4.10.2012

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 299/24

---

Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „Femeile întreprinzătoare – politici specifice pentru intensificarea creșterii economice și a ocupării forței de muncă în UE” (aviz din proprie inițiativă)

2012/C 299/05

Raportor: dna Madi SHARMA

La 19 ianuarie 2012, în conformitate cu articolul 29, alineatul (2) din Regulamentul de procedură, Comitetul Economic și Social European a hotărât să elaboreze un aviz din proprie inițiativă pe tema

„Femeile întreprinzătoare – politici specifice pentru intensificarea creșterii economice și a ocupării forței de muncă în UE”.

Secțiunea pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și cetățenie, însărcinată cu pregătirea lucrărilor Comitetului pe această temă, și-a adoptat avizul la 28 iunie 2012.

În cea de-a 482-a sesiune plenară, care a avut loc la 11 și 12 iulie 2012 (ședința din 11 iulie), Comitetul Economic și Social European a adoptat prezentul aviz cu 121 de voturi pentru, 7 voturi împotrivă și 4 abțineri.

1.   Concluzii și recomandări privind promovarea în Europa a spiritului antreprenorial al femeilor

1.1   Prezentul aviz face patru propuneri esențiale concrete de modalități în care politica poate interveni pentru promovarea și dezvoltarea spiritului antreprenorial în rândul femeilor, în vederea susținerii creșterii durabile în Europa. Avizul se concentrează doar pe spiritul antreprenorial în rândul femeilor și nu abordează dimensiunea mai amplă a participării acestora pe piața forței de muncă sau la procesul decizional.

1.2   Recomandările politice presupun costuri, dar micile investiții solicitate de Comisia Europeană și de statele membre vor fi compensate de profiturile ce vor consta în valoarea economică adăugată obținută prin creșterea numărului de întreprinderi deținute de femei în economie și prin crearea de locuri de muncă în aceste întreprinderi. De asemenea, s-ar putea pleda pentru redirecționarea fondurilor dinspre proiectele cu impact redus, pentru a sprijini mai bine obiectivele.

1.3   În plus, recomandările politice nu necesită structuri noi, putând fi preluate de actualele ministere de dezvoltare economică, și nu de cele însărcinate cu asigurarea egalității de gen, deoarece spiritul antreprenorial în rândul femeilor este o chestiune „economică”.

1.4   Aceste recomandări pot fi susținute de dovezi privind succesul unor astfel de investiții, având în vedere rezultatele unor acțiuni similare în SUA, unde numărul femeilor întreprinzătoare s-a dublat, iar numărul de locuri de muncă și beneficiile economice pentru societate au crescut. Obligativitatea strângerii datelor și a politicii de achiziții publice a fost elementul care a avut cel mai puternic efect (1).

1.5   Crearea unui oficiu european pentru întreprinderile deținute de către femei, în cadrul Comisiei Europene și al ministerelor de resort (ar fi de preferat ca acestea să nu fie ministerele însărcinate cu aspectele de gen, pentru a se face diferența între activitățile economice și responsabilitățile privind egalitatea de gen) din statele membre, fără a se crea structuri absolut noi.

1.6   Desemnarea, în cadrul Comisiei Europene și al ministerelor pentru întreprinderi din statele membre, a unui director/delegat sau a unui reprezentant la înalt nivel pentru problematica întreprinderilor deținute de femei, care să aibă un rol interdepartamental de creștere a gradului de sensibilizare cu privire la beneficiile economice rezultate din încurajarea unui număr mai mare de femei să înceapă și să dezvolte afaceri.

1.7   Strângerea de date și realizarea de actualizări anuale ale datelor privind politicile și cercetarea referitoare la întreprinderile deținute de femei în regiunile europene, extinzând accesul la datele defalcate în funcție de gen în departamentele și agențiile guvernamentale.

