sectorul IMM-urilor;

1.

observă provocările comune în materie de structură și reglementare cu care se confruntă IMM-urile, cum ar fi accesul la finanțare, capitalul uman și resursele organizaționale; în acest sens, salută faptul că Comisia se străduiește să promoveze și să susțină activitățile economice ale IMM-urilor din cadrul pieței unice și al piețelor din țări terțe; subliniază că, în general, internaționalizarea IMM-urilor ar trebui considerată ca un proces; subliniază că, pentru a avea succes în extinderea activităților lor economice în afara UE, IMM-urile au nevoie de servicii de consiliere care să existe chiar la nivelul local al acestora, nu numai pe piețele terțe; subliniază faptul că această necesitate trebuie să fie reflectată în politicile de sprijin ale UE;

2.

subliniază faptul că IMM-urile sunt foarte variate; prin urmare, accentuează ideea că, atunci când concepe noi politici privind IMM-urile, Comisia ar trebui să aibă în vedere diferitele provocări întâmpinate de întreprinderi în funcție de mărimea lor și de sectorul în care își desfășoară activitatea;

3.

reamintește că IMM-urile obțin mai multe beneficii decât întreprinderile mari de pe urma internaționalizării prin expunerea la cele mai bune practici, printr-o mai bună absorbție a excedentului de producție, printr-o aprovizionare îmbunătățită cu factori de producție ca urmare a importurilor și, prin urmare, beneficiază de o competitivitate sporită, astfel încât IMM-urile exportatoare au în mod constant rezultate mai bune decât întreprinderile de același fel care nu realizează exporturi, fapt care generează creșteri mai ridicate ale bunăstării pentru întreaga economie și pentru consumatori;

4.

respinge ideea potrivit căreia protejarea IMM-urilor împotriva concurenței internaționale le-ar putea ajuta să crească și să dea rezultate mai bune pe scena internațională; consideră mai degrabă că UE ar trebui să sprijine o agendă pozitivă în favoarea IMM-urilor sale în cadrul negocierilor internaționale pentru a reduce, la nivel mondial și pe bază de reciprocitate, obstacolele care stau în calea intereselor IMM-urilor;

5.

consideră că protejarea eficientă a IMM-urilor de practicile comerciale neloiale ale statelor partenere ale UE este la fel de importantă ca sprijinirea IMM-urilor care doresc să se lanseze pe plan internațional; consideră că internaționalizarea și protecția sunt două fețe ale aceleiași monede în procesul de globalizare;

6.

subliniază că în comunicare ar fi trebuit să se evidențieze diferențele dintre sectoare, deoarece internaționalizarea IMM-urilor care furnizează servicii este complet diferită de cea a IMM-urilor implicate în producție; constată faptul că, adesea, un număr mare de IMM-uri din sectorul serviciilor, care reprezintă majoritatea IMM-urilor, nu sunt nevoite să atingă o dimensiune critică pentru a începe să exporte și ar avea de câștigat, în special de pe urma unor reglementări mai transparente și a unui acces mai deschis la TIC în țările vizate, în timp ce IMM-urile din industrie ar profita mai mult de condiții sporite în ceea ce privește logistica transporturilor și facilitarea schimburilor comerciale;

7.

constată că majoritatea politicilor publice care sprijină internaționalizarea IMM-urilor din UE se concentrează pe producție și, prin urmare, recomandă o ajustare a acestor politici pentru a se ține seama de diferitele nevoi ale IMM-urilor din sectorul serviciilor; recomandă, în mod deosebit, o redefinire a cerințelor privind dimensiunea minimă aplicabile programelor de sprijin pentru activitatea comercială a IMM-urilor, cerințe care s-au bazat în mod obișnuit pe modelul de export al IMM-urilor din industrie și în temeiul cărora întreprinderea poate să se extindă la nivel internațional după ce a atins o dimensiune critică;

8.

consideră că, deși în comunicare se încearcă abordarea dificultăților cu care se confruntă IMM-urile la identificarea oportunităților de afaceri în străinătate, nu se subliniază suficient faptul că punerea la dispoziția IMM-urilor de orientări, sugestii și stimulente în vederea internaționalizării reprezintă o modalitate dezirabilă de intervenție publică; consideră că UE, din nou împreună cu statele membre, ar trebui să sprijine și să promoveze în mod proactiv acordarea de stimulente pentru dezvoltarea IMM-urilor în sectoare strategice, adăugând valoare inițiativelor deja existente, mai ales în ceea ce privește activitățile de producție cu o valoare adăugată ridicată și avansate din punct de vedere tehnologic, care furnizează un avantaj comercial față de economiile emergente; subliniază, prin urmare, necesitatea de a identifica piețele de nișă promițătoare, necesitate care a început deja să fie integrată și în alte documente de politică ale UE, precum raportul grupului la nivel înalt cu privire la tehnologiile generice esențiale;

9.

îndeamnă Comisia să lanseze cât mai curând posibil portalul multilingv online prevăzut în Comunicare, iar acesta să fie complet implementat și să funcționeze până la finele anului 2013 cel târziu; consideră că portalul ar trebui să recunoască varietatea imensă a IMM-urilor și a întrebărilor cu care se confruntă acestea, dar nu ar trebui să reprezinte o duplicare, ci mai degrabă o conexiune cu portalurile existente, ar trebui să fie ușor accesibil și ușor de folosit și nu ar trebui să cauzeze costuri suplimentare de căutare pentru IMM-uri; subliniază faptul că portalul ar trebui să aibă posibilitatea de a crește numărul de IMM-uri din UE care doresc să se angajeze în activități pe plan internațional;

10.

recomandă sporirea și eficientizarea asistenței oferite la nivelul UE și la nivel național și regional IMM-urilor în ceea ce privește accesul pe piața unică și pe piețele din țări terțe, în special în ceea ce privește aspecte legate de promovare și acces la informații, protecția drepturilor de proprietate intelectuală, participare la licitațiile publice, TIC, standardizare și reglementare; este convins că RIE (Rețeaua întreprinderilor europene) reprezintă un instrument eficient pentru realizarea acestor obiective; este de părere că, pe baza unei evaluări detaliate, ar trebui implementat un nou model de guvernanță pentru RIE, cu scopul de a spori eficiența,d e a reduce poverile administrative și de gestionare și de a contribui la furnizarea de asistență personalizată; consideră că acest sprijin ar trebui să ajute întreprinderile în dobândirea competențelor necesare și în definirea strategiei de extindere pe piețele externe și ar trebui să promoveze cooperarea între societăți, favorizând armonizarea cererii cu oferta;

11.

este convins că RIE își va maximiza valoarea pentru IMM-urile din UE numai dacă funcționarea și guvernanța organizațiilor sale constituente sunt întărite și dacă există o informare pe scară mai largă cu privire la serviciile sale de asistență;

