15.2.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 44/64

1.1.1

Documentul final al Conferinței ONU privind dezvoltarea durabilă, desfășurată anul acesta la Rio de Janeiro (Conferința Rio+20), intitulat „Viitorul pe care îl dorim”, nu a răspuns așteptărilor CESE. Documentul nu acordă atenție suficientă îndeosebi urgenței situației de criză care afectează planeta noastră. Totuși, el conține mai multe elemente care pot fi un punct de plecare și aici, în UE. Trebuie subliniat în special acordul global cu privire la „economia ecologică” considerat un instrument important al dezvoltării durabile, incluzând dimensiunea socială, precum și acordul asupra unui proces prin care să se stabilească obiective de dezvoltare durabilă în strânsă legătură cu Obiectivele de dezvoltare ale mileniului.

1.1.2

CESE constată cu satisfacție mobilizarea puternică a societății civile în faza pregătitoare a Conferinței Rio+20 și în timpul desfășurării acesteia, ceea ce a generat numeroase idei inovatore și noi alianțe.

1.1.3

CESE și-a îndeplinit cu succes rolul de intermediar între societatea civilă și instituțiile UE în cadrul pregătirilor și desfășurării Conferinței Rio+20. Eforturile CESE de promovare a dialogului cu societatea civilă în interiorul și în exteriorul Uniunii Europene au fost apreciate de instituțiile UE.

1.2.1

CESE este de părere că procesul de urmărire a Conferinței Rio+20 și punerea în aplicare a hotărârilor luate la această conferință trebuie să aibă loc cu implicarea și participarea societății civile. Prin urmare, salută toate eforturile celorlalte instituții în acest sens. CESE va promova în continuare dialogul cu societatea civilă cu privire la chestiuni de dezvoltare durabilă, așa cum a făcut și în faza pregătitoare a Conferinței Rio+20, implicând organizații și rețele europene ale societății civile, consiliile economice și sociale și consiliile de dezvoltare durabilă de la nivel național.

1.2.2

CESE se va implica activ în elaborarea obiectivelor globale de dezvoltare durabilă, așa cum a făcut și în faza pregătitoare a Conferinței Rio+20, promovând dialogul cu societatea civilă în cadrul UE, dar și cu partenerii reprezentând societatea civilă din afara UE. Va depune eforturi în special pentru apropierea actorilor din procesul de elaborare a obiectivelor de dezvoltare durabilă și a celor din procesul de elaborare a obiectivelor de dezvoltare ale mileniului. Având în vedere experiența și componența sa, CESE va putea să contribuie în special la dezvoltarea concretă a economiei ecologice, inclusiv a dimensiunii sociale, precum și la afirmarea drepturilor de participare a societății civile la nivel mondial.

1.2.3

CESE salută concluziile Consiliului privind Rio+20 din 25 octombrie 2012, care anunță măsuri ambițioase de urmărire a Rio+20 în cadrul Strategiei Europa 2020 și al Strategiei de dezvoltare durabilă a UE; de asemenea, CESE salută revizuirea Strategiei de dezvoltare durabilă a UE. CESE consideră că este necesară o dezbatere largă în cadrul societății civile cu privire la dezvoltarea durabilă în UE și va promova aceasta în activitățile sale viitoare.

2.1

În Avizul său din 22 septembrie 2011 privind Comunicarea Comisiei: Rio+20: către economia ecologică și o mai bună guvernanță (CESE 1386/2011) (1), CESE și-a exprimat punctele de vedere față de temele Conferinței ONU pentru dezvoltare durabilă (Conferința Rio+20), desfășurată în iunie 2012, pentru ca acestea să fie luate în considerare în procesul de decizie interinstituțional și a stabilit un plan de acțiune pentru perioada până la Conferința Rio+20. Scopul acestui plan de acțiune a fost, îndeosebi, promovarea dialogului între actorii societății civile din Europa și din afara Europei cu privire la teme legate de Rio+20. Prezentul aviz face bilanțul Conferinței Rio+20 și prezintă perspectivele măsurilor de urmărire, în lumina solicitărilor formulate de Comitet.