1.8   Aplicarea legislației actuale în domeniile egalității de gen. Aceasta ar trebui să pună accentul pe asigurarea faptului că alocarea resurselor și a fondurilor este analizată în funcție de gen, pentru a duce la transparență, responsabilitate și la eforturile necesare pentru a face dovada respectării reale a egalității de gen.

1.9   Pentru a crea un mediu propice pentru femeile întreprinzătoare, ar trebui avute în vedere și următoarele aspecte:

—	includerea bărbaților în dezbatere și în acțiunile de comunicare;

—	eliminarea stereotipurilor referitoare la gen, în special în cadrul traseelor de educație și profesionale;

—	promovarea studiilor universitare care să poată duce la începerea unor noi afaceri de către femei;

—	asigurarea unui acces echitabil la finanțare și resurse în condiții de egalitate și

—	îmbunătățirea protecției sociale pentru lucrătorii independenți.

2.   Context

2.1   Creșterea în UE și întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri)

2.1.1   Rezoluția Parlamentului European referitoare la spiritul antreprenorial al femeilor în întreprinderile mici și mijlocii (2) recunoaște că „există discrepanțe între statele membre în ceea ce privește numărul de femei întreprinzătoare; întrucât, comparativ cu bărbații, femeile tind într-o măsură mai mică să considere antreprenoriatul drept o opțiune viabilă pe planul carierei și întrucât, în pofida creșterii numărului de femei întreprinzătoare care conduc IMM-uri, înregistrată în UE, doar 1 din 10 femei sunt întreprinzătoare, față de 1 din 4 bărbați; întrucât femeile reprezintă aproximativ 60 % din numărul total al absolvenților de studii universitare, dar, pe piața muncii, acestea sunt insuficient reprezentate în rândul lucrătorilor cu normă întreagă, îndeosebi în domeniul antreprenorial; întrucât este esențial să se prevadă stimulente și mijloacele necesare pentru a le permite femeilor să inițieze proiecte antreprenoriale, astfel încât să se reducă inegalitățile existente între femei și bărbați”.

2.1.2   În contextul crizei financiare din Europa, austeritatea a devenit cuvântul-cheie în găsirea unei soluții de depășire a crizei. Doar de curând, discuțiile privind austeritatea au fost însoțite de discuții privind investițiile. Politicile care vizează creșterea trebuie să fie în centrul atenției.

2.1.3   Într-un context global aflat în schimbare, caracterizat de nesiguranță, schimbare continuă și concurență globală mult mai mare, recunoașterea rolului întreprinzătorilor în direcționarea unor astfel de investiții către redresarea economică este unul dintre elementele-cheie ale asigurării unei economii europene competitive și dinamice. Recunoscând rolul IMM-urilor în societatea noastră, Comisia Europeană a pus în centrul atenției exploatarea potențialului IMM-urilor.

2.1.4   Rolul întreprinzătorilor, în calitatea lor de actori principali care asigură bunăstarea comunităților locale și regionale și oferă oportunități de angajare, a devenit și mai important (3). În Strategia de la Lisabona pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă, în Small Business Act, în Europa 2020 și în noul COSME (4), UE a plasat nevoile IMM-urilor în centrul acțiunilor sale menite să ducă la rezultate pozitive.

2.1.5   În cadrul UE, mediile naționale și locale în care activează IMM-urile sunt foarte diferite și așa este și natura IMM-urilor. Prin urmare, politicile care vizează nevoile IMM-urilor trebuie să recunoască pe deplin această diversitate și să respecte pe deplin principiul subsidiarității (A gândi mai întâi la scară mică – Un Small Business Act pentru Europa).

2.1.6   În recentul său aviz privind Comunicarea „Întreprinderi mici într-o lume mare – un nou parteneriat pentru sprijinirea IMM-urilor în vederea valorificării oportunităților globale” (5), CESE ia notă de faptul că Comisia menționează egalitatea de gen în afaceri, dar nu face nicio recomandare specifică pentru sprijinirea IMM-urilor deținute de femei care ar dori să fie active pe plan internațional.