12.

invită statele membre să adopte o singură rețea unică de servicii de asistență privind exportul la nivel local și regional, care să fie gestionată în cooperare cu întreprinderile, camerele de comerț, universitățile și alte părți interesate, astfel încât IMM-urile să aibă un singur punct de contact ușor de identificat și să primească, în propria lor limbă și pentru utilizare imediată, consultanță personalizată și analize economice privind piețele externe, informații cu privire la asistență, oportunitățile de export, barierele comerciale (tarifare și netarifare), protecția investițiilor, dispozițiile în vigoare privind soluționarea litigiilor, formalitățile administrative și concurenții de pe piețele terțe; consideră că aceste servicii de asistență ar trebui să contribuie la schimbul de bune practici, conform Cartei europene pentru întreprinderi mici;

13.

recomandă ca mai multe informații să vizeze întreprinderile mici și microîntreprinderile, acestea fiind grupul de IMM-uri care este cel mai puțin activ pe plan internațional și cel mai puțin conștient de potențialul lor de export și de beneficiile pe care le-ar putea obține de pe urma internaționalizării;

14.

consideră că programele de asistență finanțate din resursele publice ar trebui oferite în forma cea mai eficientă din punctul de vedere al costurilor, în special într-un moment în care economia UE încă își mai revine după cea mai gravă criză cu care s-a confruntat în ultimele decenii; subliniază, în această privință, faptul că, în ceea ce privește calitatea programelor, aceasta ar trebui să rămână cel puțin la același nivel;

15.

susține propunerea de a supune un număr mare de sisteme de asistență locale, regionale, naționale și europene unui „exercițiu de inventariere”; consideră că acest exercițiu ar trebui să includă inițiativele din sectorul privat și cele locale care ajută IMM-urile să aibă acces la finanțare, în special inițiativele de facilitare a accesului microîntreprinderilor la credite, precum și o evaluare a eficienței schemelor de asistență existente la nivelul UE; consideră că inventarierea ar trebui derulată la intervale regulate și ar trebui să servească drept bază pentru un sistem de analiză comparativă și de clasificare; consideră că exercițiul inițial de inventariere ar trebui să servească drept bază pentru evaluarea eficacității sistemelor de asistență existente la nivelul UE; ia act de posibilitatea ca niciun exercițiu de inventariere să nu cuprindă toate inițiativele, în special dacă acestea sunt mici sau informale sau dacă din motive de cost și/sau practice acest lucru nu este viabil;

16.

așteaptă primele propuneri specifice până la finele anului 2012, în vederea sistematizării și coordonării sistemelor de asistență existente la nivelul UE pentru a le face eficiente și sensibile la nevoile IMM-urilor din UE; consideră că acțiunea UE trebuie să evite duplicarea sau dezvoltarea de structuri paralele și să demonstreze o valoare adăugată europeană clară; consideră că structurile de asistență naționale existente ar trebui respectate în virtutea principiului subsidiarității; consideră că servirea IMM-urilor unice din UE trebuie să se axeze pe organizația identificată ca fiind cel mai aproape de nevoile individuale ale întreprinderii lor; solicită Comisiei să informeze periodic comisiile competente ale Parlamentului European cu privire la progresul exercițiului în desfășurare;

17.

subliniază faptul că este obligatoriu ca noile activități ale UE, cum ar fi cea menționată, să fi demonstrat o valoare adăugată cu privire la instrumentele existente; consideră că se poate găsi o astfel de valoare adăugată acolo unde există o deficiență din punct de vedere geografic sau de fond a pieței („lacune”) sau acolo unde este necesară o mai bună reprezentare a intereselor politicii comerciale a UE sau intensificarea eforturilor de colectare de informații pentru o bază de date referitoare la accesul la piață.

18.

subliniază necesitatea ca IMM-urile să participe la revizuirea cadrului de sprijin actual; solicită IMM-urilor, precum și RIE și organizațiilor de afaceri europene să se implice strâns în punerea în aplicare a revizuirii;

19.

insistă asupra faptului ca instrumentele disponibile actualmente tuturor întreprinderilor europene în momentul în care acestea realizează exporturi, precum baza de date privind accesul pe piață și centrul de asistență pentru exportatori, să fie adaptate pentru a satisface nevoile IMM-urilor; apreciază deschiderea unui serviciu de asistență în materie de instrumente de protecție comercială pentru IMM-uri care să aparțină unor mecanisme de apărare comercială (Biroul de asistență pentru IMM-uri privind IPC); recomandă coordonarea mai eficientă între diferitele structuri de sprijin pentru IMM-urile europene din țările terțe;

20.

consideră că, dacă în urma inventarierii rezultă că este necesar și fezabil, prin intermediul politicii comerciale comune a UE sau prin intermediul altor instrumente specifice ale UE, ar trebui concepute și implementate soluții practice și rentabile pentru a ajuta IMM-urile să depășească lipsa de capital circulant, în special de capital pentru investițiile inițiale necesare și pentru a începe finanțarea exporturilor;

21.

consideră că, pe lângă utilizarea eficientă a structurilor naționale existente, inițiativele UE sunt necesare pe piețele terțe, unde s-a demonstrat că există valoare adăugată; încurajează cooperarea între experții din domeniul public și privat, inclusiv echipele europene însărcinate cu accesul la piețe; este de acord că IMM-urile din unele state membre mai mici și mai noi sunt dezavantajate, deoarece le lipsesc reprezentarea diplomatică, partenerii experimentați sau ambele, pe unele dintre piețele terțe; subliniază, cu toate acestea, că inițiativele UE nu trebuie să afecteze concurența între întreprinderile individuale din diferite state membre pe piețele terțe;

22.

subliniază faptul că internaționalizarea IMM-urilor este un proces și, pentru a fi o reușită, sunt necesare măsuri de sprijin pentru IMM-uri și la nivel local, nu numai pe piețele terțe; recunoaște că, pe piețele terțe, eforturile comune la nivelul UE privind activitățile de lobby, politica comercială și accesul pe piață, precum și programele complementare destinate abordării disfuncționalităților pieței, pot adăuga o valoare substanțială acestui proces;

23.

solicită Comisiei, pentru a evita orice suprapunere, să creeze structuri noi numai după efectuarea unei reexaminări a finanțării, a unui inventar al serviciilor de consultanță disponibile în statele membre și a unei analize corespunzătoare a eficienței acestora, precum și a oricărei necesități demonstrate de creare de noi structuri;

24.

susține sugestia Comisiei de îmbunătățire a cooperării între diferitele asociații de întreprinderi, camere de comerț și alți actori activi pe piața unică și din statele terțe, cu scopul de a facilita parteneriatele de afaceri și de a promova grupurile și accesul pe noi piețe, încurajând procesul de internaționalizare începând de la nivelul de întreprindere la nivelul de rețea sau de filiere multilocalizate, în vederea promovării proiectelor de internaționalizare mai complexe și pe termen mai lung și care să implice o multitudine de întreprinderi și de alte organizații și instituții publice de asistență;