2.2

În ceea ce privește Conferința Rio+20, CESE a urmărit o dublă abordare.

2.2.1

La nivel european, CESE a căutat dialogul cu organizațiile și rețelele societății civile europene, în baza avizului adoptat în septembrie 2011, și a organizat o amplă conferință a societății civile în februarie 2012. În urma acestei conferințe au fost acceptate o serie de cerințe de bază adresate negociatorilor de la Rio, adoptate ulterior de CESE în Avizul privind poziția CESE în contextul pregătirii Conferinței Organizației Națiunilor Unite privind dezvoltarea durabilă (Rio+20) (CESE 486/2012) (2) în timp util, înainte de definirea mandatului de negociere de către Consiliul UE în martie 2012. Astfel, CESE și-a îndeplinit rolul de intermediar între societatea civilă europeană și instituțiile UE.

2.2.2

În paralel, CESE a purtat discuții bilaterale cu partenerii săi instituționali din Brazilia, China și Rusia pe teme legate de Rio+20. Cu ocazia unei reuniuni multilaterale în mai 2012, s-a ajuns la un acord privind principalele mesaje comune, care a servit la Rio de Janeiro drept bază pentru dialogul purtat cu reprezentanți ai societății civile și din alte țări.

2.3

CESE a participat activ la Conferința Rio+20, organizând trei evenimente foarte apreciate de public: două dialoguri cu reprezentanți ai societății civile din Brazilia, respectiv din statele BRICS, organizate împreună cu Consiliul pentru dezvoltare economică și socială din Brazilia pe tema dezvoltării durabile, precum și un eveniment privind modele de participare a societății civile, organizat în cadrul pavilionului UE, în prezența președintelui Comisiei Europene. Membrii delegației CESE la Conferința Rio+20 au făcut parte din delegația UE; acest lucru explică și dorința clară pentru cooperare interinstituțională consolidată și în ce privește măsurile de urmărire a Conferinței Rio+20.

3.1

CESE constată cu satisfacție că documentul final al Conferinței ONU privind dezvoltarea durabilă, desfășurată anul acesta la Rio de Janeiro (Conferința Rio+), intitulat „Viitorul pe care îl dorim”, reflectă angajamentul la scară mondială față de dezvoltarea durabilă din perspectiva dimensiunii sale ecologice, sociale și economice. Însă CESE regretă că rezultatul negocierilor are, în ansamblu, un caracter mai puțin obligatoriu decât și-ar fi dorit societatea civilă și CESE în avizul său. Nu se acordă atenție suficientă îndeosebi urgenței situației de criză care afectează planeta noastră. CESE regretă că textul final nu face referire la limitele de exploatare a planetei noastre.

3.2

Însă, în același timp, Conferința Rio+ a avut ca efect o mobilizare pe scară largă a societății civile, mult mai extinsă decât negocierile în plan politic. Această mobilizare trebuie acum valorificată, în sensul continuării și derulării proceselor demarate în cadrul conferinței. Rio nu a fost doar o reuniune a conducătorilor politici, ci și locul de întâlnire pentru cei doritori și creativi, care pledează în mod susținut pentru o schimbare de paradigmă în acțiunile noastre în plan economic sau demarează și prezintă nenumărate inițiative concrete de restructurare.

3.3

Totuși, documentul final conține mai multe elemente care pot servi drept punct de plecare și pentru UE. Trebuie subliniat în special acordul global cu privire la „economia ecologică” considerat un instrument important al dezvoltării durabile, incluzând dimensiunea socială, precum și acordul asupra unui proces prin care să se elaboreze obiective de dezvoltare durabilă, în strânsă legătură cu Obiectivele de dezvoltare ale mileniului.

