52008DC0215

[pic] | COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE |

Bruxelles, 24.4.2008

COM(2008) 215 final

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE CONSILIU ȘI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN

privind aplicarea Regulamentului (CE) nr. 1606/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 iulie 2002 privind aplicarea standardelor internaționale de contabilitate

(Text cu relevanță pentru SEE)

1. Temeiul juridic

Articolul 10 din Regulamentul (CE) nr. 1606/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 iulie 2002 („regulamentul IAS”)[1] solicită Comisiei examinarea aplicării acestui regulament și înaintarea unui raport Parlamentului European și Consiliului până la 1 iulie 2007.

2. Aplicarea regulamentului IAS

2.1. Dispozi țiile principale ale regulamentului IAS

Regulamentul IAS prevede ca societățile comerciale europene ale căror titluri de valori sunt admise spre tranzacționare pe o piață reglementată din UE să își elaboreze conturile consolidate, de la 1 ianuarie 2005, în conformitate cu standardele internaționale IAS/IFRS[2] și SIC/IFRIC[3] elaborate de IASB ( International Accounting Standards Board ) și adoptate de UE.

Statele membre pot autoriza sau impune aplicarea acestui cadru contabil conturilor consolidate ale societăților ale căror titluri de valori nu sunt admise spre tranzacționare pe o piață reglementată din UE și/sau conturilor anuale (individuale) indiferent dacă societatea este admisă spre tranzacționare pe o piață reglementată din UE sau nu. Utilizarea de către statele membre a opțiunilor de la articolul 5 din regulamentul IAS este descrisă în tabelul următor[4]:

Utilizarea opțiunilor din regulamentul IAS de către statele membre

Societăți | Societăți cotate la bursă | Societăți necotate la bursă |

Statelor membre li s-a permis, de asemenea, amânarea aplicării acestui cadru până la 1 ianuarie 2007, pentru societățile care au emis doar titluri de creanță admise spre tranzacționare pe o piață reglementată din UE și pentru societățile ale căror titluri de valori sunt admise spre tranzacționare în afara UE și care, din aceste motive, utilizau standarde acceptate la nivel internațional înainte de publicarea regulamentului IAS.

Doar standardele internaționale de contabilitate și interpretările adoptate și emise de către IASB și predecesorul acestuia, Comitetul pentru standarde internaționale de contabilitate (IASC), sunt adoptate în sensul regulamentului IAS. Acestea sunt adoptate de către Comisie prin procedura comitetului. Într-o primă fază, Comisia trebuie să primească avizul tehnic cu privire la adoptare al Grupului consultativ european pentru raportarea financiară (EFRAG)[5], apoi un aviz al Grupului de examinare a avizelor privind standardele contabile (SARG)[6], care evaluează caracterul obiectiv și echilibrat al avizului tehnic al EFRAG. Apoi, Comisia decide dacă să propună spre adoptare sau nu standardul/interpretarea. Votul de aprobare al Comitetului de reglementare contabilă(ARC)[7] este urmat de confirmarea de către Parlamentul European. Dacă toate aceste etape se derulează bine, Comisia decide dacă să adopte sau nu standardul/interpretarea și să le publice în Jurnalul Oficial.

2.2. Principalele surse de informa ții pentru raport

În elaborarea prezentului raport Comisia s-a bazat pe diferite surse de informații. Au fost consultate statele membre – în cadrul Comitetului de reglementare contabilă – cu privire la principalele aspecte tratate. Masa rotundă[8] pentru aplicarea coerentă a IFRS în UE a fost o altă sursă prețioasă de informații. De asemenea, serviciile implicate ale Comisiei au ținut în mod regulat legătura cu părțile interesate în timpul introducerii IFRS în UE.

Pentru a avea o analiză tehnică completă a implementării IFRS, serviciile Comisiei au luat în considerare și o serie de rapoarte ale diverselor organizații și societăți[9] cu privire la implementarea din 2005 a standardelor internaționale de raportare financiară, IFRS.