25.

subliniază importanța teritoriului pe care își desfășoară IMM-urile și invită Comisia și statele membre să coopereze permanent cu autoritățile locale, în vederea valorizării relaționării;

26.

consideră că înființarea de întreprinderi comune sau de alte tipuri de asocieri economice între sau cu IMM-urile ar trebui promovată ca strategie de pătrundere pe piețele noi, de dezvoltare de proiecte de investiții directe pe piața unică și în țările terțe și de participare la licitații; îndeamnă Comisia să mobilizeze resurse în vederea promovării unei astfel de cooperări transnaționale;

27.

observă că grupurile și rețelele pot fi adesea create atât virtual, cât și fizic; încurajează statele membre să promoveze instrumentele și resursele necesare pentru a facilita grupurile și rețelele virtuale;

28.

încurajează statele membre să susțină în mod activ rolul Comisiei din cadrul forumurilor și al conferințelor internaționale de stimulare a accesului IMM-urilor pe piețe din țări terțe;

29.

recomandă Comisiei să analizeze toate dimensiunile privitoare la internaționalizare, și anume importul și exportul, inclusiv diversele forme de parteneriate și de colaborare economice; constată că în Comunicare nu se pune un accent suficient pe această a doua dimensiune;

30.

solicită o mai mare integrare a politicilor UE în favoarea IMM-urilor, în special cu privire la inovare, creștere, internaționalizare, productivitate, controlul costurilor și reducerea birocrației, calitatea resurselor umane și responsabilitatea socială;

31.

salută noul program privind competitivitatea IMM-urilor (COSME); ia act de acțiunile de succes realizate în Programul-cadru pentru competitivitate și inovare (CIP); consideră că aceste acțiuni, cum ar fi Grupul la nivel înalt al părților interesate independente privind reducerea poverii administrative și Rețeaua întreprinderilor europene, ar trebui continuate și extinse în cadrul noului program; subliniază nevoia de îmbunătățire a accesului la finanțare pentru IMM-uri și de consolidare a rolului pe care sectorul privat ar putea să îl joace; îndeamnă la simplificarea și raționalizarea diferitelor instrumente ale Uniunii dedicate accesului la creditare, la garanții sau la capitalul comun, în special pentru IMM-urile cu planuri de internaționalizare; solicită o analiză a costurilor și a disponibilității serviciilor bancare de bază pentru IMM-urile implicate în comerț transfrontalier, în special cu monede diferite, inclusiv în afara UE; încurajează statele membre să exploreze posibilitatea de a folosi o parte din impozitele lor naționale pe întreprinderi pentru a facilita accesul la garanții pentru împrumuturi destinate IMM-urilor; subliniază că toate instrumentele, în special instrumentele nefinanciare, ar trebui adoptate pe baza unei evaluări critice PIC și în strânsă cooperare cu organizațiile de IMM-uri;

32.

subliniază nevoia de a majora semnificativ bugetul pentru COSME prevăzut în cadrul financiar multianual (CFM), având în vedere în special eșecurile semnificate ale pieței în ceea ce privește finanțarea IMM-urilor, precum și nevoia de a spori susținerea acordată de UE transferurilor de afaceri; în acest sens, consideră că delimitarea între COSME și Orizont 2020, în ceea ce privește activitățile și bugetul, merită mai multă atenție pentru a facilita orientarea IMM-urilor și pentru a asigura fonduri suficiente;

33.

solicită statelor membre să se asigure că sunt disponibile suficiente mecanisme de garantare a exporturilor pentru IMM-uri;

34.

remarcă importanța antreprenorilor pregătiți, cu competențe, care pot face față provocărilor reprezentate de mediul de afaceri internațional; îndeamnă Comisia să promoveze programul „Erasmus pentru tinerii antreprenori” și să analizeze posibilitatea unui „Erasmus Mundus pentru antreprenori”, pentru a le da antreprenorilor talentați posibilitatea să dobândească experiență și să intre în relație cu centrele de excelență din exteriorul UE și prin intermediul unei formări culturale antreprenoriale avansate, care să permită o viziune antreprenorială la nivel internațional, cu scopul de a dobândi instrumentele necesare și fundamentale pentru a fi competitiv pe piața mondială; solicită Comisiei și statelor membre includerea politicii legate de tinerii antreprenori și politica industrială printre politicele UE relevante pentru programul „Erasmus pentru toți”;

35.

salută propunerea Comisiei de revizuire a standardizării europene; subliniază nevoia existenței unui sistem mai coerent de standarde internaționale care să permită interoperabilitatea și să reducă obstacolele în calea accesului IMM-urilor pe piața internațională;

36.

susține un sistem de standardizare european care să includă mai sistematic IMM-urile în procesele decizionale, respectând totodată principul atestat al delegării naționale; solicită Comisiei să ia măsurile necesare astfel încât standardele elaborate de organismele europene de standardizare să devină mai accesibile IMM-urilor și la un cost mai mic, pentru a permite interoperabilitatea și a reduce o parte din obstacolele substanțiale în calea accesului IMM-urilor pe piața internațională; subliniază că adaptarea politicii UE de standardizare privind tehnologia informației și comunicațiilor la evoluțiile de pe piață și din politică este un instrument esențial pentru implicarea IMM-urilor în activitățile economice electronice, în comerțul electronic, în transportul electronic de mărfuri și în sistemele inteligente de transport (ITS) etc.;

37.

subliniază faptul că un regim simplu și eficient privind drepturile de proprietate intelectuală (DPI) și drepturile de autor este un element foarte important pentru promovarea internaționalizării IMM-urilor; consideră că IMM-urile au nevoie de o protecție eficientă a DPI pentru a încuraja dezvoltarea noilor tehnologii ca bază pentru activitățile lor internaționale;

38.

subliniază că IMM-urile nu dispun de resurse pentru a lupta împotriva încălcării drepturilor de proprietate intelectuală (DPI) pe piețele terțe; solicită luarea de inițiative concrete de către UE pentru a spori gradul de protecție a drepturilor de proprietate intelectuală (DPI) ale IMM-urilor în aceste țări terțe, un exemplu fiind serviciul de asistență în materie de drepturi de proprietate intelectuală pentru IMM-uri din China; observă că acest model de serviciu de asistență se află acum în proces de extindere în cadrul unei inițiative-pilot în mai multe țări din ASEAN și din America de Sud; subliniază nevoia de a efectua o evaluare adecvată a serviciilor de asistență existente, cu scopul de a îmbunătății funcționarea modelului înainte de a-l extinde în continuare; îndeamnă Comisia ca, după ce s-au tras concluziile în urma acestei evaluări, să înființeze servicii de asistență similare pe piețe prioritare unde drepturile de proprietate intelectuală sunt o chestiune importantă; invită Comisia și statele membre să intensifice cooperarea vamală în UE și cu țările terțe în ceea ce privește confiscarea mărfurilor contrafăcute și să simplifice procedurile vamale;