3.4

În lumina priorităților CESE din faza de pregătire a Conferinței Rio+20, se pot face următoarele afirmații privind documentul final:

3.4.1

O prioritate majoră a CESE pentru Conferința Rio+20 a fost eradicarea sărăciei. Comitetul a pledat pentru accesul la hrană suficientă, la apă potabilă și la energie durabilă. Acest domeniu ocupă o parte importantă din documentul final, chiar dacă mulți consideră că nu au fost lămurite suficient aspectele legate de posibilitățile de finanțare. Au fost confirmate Obiectivele de dezvoltare ale mileniului și obligațiile în acest sens. Comitetul critică însă că nu s-a pus suficient accentul pe drepturile femeilor.

3.4.2

O altă prioritate a CESE pentru Conferința Rio+20 a fost dimensiunea socială a transformării. CESE a pledat pentru o tranziție echitabilă către o economie durabilă și, prin urmare, salută prima menționare a sa într-un document al ONU. În ce privește documentul final, CESE subliniază următoarele aspecte pozitive: recunoașterea partenerilor sociali, în special a lucrătorilor ca agenți activi ai schimbării; menționarea explicită a muncii decente și a egalității de gen; recunoașterea educației și formării; menționarea rolului pozitiv al standardelor sociale minime.

3.4.3

În faza de pregătire a Conferinței Rio+20 și în cadrul conferinței însăși, CESE a făcut trimitere în repetate rânduri la necesitatea de a implica societatea civilă. Documentul Rio+20 menționează câteva evoluții pozitive în acest sens. Totuși, CESE și-ar fi dorit concretizarea declarațiilor generale, de exemplu implicarea forumurilor multilaterale, cum ar fi consiliile economice și sociale, în elaborarea politicilor naționale pentru o economie durabilă. În ceea ce privește solicitarea venită și din partea CESE cu privire la aspectele de guvernanță, și anume de a crea o funcție de mediator pentru generațiile viitoare care să ia în considerare perspectivele pe termen lung necesare pentru politici durabile, conferința a solicitat o nouă analiză din partea secretarului general al ONU.

3.4.4

În lumina priorităților sale majore, CESE salută acordul privind cadrul pentru modele de consum și producție în următorii 10 ani, menționarea principiului conservării resurselor, anunțul că PIB trebuie completat cu alți indicatori și recunoașterea rolului întreprinderilor.

4.1

CESE este convins că succesul Conferinței Rio+20 va fi vizibil abia odată cu punerea în aplicare a deciziilor luate și a proceselor demarate la Rio. El este de părere că acest lucru trebuie să aibă loc prin implicarea și participarea efectivă a societății civile.

4.2

La începutul Adunării generale a ONU din acest an de la New York a fost lansat procesul de instituire a unui forum politic la nivel înalt pentru integrarea celor trei dimensiuni ale dezvoltării durabile și pentru definirea obiectivelor globale de dezvoltare durabilă. În opinia CESE, trebuie menționat că, în ciuda formulărilor pozitive din documentul final al Rio+20, cea referitoare la implicarea societății civile în aceste procese nu este satisfăcătoare.

4.3

În ceea ce privește formularea obiectivelor de dezvoltare durabilă, atenția se îndreaptă în primul rând către aspectele legate de procedură, nu doar cu privire la posibilitățile de participare a societății civile, ci și raportul între procesul demarat deja privind agenda de dezvoltare după 2015 și noul proces al obiectivelor de dezvoltare durabilă. Documentul final al Conferinței Rio+20 menționează necesitatea de a interconecta cele două procese, actorii implicați fiind încă într-un proces de construire a propriei lor identități.