2.1.7   Europa nu dispune de o infrastructură care să sprijine expres spiritul antreprenorial al femeilor. Niciuna dintre politicile menționate mai sus, niciuna dintre acțiunile și prevederile ulterioare nu a recunoscut pe deplin aspectele legate de gen referitoare la deținerea întreprinderilor și nici nu a identificat oportunitățile de creștere sau elementele de diversitate în cadrul sectorului întreprinderilor (întreprinderi cu sediul la domiciliu, micro-întreprinderi, întreprinderi familiale).

2.2   Politica actuală privind întreprinderile deținute de femei

2.2.1   Întreprinderile deținute de femei sunt esențiale pentru sănătatea economiei europene. De mai mult de un deceniu, guvernele și o serie de organizații din sectorul public, privat și din mediul universitar au recunoscut valoarea sprijinirii întreprinderilor femeilor din perspectivă politică, dar și practică. Rezultatul este gradul mai mare de recunoaștere a contribuției pe care aceste întreprinderi o au pentru economie.

2.2.2   În prezent, Comisia colaborează cu statele membre pentru a găsi soluții de eliminare a factorilor care descurajează femeile să-și asume opțiunea antreprenoriatului, fiind lansate o serie de inițiative, printre care:

—

Rețeaua europeană a mentorilor pentru femeile întreprinzătoare, inaugurată cu ocazia unui eveniment organizat în timpul Președinției polone, la 15 noiembrie 2011. Rețeaua reprezintă una dintre acțiunile propuse în cadrul revizuirii Small Business Act din 2011 și pune în practică și completează acțiunile de promovare, sprijinire și încurajare a spiritului antreprenorial al femeilor.

—	Rețeaua europeană a factorilor de decizie pentru promovarea spiritului antreprenorial al femeilor (WES).

—	Portalul dedicat spiritului antreprenorial al femeilor (6).

3.   Potențialul economic

3.1   În ciuda progresului încurajator, UE trebuie să adopte în continuare măsuri importante pentru descătușarea potențialului deplin al întreprinderilor și, în special, al IMM-urilor deținute de femei. Adesea, femeile sunt prea puțin vizibile pe scena afacerilor – în media, în cadrul organizațiilor reprezentative ale mediului de afaceri și la influențarea politicilor.

3.2   Există un decalaj persistent între femei și bărbați în ceea ce privește spiritul antreprenorial, ceea ce înseamnă că există mai puține femei întreprinzătoare. În prezent, în Europa, femeile întreprinzătoare reprezintă doar 30 % din toți întreprinzătorii. Acest lucru contribuie la neexploatarea potențialului de creștere economică.

3.3   În 2012, rolul întreprinderilor deținute de femei a devenit mai important decât oricând; în toată Europa și în regiunile din vecinătate, cum ar fi Euromed (7), există întreprinderi deținute de femei, în fiecare sector, iar rolul lor în economie crește, crearea și sprijinirea noilor locuri de muncă fiind esențială pentru redresare și creștere.

3.4   Cel mai îngrijorător este faptul că, într-un moment în care finanțarea pe care guvernele o acordă sprijinirii întreprinderilor s-a redus în multe țări și când multe întreprinderi se luptă să supraviețuiască și să se dezvolte, politicile de sprijinire a întreprinderilor deținute de femei nu mai sunt pe ordinea de zi, în ciuda unor declarații lăudabile. Întreprinderile deținute de femei reprezintă o „oportunitate de multe miliarde de euro” (8) care trebuie să fie recunoscută, nu neglijată.

3.5   Una dintre cele mai mari provocări în stabilirea ponderii întreprinderilor deținute de femei în Europa este lipsa datelor, atât cantitative, cât și calitative. Registrele întreprinderilor și multe surse de statistici guvernamentale (inclusiv înregistrările în scopuri de TVA) nu prezintă date în funcție de gen. În mod similar, informația legată de gen nu este pusă la dispoziție cu ușurință de către bănci sau organizațiile de sprijinire a întreprinderilor.