39.

observă importanța creării unui cadru de reglementare simplificat și transparent la nivelul UE privind achizițiile publice, astfel încât IMM-urile să aibă un acces mai bun la contractele publice atât în UE, cât și în țări terțe, inclusiv prin aplicarea principiului „o singură dată” și prin utilizarea sistemului electronic de transmisie, precum și prin aplicarea Codului european de bune practici în materie de facilitare a accesului IMM-urilor la contractele de achiziții publice; consideră că achizițiile publice constituie un instrument eficace în materie de politici publice, capabil să sprijine capacitățile de inovare tehnică ale IMM-urilor locale și să determine creșterea acestora până la dimensiunea necesară pentru implicarea în procesul de internaționalizare; solicită o definire mai bună a licitațiilor, precum și deschiderea serviciilor la pentru licitații publice;

40.

se așteaptă la adoptarea de către Comisie a unei inițiative pentru a asigura că IMM-urile din UE se bucură de acces la achiziții publice pe piețe terțe în aceeași măsură cu alte întreprinderi; speră că recent publicata propunere de regulament privind piața achizițiilor publice din UE va încuraja reciprocitatea în materie de deschidere, în beneficiul IMM-urilor din UE; solicită ca UE să elaboreze o politică industrială comună ambițioasă, fondată pe stimularea cercetării și inovării, care să beneficieze de finanțări inovatoare, cum ar fi obligațiunile pentru finanțarea proiectelor și susține dezvoltarea IMM-urilor, îndeosebi prin accesul la achizițiile publice, pentru a-și menține competitivitatea în fața noilor actori majori din industrie și cercetare; invită UE să valorifice producția europeană furnizând informații de mai bună calitate consumatorilor, în special prin adoptarea Regulamentului privind indicarea țării de origine a produselor importate în UE;

41.

recomandă cu tărie statelor membre să finalizeze cât mai curând posibil și cel mai târziu până la sfârșitul anului 2012 un acord privind sistemul comun în materie de brevete, deoarece este extrem de important ca UE să ofere întreprinderilor un acces facil și convenabil la protecția brevetelor în cadrul pieței unice, similar celui de care beneficiază concurenții lor din SUA, China și Japonia;

42.

recomandă ca centrele UE pentru IMM-uri existente să fie extinse ținându-se seama în mod corespunzător de concluziile evaluării eficacității centrelor existente și a principiilor directoare generale; consideră că aceste centre ar funcționa mai bine în colaborare cu servicii de asistență comune, adaptate în funcție de nevoi și ca ghișee unice cu puncte de contact unice pentru IMM-urile europene din țări terțe; consideră că inițiativele UE ar trebui să se axeze pe domeniile în care IMM-urile operează efectiv;

43.

recomandă o definire mai clară a piețelor prioritare pentru IMM-uri pe baza programului pentru negocierile comerciale ale UE; reamintește că piețele prioritare ar trebui, în mod firesc, să includă piețe cu o rată ridicată a creșterii, cum ar fi țările BRIC, însă ar trebui totodată să țină seama de modul în care IMM-urile percep oportunitățile de internaționalizare prezente în țările dezvoltate și în regiunile învecinate; prin urmare, consideră că creșterea piețelor gazdă și diferențele din structurile suport actuale sunt principalele criterii în întocmirea listei cu piețele prioritare; recomandă ca mai multe țări vecine UE, în special țările din Balcanii de Vest și din zona mediteraneeană sau cele care au graniță comună cu UE, să fie adăugate pe această listă, întrucât majoritatea IMM-urilor exportă inițial către parteneri comerciali din țări vecine și întrucât comerțul UE cu aceste țări joacă un rol important în creșterea economică și stabilitatea acestor țări;

44.

îndeamnă Comisia să se asigure că toate negocierile comerciale reflectă nevoile și interesele specifice ale IMM-urilor; observă că acest fapt ar presupune identificarea domeniilor de negociere în care problemele afectează mai mult IMM-urile decât alte categorii de întreprinderi și concentrarea atenției asupra acestora dintâi în procesul de negociere a acordurilor comerciale cu țările terțe; sprijină o reformă a cadrului multilateral în vederea implicării IMM-urilor în cadrul OMC și a asigurării unui arbitraj și a unei soluționări mai rapide a litigiilor pentru IMM-uri;

45.

subliniază faptul că realizarea de investiții în străinătate reprezintă forma cea mai dificilă de internaționalizare a IMM-urilor; recomandă ca, în momentul în care UE va negocia tratate de investiții bilaterale în viitor, să țină seama de faptul că IMM-urile au nevoie de un grad de siguranță mai ridicat în ceea ce privește investițiile directe străine pe care le realizează;

46.

consideră că un acces mai bun, mai puțin costisitor și mai rapid al IMM-urilor la proceduri antidumping este un element esențial pentru o mai bună protecție împotriva practicilor comerciale neloiale ale partenerilor comerciali; invită Comisia să țină seama în mod corespunzător de această preocupare în momentul reformării instrumentelor de protecție comercială ale UE;

47.

apreciază inițiativele de promovare a contactelor între întreprinderi prevăzute în acordurile bilaterale de liber schimb; reamintește faptul că provocările legate de localizarea și contactarea eventualilor clienți din străinătate și de instituire a unor lanțuri de aprovizionare fiabile ridică obstacole importante în calea IMM-urilor care doresc să intre pe piețele de export și că îndeosebi întreprinderile mai mici și microîntreprinderile sunt nevoite să recurgă la intermediari pentru a vinde bunuri în străinătate;

48.

salută îndeplinirea obiectivului pentru 2012 privind minimalizarea sarcinilor administrative, dar consideră că mai sunt încă multe alte obiective de realizat; îndeamnă Comisia să revizuiască legislația existentă și să propună o țintă nouă și ambițioasă de reducere a sarcinilor administrative, în conformitate cu „Small Business Act” pentru Europa și cu principiul „a gândi mai întâi la scară mică”; consideră că un astfel de nou obiectiv ar trebui să reprezinte un obiectiv net având în vedere faptul că noua legislație este adoptată după ce a fost stabilit obiectivul; recomandă ca noul obiectiv să fie măsurabil și verificabil și să realizeze o îmbunătățire calitativă, de exemplu prin reducerea volumului de documente solicitate din partea IMM-urilor și să se asigure că IMM-urilor nu li se impun termene-limită nerealiste de depunere a documentelor; consideră că Grupul la nivel înalt al părților interesate independente ar trebui să joace un rol central și continuu în supravegherea progresului realizat în direcția atingerii obiectivului privind reducerea poverii administrative;