Raportul Comisiei ține seama și de raportul Comitetului autorităților europene de reglementare a piețelor valorilor mobiliare (CAERVM) intitulat „ CESR ’ s review of the implementation and enforcement of IFRS in the EU ”[10] („Analiza CAERVM cu privire la punerea în aplicare și asigurarea punerii în aplicare a IFRS în UE”) și de rezultatul altor studii, ca și de alte lucrări disponibile privind începuturile aplicării IFRS în UE.

2.3. Utilizarea concretă a IFRS în UE

În 2005, numărul societăților care au adoptat IFRS și ale căror titluri de valori erau admise spre tranzacționare pe o piață reglementată din UE era de 7 365, din care 5 536 erau emitenți de acțiuni.

Extras din apendicele 1 al raportului CAERVM: Numărul societăților care au adoptat IFRS și care sunt listate pe o piață reglementată din UE, pe țări (emitenți de acțiuni și emitenți de obligațiuni)

Țări membre CAERVM | Emitenți de acțiuni | Emitenți de obligațiuni[11] | Total |

Austria | 72 | 11 | 83 |

Belgia | 144 | 2 | 146 |

Bulgaria | 369 | 60 | 429 |

Cipru | 141 | 0 | 141 |

Republica Cehă | 66 | 24 | 90 |

Danemarca | 140 | 8 | 148 |

Estonia | 16 | 6 | 22 |

Finlanda | 135 | 15 | 150 |

Franța | 680 | 200 | 880 |

Germania | 768 | 172 | 940 |

Grecia | 356 | 0 | 356 |

Ungaria | 34 | 1 | 35 |

Islanda | 23 | 8 | 31 |

Irlanda | 43 | 40 | 83 |

Italia | 288 | 65 | 353 |

Letonia | 13 | 4 | 17 |

Lituania | 43 | 4 | 47 |

Luxemburg | 35 | 200 | 235 |

Malta | 15 | 19 | 34 |

Norvegia | 188 | 0 | 188 |

Polonia | 197 | 0 | 197 |

Portugalia | 50 | 28 | 78 |

România | NC | NC | NC |

Slovacia | NC | NC | NC |

Slovenia | 60 | 6 | 66 |

Spania | 190 | 120 | 310 |

Suedia | 350 | 35 | 385 |

Țările de Jos | 165 | 25 | 190 |

Regatul Unit | 953 | 778 | 1 731 |

TOTAL | 5 534 | 1 831 | 7 365 |

NC: nu a fost comunicat niciun răspuns |

Până la 31 decembrie 2005 au fost adoptate următoarele standarde și interpretări: IAS de la 1 la 41, IFRS de la 1 la 6, SIC de la 7 la 32 și IFRIC de la 1 la 5, cu excepția celor înlocuite sau anulate înainte sau după această dată[12]. Alte standarde și interpretări au fost adoptate în 2006 (IFRS 7 și IFRIC 6 la 9) și în 2007 (IFRS 8 și IFRIC 10 și 11), împreună cu modificări ale standardelor adoptate anterior. Anumite standarde (IFRS 6), modificări ale standardelor (pentru IAS 39) și interpretări (IFRIC 4 și 5) adoptate în 2005 au putut fi aplicate de la 1 ianuarie 2006. A fost, de asemenea, posibilă aplicarea IFRS 7, IFRIC 6 și a modificărilor anumitor standarde adoptate la 11 ianuarie 2006, la situațiile financiare pe 2005.

Membrii CAERVM au procedat la o examinare completă a situațiilor financiare IFRS pe 2005 a 1 410 societăți și la o examinare tematică a situațiilor financiare IFRS ale altor 920 de societăți. Aceștia au creat o bază de date în care, până la sfârșitul luni august 2007, au fost introduse 85 de decizii de asigurare a punerii în aplicare.

2.4. Coeren ța aplicării IFRS în UE

Pe baza informațiilor obținute din sursele menționate la secțiunea 2.2, Comisia a analizat, pentru exercițiul financiar 2005, coerența aplicării în UE a standardelor/interpretărilor adoptate. Comisia a ajuns la următoarele concluzii:

- La modul general, aplicarea IFRS a fost o provocare pentru toate părțile implicate, dar a fost realizată fără a perturba piețele sau ciclurile de raportare. Aceasta este o realizare majoră, având în vedere că implementarea IFRS a însemnat o revizuire completă în UE a cadrului contabil pentru societățile care intrau în domeniul de aplicare al regulamentului IAS. Trecerea la IFRS a necesitat un efort mare și resurse importante din partea societăților interesate, în special din partea societăților cotate de talie mai mică[13].