3.6   În ciuda acestor decalaje, mai multe surse fiabile de informație despre spiritul antreprenorial și activitatea independentă oferă informații despre activitățile legate de întreprinderi ale femeilor și bărbaților. Printre acestea se numără Global Entrepreneurship Monitor (GEM) și studiile anuale privind populația desfășurate în cele mai multe țări europene (recensăminte). Datele strânse în SUA evidențiază potențialul pentru Europa (9).

3.7   Cercetările arată (10) că întreprinderile deținute de femei investesc mai mult în formarea personalului lor decât alți angajatori în general și că aproximativ două treimi urmăresc mărirea capacității de conducere a managerilor lor. Astfel, investițiile în scopul sprijinirii întreprinderilor deținute de femei orientate spre creștere vor avea, probabil, o rentabilitate mai mare decât investițiile în întreprinderi în general.

3.8   Cele mai multe statistici conțin previziuni făcute cu precauție și există dovezi substanțiale obținute în urma studiilor care sugerează aspirații și mai mari de creștere în rândul femeilor întreprinzătoare, inclusiv al celor care sunt mame (11). Studiile realizate de Natwest Bank din Regatul Unit au ajuns la concluzia că 88 % dintre femei față de 74 % dintre bărbați se așteaptă ca întreprinderile lor să se dezvolte. Se estimează în medie o creștere de 25 %.

4.   Egalitatea de gen în afaceri

4.1   UE are o datorie morală de a le acorda femeilor ceea ce merită. Agenda referitoare la chestiunile de gen trebuie să fie mereu în prim-planul procesului decizional al UE. În vremuri de criză, „echitatea de gen” devine un imperativ din ce în ce mai mare. Atât bărbații, cât și femeile trebuie să ia parte la dezbateri, întrucât de prea multe ori chestiunile referitoare la femei le aduc doar pe femei la masa dezbaterilor.

4.2   În Europa există de mulți ani politici care conțin aspecte de gen, inclusiv legislație în acest sens, dar acestea nu pun accentul pe realizarea unei analize a alocării resurselor și a fondurilor în funcție de gen. Pentru a se ajunge la transparență, responsabilitate și a se obține eforturile necesare pentru a face dovada respectării reale a egalității de gen, este nevoie să se realizeze o astfel de analiză.

4.3   Acest lucru este o cerință legală în Regatul Unit, conform „obligației față de egalitatea de gen” (12), care impune ca, pentru îndeplinirea tuturor funcțiilor lor, toate autoritățile publice să acorde atenția cuvenită:

—	eliminării discriminării și hărțuirii pe motive de sex, acestea fiind fenomene ilegale;

—	promovării oportunităților egale între femei și bărbați.

Acest lucru necesită realizarea unei analize a alocării resurselor și a fondurilor pentru a demonstra neutralitatea de gen.

4.4   Conceptul privind obligația față de egalitatea de gen este important pentru asigurarea egalității de gen prin intermediul responsabilității și al analizei modului de alocare a resurselor, precum și prin intermediul colectării de date defalcate în funcție de gen. Acest lucru ar sprijini factorii de decizie politică în evaluarea impactului real asupra spiritului antreprenorial al femeilor. (De exemplu, fondul de dezvoltare regională (FEDER) și fondul social (FSE): UE alocă fonduri statelor membre, care realocă aceste fonduri la nivel regional. Adesea, aceste fonduri sunt utilizate pentru a se genera locuri de muncă prin crearea de întreprinderi, dar chestiunea genului nu este pusă absolut deloc.) Pentru a se asigura transparență în ceea ce privește egalitatea de gen, fiecare nivel al factorilor de decizie politică ar trebui să se întrebe și să analizeze, în funcție de gen, cum sunt distribuiți banii.