49.

solicită statelor membre și Comisiei să încheie acorduri care să permită IMM-urilor să funcționeze în întreaga Europă și să își comercializeze ideile, asigurându-le un acces mai bun la piețe și reducând birocrația;

50.

subliniază dezamăgirea cu privire la aplicarea superficială și neuniformă a testării IMM-urilor de către Comisie; insistă ca testarea IMM-urilor să reprezinte în mod sistematic un capitol fix al evaluării de impact; recomandă Comisiei să clarifice de ce nu s-a derulat nicio testare adecvată a IMM-urilor pentru pachetul de protecție a datelor și să întreprindă acțiuni imediate și concrete pentru a remedia această omisiune;

51.

sprijină cu fermitate accentul pus pe microîntreprinderi în cadrul unui „test IMM” consolidat și ia act de conceptul de excludere prestabilită a microîntreprinderilor din orice documente legislative propuse; cu toate acestea, consideră că ar putea fi aplicată o scutire doar în cazul în care nevoile specifice ale IMM-urilor nu pot fi abordate prin soluții adaptate sau prin regimuri mai puțin împovărătoare, după cum se demonstrează în „testul IMM”; prin urmare, insistă pe înființarea unei microdimensiuni ca parte inerentă a testării IMM-urilor, pentru a evalua sistematic toate opțiunile disponibile; reamintește faptul că nicio scutire sau soluție adaptată nu ar trebui să încalce cerințele fundamentale ale UE legate de sănătatea și siguranța la locul de muncă, drepturile fundamentale ale lucrătorilor din UE sau principiile fundamentale ale legislației UE în materie de mediu; subliniază faptul că, atunci când microîntreprinderile sunt incluse în domeniul de aplicare a unei dispoziții în cel mai amplu sens, motivul pentru această includere ar trebui demonstrat clar de rezultatele testului IMM;

52.

subliniază nevoia de a îmbunătăți eficiența transpunerii legislației UE în dreptul național; îndeamnă Comisia să armonizeze mai mult legislația pentru a reduce sfera reglementării excesive și pentru ca testarea IMM-urilor să fie utilizată în mod mai sistematic; solicită Comisiei să evalueze în ce măsură aplicarea „listei de verificare privind buna punere în aplicare a legislației UE” (7) poate fi introdusă ca cerință pentru statele membre în beneficiul pieței unice;

53.

îndeamnă guvernele naționale să aplice o abordare de tipul „conformare sau explicare”, similară prevederilor privind guvernanța corporativă; subliniază că, pe baza acestei abordări, guvernele ar trebui să se justifice în mod adecvat atunci când pun în aplicare dispoziții suplimentare celor prevăzute de legislația UE;

54.

regretă faptul că numai câteva state membre aplică în mod sistematic testarea IMM-urilor în procesul lor decizional național; îndeamnă Comisia să prezinte și Consiliul să sprijine o propunere privind dispozițiile minime, inclusiv orientări privind implementarea testării IMM-urilor la nivel național, pe baza testării IMM-urilor aplicate de Comisie, precum și a celor mai bune practici naționale;

55.

solicită o „verificare a adecvării” legislației UE actuale pentru a elimina neconcordanțele și normele perimate sau ineficace;

56.

în cadrul controalelor de verificare a adecvării, solicită identificarea domeniilor în care există sarcini excesive, inconsecvențe sau legislație ineficace cu impact negativ asupra IMM-urilor; solicită Comisiei să asigure de îndeplinirea obiectivelor privind sănătatea, siguranța și egalitatea și respectarea dispozițiilor de natură socială;

57.

susține cu fermitate ideea numărului constant (“one in, one out”), ca principiu îndrumător pentru legislația privind piața unică a UE, cu scopul de a se asigura că nicio nouă legislație care impune costuri IMM-urilor nu poate fi introdusă fără a identifica reglementările existente dintr-un anumit domeniu și de valoare echivalentă care pot fi înlăturate;

58.

îndeamnă ca rolul rețelei reprezentanților naționali pentru IMM (SME Envoy) să fie consolidat deoarece oferă o valoare adăugată reală în ceea ce privește comunicarea și coordonarea dintre statele membre și între nivelul național și cel european, de la formularea politicilor la punerea în aplicare a legislației; îndeamnă Comisia și administrațiile naționale să se asigure că reprezentanții naționali pentru IMM-uri pot acționa independent și pot urmări o abordare orizontală în asigurarea faptului că interesele IMM-urilor sunt avute în vedere în toate domeniile procesului de elaborare de legislații și de politici; insistă ca reprezentanții naționali pentru IMM-uri să fie implicați activ în procedurile de testare a IMM-urilor; în plus, încurajează consolidarea organizațiilor societății civile active care acționează în scopul unificării legislației UE privind IMM-urile și subliniază că este necesar ca organizațiile societății civile să fie asociate la procesele administrative și legislative;

59.

subliniază importanța consultării cu partenerii sociali la planificarea acțiunilor naționale în vederea consolidării și promovării antreprenoriatului mic și mijlociu;

60.

ia act de evaluarea actuală a definiției IMM-urilor, care acoperă deja mai mult de 99 % din toate întreprinderile din UE; solicită Comisiei să examineze impactul: (a) sporirii flexibilității și reducerii factorilor care descurajează creșterea (de exemplu, prin extinderea perioadelor de tranziție la trei ani); (b) adaptării plafoanele cifrei de afaceri și ale bilanțului la evoluțiile economice și (c) unei analizei mai diferențiate a fiecărei subcategorii;

61.

invită Comisia și statele membre să creeze un regim specific de vize, în cadrul Acordului Schengen, în legătură cu activitățile de import/export;

62.

subliniază piața unică ca factor-cheie care permite crearea celui mai bun mediu posibil pentru IMM-uri; regretă faptul că aceasta nu este încă o realitate în numeroase zone, în special în ceea ce privește dimensiunea sa digitală; îndeamnă, prin urmare, Comisia să promoveze implementarea pieței unice digitale până în anul 2015, inclusiv prin promovarea dezvoltării infrastructurii și tehnologiilor de bandă largă, pentru a forța statele membre să aplice legislația existentă și să facă noi propuneri în zonele în care încă lipsesc reglementările privind piața internă, în special în vederea reducerii costurilor și birocrației legate de desfășurarea activităților comerciale;

63.

recomandă Comisiei să accelereze conexiunile prin bandă largă de înaltă viteză în regiunile UE pentru a asigura participarea maximă a IMM-urilor în cadrul unei piețe interne în curs de digitalizare;

64.