- Sentimentul general al autorităților care au pregătit și al celor care au asigurat punerea în aplicare, al auditorilor și investitorilor este că aplicarea IFRS a îmbunătățit comparabilitatea și calitatea rapoartelor financiare și a condus la transparență mai mare.

- Opțiunile de extindere a domeniului de aplicare a regulamentului IAS au fost puse în aplicare în maniere diferite de către statele membre (a se vedea punctul 2.1 de mai sus), în funcție de mediul economic și juridic al fiecăruia în parte. Această abordare flexibilă a permis punerea în aplicare conform caracteristicilor și particularităților mediului contabil din fiecare stat membru, în special în ceea ce privește legăturile cu normele fiscale și cu dreptul societăților. Utilizarea obligatorie a IFRS nu pare să se fi extins pe scară largă la societățile necotate și/sau la conturile individuale.

- Marea majoritate a părților interesate consideră că situațiile financiare au devenit mai ușor de înțeles, cu excepția anumitor domenii, unde pare să mai fie loc pentru îmbunătățiri, în special în ceea ce privește instrumentele financiare, combinările de întreprinderi și plățile bazate pe acțiuni.

- Conturile IFRS sunt încă influențate de tradițiile contabile naționale. Unul dintre motive este lipsa experienței și a doctrinei contabile. În practică, introducerea acestei abordări contabile bazate pe principii, presupunând un demers profesional avizat, a fost o provocare în anumite state membre. Cu toate acestea, pe măsură ce auditorii și autoritățile care au pregătit aplicarea se familiarizează cu IFRS, problemele inițiale în ceea ce privește aplicarea ar trebui să fie rezolvate.

- Dispozițiile IFRS privind recunoașterea și măsurarea par să fi fost aplicate mult mai coerent și mai clar decât anumite obligații privind prezentarea informațiilor. Pot fi aduse îmbunătățiri suplimentare în special prezentării politicilor generale de contabilitate. Autoritățile de reglementare a piețelor au luat notă de aceste probleme, dar au ajuns la concluzia că acestea nu au afectat nivelul general de respectare al IFRS.

- Opțiunile permise de IFRS, inclusiv cele privind beneficiile acordate angajaților, costurile împrumuturilor și societățile mixte, au fost folosite în diverse moduri de către societăți. Opțiunile din IFRS privind aplicarea anticipată a standardelor au fost, de asemenea, mult utilizate. Totuși, opțiunile privind aplicarea la scară mai largă a măsurării valorii reale nu au fost foarte utilizate și doar un număr limitat de bănci a utilizat dispozițiile excluse ( carve-out ) din IAS 39. Autoritățile care se ocupă cu asigurarea punerii în aplicare și-au exprimat îngrijorarea și doresc ca numărul de opțiuni disponibile în IFRS să fie redus pe viitor.

- CAERVM a identificat anumite probleme speciale în câteva domenii, cum ar fi combinările de întreprinderi (fond comercial, precum și control de facto și comun), instrumentele financiare (depreciere), activele imobilizate, prezentarea informațiilor privind politicile contabile, estimări și presupuneri. Autoritățile care asigură punerea în aplicare recomandă și îmbunătățirea prezentării informațiilor privind regimurile de pensii și plățile bazate pe acțiuni, precum și raționalizarea suplimentară a bilanțului și a formatului situațiilor privind veniturile.

- Puține chestiuni contabile de natură tehnică au fost înaintate spre discuție cu ocazia Mesei rotunde pentru aplicarea coerentă a IFRS în UE. A scăzut, de asemenea, și numărul de probleme trimise la IFRIC pentru interpretare. Aceasta pare să indice că, la modul general, abordarea bazată pe principii a funcționat bine.

- Cercetătorii au început să analizeze efectul introducerii IFRS asupra piețelor de valori mobiliare, dar este încă prea devreme pentru a avea rezultate concludente. Totuși, studiile preliminare indică o reducere generală a costurilor de capital pentru societățile care prezintă conturile conform standardelor IFRS.