4.5   Genul poate fi o „lentilă” prin care pot fi înțelese alte inegalități (rasă, handicap sau vârstă), față de care se poate lua atitudine. Pentru ca integrarea aspectelor de gen să fie eficientă în Europa, trebuie să existe o abordare integrată, în special așa cum se subliniază în raportul OCDE intitulat „Abordarea diferențelor de gen în scopul promovării creșterii” (13). Acordarea de atenție chestiunilor de gen acoperă toate aspectele egalității și îi vizează pe toți, și pe bărbați, și pe femei. Acordarea de atenție chestiunilor de gen înseamnă recunoașterea faptului că inegalitățile dintre femei și bărbați rezultă din inechitate sau stereotipuri, care îi afectează pe toți.

4.6   Este nevoie de o analiză de gen pentru a se evita irosirea resurselor investite în educație și formare, creșterea incidenței bolilor, costurile economice pentru întreprinderile în care competențele femeilor nu sunt apreciate, iar potențialul și aptitudinile lor nu sunt recunoscute. În plus, sprijinul pentru orientarea profesională, eliminarea stereotipurilor și depășirea obstacolelor din calea avansării profesionale sunt esențiale pentru a oferi un sprijin femeilor de toate vârstele. Trebuie, de asemenea, să fie prezentate mai vizibil în mass-media și în societate femei care au un rol de model și de lider, pentru a promova schimbările pozitive pe care femeile le realizează în economie.

5.   Recomandări

5.1   Intervenții politice

5.1.1   CESE recunoaște că Europa traversează o perioadă de măsuri de austeritate, însă anumite politici specifice simple privind întreprinderile deținute de femei ar putea genera rezultate care să depășească cu mult contribuțiile de mică anvergură ale UE și ale statelor membre pentru aplicarea acestor patru propuneri.

5.1.2   Aceste propuneri nu au fost selectate la întâmplare, ci rezultă din consultări cu femeile întreprinzătoare și cu asociațiile de întreprinderi. Recomandări similare au fost făcute în Rezoluția Parlamentului European (14). Și mai important, măsuri similare au fost aplicate în SUA în cadrul „Women's Business Ownership Act” (1988). Obligativitatea colectării datelor și a politicii de achiziții publice au fost elementele care au avut cel mai puternic efect. Raportul femeilor întreprinzătoare față de bărbații întreprinzători în SUA este acum de aproximativ 2:1 (numărul femeilor care dețin întreprinderi în SUA, ca procentaj din toate întreprinderile, a crescut de la 26 % în 1992 la 57 % în 2002). Acest lucru a dus la dublarea numărului femeilor întreprinzătoare, la crearea unui număr mai mare de locuri de muncă și la beneficii economice pentru societate.

5.1.3   Propunerile vizează:

5.1.3.1

Crearea unui oficiu european pentru deținerea de întreprinderi de către femei, în cadrul Comisiei Europene și al ministerelor de resort din statele membre. De preferat, acest oficiu nu ar trebui să se afle în subordinea ministerelor privind aspectele de gen, pentru a se face o diferență între activitățile economice și responsabilitățile privind egalitatea de gen. El trebuie să aibă un mandat serios, prevăzut cu obiective și resurse. În prezent, în DG Întreprinderi, o singură persoană din 900 se ocupă de spiritul antreprenorial al femeilor în Europa!

5.1.3.2

Desemnarea unui director/trimis sau reprezentant la înalt nivel al întreprinderilor deținute de femei în cadrul Comisiei Europene și al ministerelor întreprinderilor din statele membre, având rol interdepartamental pentru mărirea gradului de sensibilizare cu privire la beneficiile economice rezultate din încurajarea unui număr mai mare de femei să înceapă și să dezvolte afaceri. Aceste funcții ar trebui să fie temporare (între 4 și 10 ani, în funcție de structura economiei și a finanțării) și ar trebui să dețină mandate foarte clare, cu obiective și responsabilități specifice. Directorul/trimisul sau reprezentantul la înalt nivel al întreprinderilor deținute de femei ar putea avea responsabilitatea de a promova domeniile industriale și universitare care duc la dezvoltarea spiritului antreprenorial al femeilor, cum ar fi cercetarea, știința, domeniile de înaltă tehnologie, vânzările directe și dezvoltarea digitală și a TI.