recunoaște că cloud computing poate stimula în mod semnificativ eficiența și productivitatea IMM-urilor; prin urmare, solicită Comisiei să dezvolte un cadru la nivelul întregii Europe pentru cloud computing, care să fie deschis către alte cloud-uri de la nivel mondial;

65.

regretă că UE se află în urma altor actori mondiali, precum Japonia și Coreea de Sud, cu numai 2 % din conexiunile la internet operând prin fibră optică; prin urmare, recomandă statelor membre și Comisiei să accelereze răspândirea și adoptarea benzii largi de foarte mare viteză;

66.

recunoaște că, pentru IMM-urile care doresc să pătrundă pe noi piețe și să își extindă baza de clienți, comerțul electronic este un instrument util; prin urmare, solicită Comisiei să faciliteze comerțul electronic transfrontalier, de exemplu, prin crearea unui sistem de plăți online fiabil, sigur și eficient;

67.

subliniază nevoia urgentă ca UE să furnizeze încredere și mijloace pentru comerțul online IMM-urilor și antreprenorilor, cu scopul de a dezvolta comerțul transfrontalier; solicită, prin urmare, simplificarea sistemelor de acordare a licențelor și crearea unui cadru eficient privind drepturile de autor;

68.

recomandă Comisiei să încurajeze libera circulație a serviciilor, prin extinderea și aplicarea completă a Directivei privind serviciile, pentru a oferi IMM-urilor și antreprenorilor o posibilitate reală de a-și spori și de a-și vinde serviciile și produsele celor 500 de milioane de consumatori din UE;

69.

invită statele membre să profite de beneficiile pe care le oferă administrarea electronică și să introducă soluții de guvernanță electronică;

70.

încurajează Secretariatul General al Comisiei, în cooperare cu asociațiile de afaceri și alte părți interesate, să creeze un premiu anual în cadrul colegiului comisarilor, pentru a onora comisarul și/sau statul membru care a aplicat principiul „Gândiți mai întâi la scară mică” în modul cel mai eficient și de succes, în cadrul semestrului european.

71.

recomandă simplificarea instrumentelor UE pentru IMM-uri și facilitarea accesului la acestea; constată că mult prea adesea programele UE pot fi foarte birocratice pentru a fi exploatate de IMM-uri;

72.

subliniază necesitatea implementării și aplicării unor măsuri de simplificare de amploare, inclusiv a unor metode de rambursare simplificate, pentru a permite IMM-urilor să ia parte la programele finanțate de UE;

73.

salută Comunicarea Comisiei intitulată „Politica industrială: creșterea competitivității” (COM(2011)0642), precum și documentul de lucru al Comisiei privind „adaptarea pentru competitivitate” (SEC(2012)0091);

74.

recunoaște faptul că Comisia a lansat punerea în aplicare a conceptului de protecție a competitivității și o evaluare ex-post a legislației; solicită insistent Comisiei să aplice acest concept într-un mod coerent și aprofundat, inclusiv în cazurile în care modificările aduse dispozițiilor de aplicare a legislației europene au un impact asupra competitivității industriale (de exemplu, în caz de modificare a normelor privind scoaterea la licitație a cotelor de emisii); îndeamnă Comisia să raporteze cu regularitate cu privire la progresele înregistrate în acest domeniu;

75.

consideră că este necesar să se organizeze campanii regionale de promovare, cu participarea organizațiilor locale de antreprenori, având ca scop încurajarea spiritului antreprenorial, prin prezentarea celor mai bune practici și prin discuții la mese rotunde cu participarea unor oameni de afaceri de succes, ceea ce ar putea face cunoscută cultura antreprenorială în regiune;

76.

subliniază că liberul schimb și accesul la piețele mondiale sunt un important generator de locuri de muncă și de creștere economică și un factor decisiv care permite IMM-urilor europene să devină lideri mondiali; prin urmare, subliniază importanța progresului în cadrul negocierilor comerciale care ar reduce în continuare barierele normative din calea schimburilor comerciale, care afectează IMM-urile în mod disproporționat;

77.

salută faptul că, în cadrul diverselor sale strategii și comunicări, Comisia a recunoscut importanța sectorului de producție pentru creșterea durabilă și crearea de locuri de muncă în UE; reiterează nevoia unei politici industriale integrate, având la bază principiile economiei sociale de piață și susținând tranziția la o economie durabilă, eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și rezistentă;

78.

subliniază importanța de a încuraja la nivel local și regional implicarea IMM-urilor în planurile privind eficiența energetică și protecția mediului, deoarece participarea lor la aceste sectoare va crește în mod semnificativ oportunitățile de afaceri;

79.

recunoaște faptul că, pentru ca statele membre să poată atinge obiectivele Strategiei Europa 2020 referitoare la o Europă inovatoare, inteligentă și favorabilă incluziunii, trebuie luate în considerare IMM-urile și microîntreprinderile și facilitată înființarea acestora, întrucât acestea au un potențial enorm de creare de locuri de muncă, îndeosebi locuri de muncă în rândul tinerilor, contribuind astfel la reducerea sărăciei și a excluziunii sociale; remarcă faptul că a deveni liber-profesionist și a înființa o microîntreprindere poate fi o opțiune bună și flexibilă, în special pentru femei;

80.

recunoaște că IMM-urile joacă un rol important în asigurarea stabilității, coeziunii și integrării sociale, în special în regiunile care se confruntă cu efecte negative ale evoluției demografice; solicită Comisiei și statelor membre să încurajeze IMM-urile să creeze un climat de muncă care să încurajeze lucrătorii să respecte standardele stabilite de legislația muncii, protecția muncii și a sănătății și, astfel, să contribuie la combaterea sărăciei și la bunăstarea socială;

81.

subliniază faptul că trebuie încurajată facilitarea accesului la microcredite prin intermediul Instrumentului european de microfinanțare și al dezvoltării în continuare a acestui instrument în cadrul Programului pentru schimbări sociale și inovare socială pentru perioada 2014-2020 și al viitorului Fond social european (FSE), astfel încât în special cei care înființează microîntreprinderi și provin din pături defavorizate ale populației să poată beneficia de acces la instrumente financiare adecvate; solicită, în acest context, Comisiei să includă informații specifice privind cooperativele în instrumentele financiare administrate de Fondul European de Investiții;

82.

remarcă faptul că în ceea ce privește serviciile transfrontaliere, ghișeul unic poate, de asemenea, împreună cu partenerii sociali, să ofere informații detaliate în legătură cu condițiile de muncă din țara de destinație în care urmează să fie prestate serviciile;

83.

consideră că antreprenoriatul și condițiile-cadru corespunzătoare pentru competitivitatea IMM-urilor și creșterea economică, inclusiv investițiile de infrastructură cum ar fi în infrastructura ecologică, pot contribui în foarte mare măsură la ieșirea din criza economică; subliniază nevoia de a încuraja potențialul antreprenorial acolo unde înființările de IMM-uri sunt sub medie la nivelul tuturor segmentelor societății, precum și acolo unde se dorește încurajarea spiritului întreprinzător în grupuri-țintă specifice, în special în rândul tinerilor și al femeilor;