2.5. Func ționarea procesului de adoptare și exigențe administrative conexe

Această parte a raportului urmărește modul în care a funcționat procesul de adoptare, inclusiv analiza tehnică, pregătirea deciziilor politice și activitățile administrative și practice conexe. Raportul acoperă, în principal, perioada până la 1 iulie 2007, dar au fost adăugate și alte elemente ulterioare în vederea obținerii unui raport exhaustiv.

Comisia face următoarele comentarii legate de diferitele aspecte ale procesului de adoptare:

- Analiza tehnică și aviz cu privire la adoptare: Grupul consultativ european pentru raportarea financiară (EFRAG) a furnizat Comisiei în timp util analize de mare calitate și aviz cu privire la adoptare. Avizul cu privire la adoptare a furnizat Comitetului de reglementare contabilă și Parlamentului European informațiile tehnice necesare în vederea luării deciziilor. Toate avizele cu privire la adoptare, cu excepția celor cu privire la IAS 39, au exprimat o părere clară cu privire la adoptarea sau nu a standardului. EFRAG a îmbunătățit în timp structura avizului său, care, în momentul de față, stă la baza concluziilor. Grupul de experți tehnici al EFRAG (GET) se reunește o dată pe lună, timp de trei zile.

- Analiza Grupului de examinare a avizelor privind standardele contabile (SARG): SARG a fost creat pentru a garanta că avizul cu privire la adoptare furnizat de către EFRAG este echilibrat și neutru. SARG a stabilit metode de lucru eficiente și a furnizat evaluări în timp util. În anul 2007 grupul a avut trei reuniuni.

- Procedurile de adoptare și procedurile comitetului: Procedura de adoptare a funcționat bine și marea majoritate a standardelor și interpretărilor au fost adoptate în timp util. Adoptarea standardelor/interpretărilor în conformitate cu regulamentul IAS a urmat procedurile actuale ale comitetului [14]. Aceste proceduri vor fi schimbate[15] și se va pune mai mult accentul pe capacitatea de control a Parlamentului și a Consiliului. Parlamentul urmărește îndeaproape evoluțiile din domeniul contabilității și participă în mod activ la procesul de adoptare. De asemenea, Parlamentul a cerut ca analiza efectelor să fie introdusă în procesul de adoptare.

- Necesitatea de a analiza efectele introducerii noilor standarde și interpretări: Evaluările impactului au făcut, timp de mulți ani, parte integrantă din procesul legislativ general la nivelul UE și al statelor membre. Comisia anexează asemenea evaluări la toate propunerile legislative noi. Devine evidentă nevoia de a analiza efectele introducerii noilor standarde și interpretări. Evaluările de impact sau analiza efectelor trebuie efectuate într-un stadiu incipient al procesului de elaborare a standardelor și, prin urmare, Comisia a cerut IASB să efectueze asemenea analize ca parte a procesului de elaborare a noilor standarde. Fundația comitetul pentru standarde internaționale de contabilitate (IASCF)[16] s-a angajat să efectueze asemenea analize pentru standardele viitoare. Comisia –după discuții cu Parlamentul European - a convenit ca, până atunci, asemenea analize ale efectelor pentru standardele și interpretările majore al căror proces de adoptare a început deja ar trebui să fie efectuate la nivelul UE. Serviciile Comisiei au finalizat un studiu al efectelor pentru IFRS 8 („Segmente de activitate”) și vor pregăti analize similare pentru IFRIC 12 („Acorduri de concesiune a serviciilor”) și IAS 23 („Costurile îndatorării”). În ceea ce privește standardele următoare, al căror proces de adoptare a început deja, EFRAG – în strânsă colaborare cu serviciile Comisiei – va contribui la efectuarea acestor analize ca parte a pregătirii avizului cu privire la adoptare.