5.1.3.3

Colectarea unor date esențiale care permit măsurarea și cuantificarea alocării resurselor pentru femeile întreprinzătoare – un motiv principal pentru care femeile sunt expuse discriminării în afaceri, în special în etapa de lansare. Sprijinirea realizării de actualizări anuale ale datelor privind politicile și a cercetării referitoare la întreprinderile deținute de femei în regiunile europene. Intensificarea colectării de date și accesul la datele defalcate în funcție de gen în departamentele și agențiile guvernamentale. Este esențial ca DG Întreprinderi și ministerele de dezvoltare economică din statele membre să realizeze evaluări ale impactului în funcție de gen, prin colectarea de date relevante care să includă numărul de femei întreprinzătoare, numărul întreprinderilor deținute de femei, numărul angajaților din aceste întreprinderi, alocarea de resurse acestor întreprinderi și întreprinzători. Este important să se recunoască faptul că unele țări precum Australia, Canada sau SUA au reușit să mărească numărul întreprinderilor conduse de femei prin colectarea și analizarea unor astfel de date.

5.1.3.4

Aplicarea legislației actuale în domeniile egalității de gen. Datele recente arată că șomajul în rândul femeilor se ridică la cel mai mare nivel din ultimii 23 de ani în Europa. Există și un număr record de tineri, inclusiv multe absolvente, care nu sunt activi din punct de vedere economic. Există o diferență de remunerare între femei și bărbați, iar femeile nu sunt reprezentate suficient în procesul decizional în Europa. Este esențial ca UE și statele membre să-și îndeplinească obligațiile ce decurg din „datoria față de egalitatea de gen”, prezentând informații defalcate în funcție de gen, în special în colectarea datelor și alocarea resurselor.

5.2   Intervențiile societății civile

5.2.1   Se propune:

5.2.1.1

Ca, având în vedere faptul că toate activitățile legate de promovarea spiritului antreprenorial al femeilor și a întreprinderilor deținute de femei au beneficii societale și economice pentru toți, bărbații să fie încurajați să ia parte la această dezbatere și să recunoască valoarea adăugată a activității femeilor ca întreprinzătoare.

5.2.1.2

Asigurarea accesului tuturor la statutul de întreprinzător, acționând în așa fel încât învățământul la toate nivelurile să elimine stereotipurile legate de gen cu care se confruntă întreprinzătorii și gestionându-se limbajul și termenii utilizați pentru descrierea întreprinzătorilor. În același timp, se propune să se asigure că sprijinul oferit în prezent întreprinzătorilor de către universități și formarea continuă sunt atractive și utile femeilor tinere, reducând decalajul dintre numărul de tineri și de tinere care încep o afacere.

5.2.1.3

Promovarea traseelor profesionale tradiționale și netradiționale pentru femeile de toate vârstele într-un mod neutru din punct de vedere al genului. Europa are multe femei foarte calificate cu diplome de absolvire, multe rămase în șomaj ca urmare a crizei, și care poate că nu au luat în considerare opțiunea de a deține propria lor întreprindere.

5.2.1.4

Crearea de centre de afaceri dedicate femeilor, care să ofere informații esențiale în materie de afaceri, rețele, schimburi de cunoștințe, formare și consultanță. Acestea nu există în unele țări din UE și adesea nu dispun de resurse suficiente în cadrul asociațiilor de întreprinderi și al camerelor de comerț din UE. Cu toate acestea, aceste centre în care sunt alocate resurse specifice pot fi foarte eficiente în promovarea spiritului antreprenorial al femeilor. În Germania, există multe exemple de bune practici în acest sens.