84.

consideră că orice revizuire a regulamentului privind piețele financiare ar trebui să ajute IMM-urile să obțină finanțare prin intermediul piețelor de capital, pentru a fi mai puțin dependente de împrumuturile bancare;

85.

recomandă ca, în cadrul reformei în desfășurare a fondurilor structurale, IMM-urile să fie în mod serios considerate acolo unde este cazul, unde acest lucru contribuie la condițiile-cadru regionale de creștere economică și unde creează sinergii cu alte programe și inițiative ale UE; consideră că este nevoie ca birocrația să fie redusă, de exemplu, prin acceptarea de standarde de audit și raportare corporative proporționale și prin introducerea de norme comune privind toate fondurile și programele în cadrul revizuirii regulamentului financiar;

86.

recomandă statelor membre să transpună, cât mai curând posibil, Directiva privind întârzierea efectuării plăților în cadrul legislației naționale, pentru a contribui la furnizarea de lichidități suplimentare IMM-urilor în cadrul actualei crize economice;

87.

recomandă instrumente ale UE mai eficace, mai simple și mai bine coordonate, dedicate accesului la credite sau la capitalul de risc, în special pentru IMM-uri cu planuri de internaționalizare;

88.

recomandă garanții eficiente pentru portofoliile IMM-urilor, în vederea creșterii cerințelor de capital pentru bănci, ca parte a punerii în aplicare a exercițiului de monitorizare Basel III și a procesului de reducere a efectului de levier realizat în prezent de o serie de bănci, având în vedere totodată efectul cumulativ al legislației privind serviciile financiare;

89.

subliniază că acțiunea UE privind IMM-urile nu înlocuiește, ci mai degrabă completează acțiunile statelor membre și ale regiunilor și are scopul de a consolida aceste eforturi pe baza principiului „mai mult pentru mai mult și mai puțin pentru mai puțin”, conform căruia statele membre care acordă mai multă susținere IMM-urilor ar trebui să primească mai multă susținere din partea UE; îndeamnă statele membre să implementeze programe ambițioase având la bază stimulente pentru promovarea antreprenoriatului; solicită includerea în aceste programe a măsurilor care îmbunătățesc accesul la finanțare și pe piețe și, de asemenea, a măsurilor care conduc la diminuarea cerințelor administrative și la includerea unei educații antreprenoriale mai bune în programa școlară la toate nivelurile; consideră că aceste măsuri ar trebui să susțină inițiativele sectorului privat care favorizează reducerea termenelor necesare pentru obținerea de finanțări mici, precum parteneriatele între bănci și profesioniștii din domeniul contabilității; sugerează organizarea regulată de concursuri universitare axate pe practică pentru studenți în vederea evaluării cunoștințelor lor lexicale și a spiritului lor antreprenorial;

90.

susține inițiativele sectorului privat care vizează facilitarea accesului IMM-urilor la finanțare, în special al microîntreprinderilor, precum parteneriatele între bănci și profesioniștii din domeniul contabilității, care vizează reducerea la 15 zile a termenului necesar pentru obținerea unei finanțări mici (sub 25 000 de euro); consideră că aceste parteneriate sunt eficiente pentru microîntreprinderi, deoarece, pe de o parte, profesioniștii din domeniul contabilității pregătesc și transmit online toate documentele financiare cerute de bănci și oferă un grad de asigurare pentru estimările furnizate de microîntreprinderi, în timp ce, pe de altă parte, băncile transmit online solicitările standard de finanțare și motivează refuzul solicitărilor de finanțare;

91.

recomandă Comisiei să examineze noi inițiative de strângere de fonduri pentru antreprenori și întreprinderi recent înființate, cum ar fi finanțarea colectivă solidară (crowd funding), pentru a evalua modul în care acestea ar putea aduce beneficii IMM-urilor și dacă acestea ar trebui promovate; subliniază, de asemenea, necesitatea de a se evalua dacă este nevoie de un cadru legislativ pentru a înscrie aceste practici la nivelul UE;

92.

solicită Comisiei și statelor membre să asigure, în viitorul cadru financiar multianual, un acces mai simplu al IMM-urilor la fondurile europene, acces care ar trebui să le consolideze acestora accesul pe piața internă;

93.

solicită statelor membre și Comisiei să faciliteze oportunitățile de investiții pentru înființarea de întreprinderi inovatoare prin eliminarea obstacolelor care împiedică apariția unei piețe de capital de risc la nivelul UE;

94.

indică faptul că este necesar să se identifice și să se înlăture obstacolele care împiedică microîntreprinderile să devină IMM-uri și care împiedică creșterea ulterioară a IMM-urilor;

95.

îndeamnă Comisia să abordeze problema deficiențelor de cunoștințe și competențe ale IMM-urilor în materie de tehnologii, practici și modele de afaceri ecologice; subliniază că sunt necesare acțiuni pentru a identifica nevoile în materie de competențe și pentru a rezolva decalajele de pe piața muncii prin strategii privind educația și formarea profesională și prin elaborarea de programe de formare și de dezvoltare a competențelor care vizează IMM-urile;

96.

consideră că viitoarele programe privind COSME și Orizont 2020, precum și programele privind fondurile structurale din viitorul cadru financiar multianual ar trebui să aloce sume suficiente pentru a susține eforturile IMM-urilor de inovare și creare de locuri de muncă într-un mod eficient din punctul de vedere al utilizării resurselor și durabil;

97.

solicită ca noile instrumente financiare dezvoltate în cadrul programelor de susținere a IMM-urilor, precum COSME, să țină cont nu numai de bilanțul IMM-urilor, ci și de așa-numitele imobilizări necorporale, astfel încât accesul la credit să prevadă forme de recunoaștere a capitalului intelectual al IMM-urilor;

98.

recomandă să se aloce un buget ambițios instrumentului privind IMM-urile stabilit în cadrul programului „Orizont 2020”, care va furniza susținere specifică IMM-urilor inovatoare și cu potențial ridicat de creștere economică; consideră că instrumentul ar trebui să fie realizat prin intermediul unei structuri unice dedicate, adaptată la nevoile IMM-urilor;

99.

subliniază faptul că potențialul instrumentelor de inginerie financiară ar trebui exploatat în continuare pentru a permite atât dezvoltarea de proiecte strategice de calitate, cât și participarea actorilor din sectorul privat, în special a IMM-urilor, dar și a capitalurilor private la proiectele europene; atrage atenția asupra faptului că, în prezent, instrumentele de inginerie financiară nu sunt îndeajuns utilizate, din cauza complexității lor excesive, ceea ce face ca dezbaterea privind guvernanța acestora să devină foarte urgentă;

100.

subliniază că fondurile structurale, prin intermediul instrumentelor financiare, ar trebui să continue să acorde finanțare IMM-urilor prin intermediul capitalului, al garanțiilor și al împrumuturilor cu dobândă mică și subliniază că procedurile administrative complexe, mai ales de la nivel național, ar trebui simplificate și că ar trebui evitate diferențele semnificative în modul în care dispozițiile sunt aplicate de autoritățile de gestionare și, respectiv, de organismele intermediare;

101.