4.4

În iulie 2012, CESE organizase deja o manifestare mai amplă a societății civile prin care să aducă la Bruxelles rezultatele de la Rio. În acest context, a fost clar că stabilirea obiectivelor de dezvoltare durabilă reprezintă o temă prioritară pentru măsurile de urmărire a Conferinței Rio+20, ceea ce necesită să fie supusă dezbaterii publice. La fel de clară a fost solicitarea participanților de a îmbina de la început procesul de definire a obiectivelor de dezvoltare durabilă și revizuirea Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului, în ideea elaborării unei agende transversale de dezvoltare post-2015. În cadrul acestei manifestări, precum și cu ocazia altor manifestări legate de Rio, s-a subliniat în mod repetat că aici în UE trebuie pus în practică ceea ce s-a solicitat la Rio. Prin urmare, CESE este convins de necesitatea de a examina măsura în care strategiile UE fundamentale corespund solicitărilor UE formulate în cadrul Rio+20, fie că este vorba de dimensiunea de dezvoltare durabilă a Strategiei Europa 2020 sau de Strategia de dezvoltare durabilă a UE.

4.5

În cadrul dezbaterilor interinstituționale organizate de CESE în urma Rio+20, s-a afirmat clar dorința de cooperare și de implicare a societății civile.

4.6

CESE salută consultarea publică organizată de Comisie în faza de pregătire a unei comunicări în primăvara anului 2013 cu privire la măsurile de urmărire a Rio+20. Comitetul va însoți această consultare cu manifestări organizate în comun. Tot în primăvara anului 2013 se așteaptă o comunicare a Comisiei privind agenda de dezvoltare post-2015. CESE pregătește un aviz pe această temă. Conform afirmațiilor comisarului de resort, aspectele de la Rio legate de mediu trebuie transpuse în al 7-lea program de acțiune pentru mediu care va fi publicat până la sfârșitul acestui an.

4.7

CESE salută concluziile Consiliului Uniunii Europene privind Rio+20 adoptate la 25 octombrie 2012, în special sublinierea necesității participării societății civile. CESE salută, de asemenea, măsurile ambițioase de urmărire a Rio+20, care vor fi luate în cadrul Strategiei Europa 2020 și al Strategiei de dezvoltare durabilă a UE. În ceea ce privește aceasta din urmă, CESE constată cu mulțumire că va fi revizuită în lumina rezultatelor de la Rio+20. Acest lucru a fost solicitat de CESE în avizul său din 21 septembrie 2011.

5.1

Participarea activă a CESE în procesul de urmărire a Conferinței Rio+20 este solicitată atât de actorii societății civile, cât și de celelalte instituții ale UE.

5.2

CESE poate contribui în acest sens, fiind în continuare un loc al dialogului cu societatea civilă privind chestiuni de dezvoltare durabilă și un intermediar între societatea civilă și instituțiile UE, și cu participarea organizațiilor și rețelelor europene ale societății civile, precum și a consiliilor economice și sociale naționale și a consiliilor de dezvoltare durabilă de la nivel național.

5.3

Din experiența sa, CESE poate contribui în special la aspectele legate de structura de participare a societății civile, de exemplu în ce privește drepturile concrete la informare, consultare și la răspuns.

5.4

CESE este singura instituție a UE care a creat un organ specific pentru dezvoltare durabilă, pentru a ține seama de caracterul transversal al acestei teme. În prezent, după Rio, acest lucru este mai actual decât oricând. Cu privire la economia ecologică, CESE, grație componenței sale, poate face propuneri concrete privind condițiile-cadru care trebuie create. CESE poate contribui în special la concretizarea dimensiunii sociale a dezvoltării durabile, făcând propuneri operaționale pentru o tranziție justă la dezvoltarea durabilă. Unul din domeniile procesului de urmărire a Rio+20, în care este necesară contribuția CESE, este elaborarea obiectivelor globale de dezvoltare durabilă. Așa cum a făcut și în faza pregătitoare a Conferinței Rio+20, CESE poate juca și în cazul acesta un rol important în promovarea dialogului cu societatea civilă în cadrul UE, dar și cu partenerii reprezentând societatea civilă din afara UE.

5.5

CESE consideră că este necesară o dezbatere largă cu societatea civilă pe tema dezvoltării durabile în UE și va promova acest lucru în activitățile sale viitoare, în special cu privire la aspectele din Strategia Europa 2020 relevante pentru Rio și revizuirea Strategiei de dezvoltare durabilă a UE.