5.2.1.5

Asigurarea sprijinului și accesului la informații, fonduri și resurse în cercetare, știință și tehnologie pentru femeile care ar putea dori să-și creeze propria companie sau să-și dezvolte cercetarea sau inovațiile.

5.2.1.6

Revizuirea de către instituțiile financiare a furnizării de informații privind împrumuturile în funcție de gen. Există studii care arată că femeilor li se acordă mai rar împrumuturi și, adesea, cu o rată a dobânzii mult mai mare decât pentru bărbați (15).

5.2.1.7

Revizuirea dispozițiilor privind securitatea socială pentru toți întreprinzătorii, dar în special a aspectelor practice pentru femeile întreprinzătoare în timpul sarcinii și în calitatea lor de mame și de îngrijitoare ale familiei. Planul de acțiune al Comisiei „Agenda europeană pentru spiritul antreprenorial” (16) atrage atenția asupra nevoii unor sisteme mai bune de securitate socială, dar nu merge suficient de departe încât să facă propunerile relevante.

5.2.1.8

Elaborarea și punerea în aplicare la nivelul UE a unei convenții a mijloacelor de informare a publicului, pentru a încuraja mediile de informare din statele membre să se angajeze în direcția stabilirii de obiective privind echilibrul de gen în acoperirea mediatică atunci când este vorba de spiritul antreprenorial; scoaterea femeilor de pe „paginile dedicate femeilor” și plasarea lor pe „paginile de afaceri”! Studiile arată că acoperirea mediatică poate influența pozitiv și considerabil percepțiile și atitudinile față de femeile întreprinzătoare. O prezentare mai amplă în media a femeilor întreprinzătoare de succes, care au un rol de model, ar avea un impact măsurabil asupra atitudinilor societății față de femeile întreprinzătoare.

---

(1)  Legea privind întreprinderile deținute de femei, 1988, (HR5050) (Women’s Business Ownership Act), http://www.nwbc.gov/sites/default/files/nwbc05.pdf.

(2)  [2010/2275(INI)]

(3)  Avizul CESE privind „Capacitatea de inserție profesională și spiritul antreprenorial - Rolul societății civile, al partenerilor sociali și al organismelor regionale și locale din perspectiva genului”, (JO C 256 din 27.10.2007, p. 114)

(4)  Programul pentru competitivitatea întreprinderilor și a IMM-urilor (COSME) 2014-2020.

(5)  COM(2011) 702 final.

(6)  A se vedea: http://ec.europa.eu/enterprise/policies/sme/promoting-entrepreneurship/women/portal/

(7)  Avizul CESE privind „Promovarea spiritului antreprenorial al femeilor în regiunea EuroMed” (JO C 256 din 27.10.2007)

(8)  A se vedea: www.wescotland.co.uk/wepg.

(9)  http://womeninbusiness.about.com/od/wibtrendsandstatistics/a/statswibindustr.htm

(10)  http://www.bis.gov.uk/assets/biscore/enterprise/docs/b/11-1078-bis-small-business-survey-2010-women-led-businesses-boost.pdf

(11)  http://www.enterprising-women.org/static/ew_growthreport.pdf.

(12)  http://freedownload.is/doc/overview-of-the-gender-equality-duty-11622854.html.

(13)  http://www.oecd.org/document/0,3746,fr_21571361_44315115_50401407_1_1_1_1,00.html.

(14)  [2010/2275(INI)]

(15)  A se vedea, de exemplu, „Femeile și băncile – Sunt clienții de sex feminin discriminați?”, raportul IPPR, noiembrie 2011, la adresa internet: http://www.wireuk.org/uploads/files/women-banks_Nov2011_8186.pdf; „Întreprinderile deținute de femei: o trecere în revistă a lucrărilor universitare, de popularizare și a lucrărilor publicate pe internet”, la adresa: http://www.bis.gov.uk/files/file38362.pdf.

(16)  COM(2004) 70 final.

---