îndeamnă Comisia să elaboreze un plan de impozitare a IMM-urilor competitive, încurajând statele membre să își adapteze sistemele de impozitare în vederea diminuării costurilor salariale indirecte pentru societățile tinere și care să permită acestor societăți să își păstreze o proporție mai mare din profituri pentru a fi reinvestite în societate; sugerează ca planul să aibă la bază bunele practici și să includă proiecte pilot;

102.

recomandă sporirea eforturilor de implementare a recunoașterii reciproce pentru a facilita activitățile transfrontaliere ale IMM-urilor; solicită înființarea unui „ghișeu unic” pentru TVA pentru a da posibilitatea antreprenorilor să își îndeplinească responsabilitățile în țara de origine în care își desfășoară activitatea;

103.

recomandă Comisiei să încurajeze statele membre să instituie condiții echitabile de concurență pentru toate formele de finanțe; subliniază că sunt necesare măsuri urgente astfel încât întreprinderile să nu depindă prea mult de împrumuturi; susține instituirea neutralității fiscale între capitalul propriu și împrumuturi;

104.

îndeamnă Comisia și statele membre să promoveze continuitatea IMM-urilor, prin intermediul unui mediu normativ care facilitează transferurile de afaceri; recomandă eliminarea barierelor fiscale (taxe succesorale, impozite pe donații etc.) care ar putea periclita continuitatea afacerilor de familie;

105.

subliniază necesitatea de a aplica impozite mai scăzute forței de muncă și investițiilor;

106.

îndeamnă Comisia și statele membre să adopte măsuri concrete pentru promovarea antreprenoriatului social în Europa, în special prin îmbunătățirea accesului la finanțarea publică și privată, prin reducerea discriminării salariale între femei și bărbați, prin promovarea măsurilor pentru concilierea vieții profesionale și familiale și prin îmbunătățirea mobilității și recunoașterii forței de lucru calificată și prin îmbunătățirea calității și a disponibilității serviciilor de consultanță în materie de responsabilitate socială a întreprinderii (RSI) pentru IMM-uri; îndeamnă Comisia și statele membre să adopte măsuri specifice pentru promovarea antreprenoriatului social în Europa, în special prin îmbunătățirea accesului la finanțarea publică și privată și prin îmbunătățirea mobilității și recunoașterii lucrătorilor și a ucenicilor calificați; cu toate acestea, rezultatul nu ar trebui să fie o împărțire a antreprenorilor în „buni” și „răi”;

107.

subliniază importanța unei bune aprovizionări cu materii prime de asemenea pentru întreprinderile mijlocii din sectorul industrial; invită Comisia și statele membre să adopte măsuri concrete pentru a asigura în mod durabil aprovizionarea cu materii prime și creșterea utilizării eficiente a acestora, garantând în special un acces liber și echitabil la materiile prime negociate pe piețele internaționale, precum și dezvoltând utilizarea eficientă și reciclarea resurselor, care să țină cont de raportul costuri-beneficii;

108.

recomandă Consiliului European să păstreze bugetul politicii de coeziune pentru următoarea perioadă de programare, întrucât fondurile structurale și de coeziune se numără printre cele mai eficiente instrumente ale UE în crearea de locuri de muncă și în creștere economică, în creșterea competitivității economiei europene și în sprijinirea IMM-urilor;

109.

invită statele membre să încurajeze dezvoltarea și competitivitatea diferitelor tipuri de IMM-uri și să răspundă nevoilor lor distincte prin măsuri adaptate; subliniază contribuția Fondului european de dezvoltare regională (FEDER) și a Fondului de coeziune la dezvoltarea și îmbunătățirea transportului, a energiei, a mediului și a infrastructurii în bandă largă și, prin urmare, la crearea unui mediu de afaceri favorabil care încurajează investițiile și consolidează competitivitatea; subliniază necesitatea de a promova spiritul întreprinzător și de a crește sprijinul acordat IMM-urilor, recunoscând rolul de prim rang jucat de acestea în promovarea competitivității economice;

110.

subliniază necesitatea unei mai bune coordonări și a unei sinergii îmbunătățite între diferitele politici europene, naționale, regionale și locale și instrumentele care se adresează IMM-urilor în mod direct; subliniază că politicile și instrumentele financiare actuale destinate sprijinirii IMM-urilor ar trebuie să fie abordate mai coerent și ar trebui să se completeze unele pe altele; subliniază necesitatea de a reduce fragmentarea și de a consolida și promova sistemele de sprijin financiar pentru IMM-uri, în vederea asigurării grupării și coordonării îmbunătățite ale resurselor la nivel european, regional, național și local; subliniază că competitivitatea ar crește dacă investițiile și sprijinul acordat IMM-urilor ar fi adaptate la diversitatea regională;

111.

consideră că obiectivul finanțării IMM-urilor prin FEDER este de a spori competitivitatea în toate regiunile din Uniune, cu scopul unei dezvoltări economice, sociale și teritoriale în conformitate cu obiectivele politicii de coeziune;

112.

subliniază faptul că fondurile structurale, în special FEDER, reprezintă un instrument important pentru sprijinirea IMM-urilor inovatoare, prin creșterea competitivității lor și, în special, a dezvoltării lor pe plan internațional, precum și faptul că, prin urmare, eligibilitatea pentru acest tip de sprijin ar trebui interpretată aici într-un sens cât mai larg posibil; îndeamnă regiunile ca, în programele lor operaționale, să se folosească de oportunitățile care le vor fi oferite prin reglementări;

113.

subliniază necesitatea introducerii de stimulente financiare pentru crearea de noi locuri de muncă în IMM-uri;

114.

subliniază faptul că programele de cooperare europeană teritorială susțin activitățile de asociere în rețea și de schimb de cunoștințe și de tehnologie între organizațiile din diferite regiuni europene și ar putea constitui instrumente utile pentru crearea de noi oportunități de afaceri;

115.

consideră că fondurile structurale, în special FSE, joacă un rol important pentru dobândirea de cunoștințe și de competențe, pentru asocierea în rețea și pentru schimbul de bune practici; consideră că investițiile în capitalul uman și în proiectele de cooperare au o contribuție majoră la consolidarea competitivității IMM-urilor europene;

116.

îi încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.