- Adoptare și „dispoziții excluse”: Ideea de bază din spatele regulamentului IAS este că IFRS și IFRIC ar trebui să fie de mare calitate și să obțină aprobarea generală astfel încât să poată să fie adoptate în UE. Au fost adoptate toate standardele și interpretările, cu excepția anumitor părți din IAS 39. În momentul adoptării IAS 39, s-a declarat în mod explicit că excluderea anumitor părți din IAS 39 ar trebui să fie limitată ca timp și amploare. În ceea ce privește prima dispoziție exclusă privind opțiunea de valoare justă, IASB, după ce a luat legătura cu supraveghetori bancari și cu bănci centrale, a prezentat rapid o soluție nouă care a fost adoptată apoi în UE. A doua dispoziție exclusă privind anumite norme de acoperire împotriva riscurilor a fost mai greu de rezolvat. Încă nu s-a găsit nicio soluție, în ciuda eforturilor importante depuse de către IASB și industria bancară. Comisia a solicitat ambelor părți să prezinte noi soluții pentru această problemă.

- Consolidarea și traducerea IFRS: Fiecare IFRS individual este adoptat în Un printr-un regulament. Aceasta înseamnă că nu există o versiune completă consolidată a IFRS-urilor adoptate. Mai mult decât atât, calitatea versiunilor din anumite limbi a fost pusă la îndoială de statele membre și părțile interesate. Pentru a rezolva aceste preocupări, serviciile Comisiei responsabile cu acest proiect au inițiat un program important de consolidare asociat cu o revizuire lingvistică detaliată a tuturor standardelor și interpretărilor adoptate.

- Durata totală a procedurii de adoptare: Durata medie de timp care s-a scurs între momentul publicării de către IASB și momentul adoptării unui standard aprobat de către UE a fost cuprinsă între opt și zece luni. Decizia de a efectua analize ale efectelor la nivelul UE va adăuga încă aproximativ șase luni la acest proces. Cu toate acestea, pe viitor asemenea analize vor face parte din procesul IASB de elaborare a standardelor, caz în care durata procesului de aprobare de către UE ar trebui să rămână la opt-zece luni. În cazuri urgente, statele membre și Parlamentul au dat dovadă de flexibilitate pentru a permite luarea de decizii rapide de adoptare (de exemplu, așa s-a întâmplat în cazul IFRS 7 – Instrumente financiare: informații de furnizat”). Este în interesul tuturor ca procesul de adoptare să fie cât mai rapid cu putință. În ceea ce privește IFRS 7 și IFRS 8, un anumit număr de societăți cotate la bursă au cerut Comisiei adoptarea rapidă, ceea ce ar permite aplicarea mai rapidă a acestor standarde.

3. Concluzii

Primul an al aplicării obligatorii a IFRS în UE s-a derulat cu bine per ansamblu, chiar dacă schimbările reglementare și lipsa de experiență au reprezentat o provocare pentru cei care aplicau pentru prima dată aceste standarde. Valoarea informațiilor contabile furnizate a crescut și, la modul general, IFRS au fost aplicate uniform în UE. Nivelul de coerență al conturilor IFRS ar trebui să crească pe măsură ce autoritățile care au pregătit punerea în aplicare și auditorii dobândesc experiență în aplicarea noului cadru contabil.

Procesul de adoptare al UE garantează per se calitatea tehnică, legitimitatea politică și pertinența acestor standarde pentru societăți. Sistemul a funcționat bine și standardele au fost adoptate în timp util. Sistemul de adoptare este flexibil și a fost deja modificat – includerea SARG, noi metode de lucru în cadrul EFRAG, noi norme privind procedurile comitetului, studii ale efectelor etc. Rezultatul este o structură eficientă și legitimă.

Pentru a menține gradul ridicat de acceptare al IFRS în UE, este important ca părțile interesate să estimeze că programul de lucru al IASB abordează problemele care trebuie abordate și că standardele/interpretările viitoare vor oferi soluții contabile corespunzătoare. Anumite părți interesate au exprimat rezerve cu privire la anumite proiecte care sunt în curs de pregătire de către IASB. Prin urmare, este foarte important ca instituțiile UE, statele membre și părțile interesate să se implice în procesul de elaborare a standardelor dintr-un stadiu incipient pentru a îmbunătăți calitatea muncii și a crește legitimitatea și gradul de acceptare al viitoarelor standarde/interpretări. Modul în care ISAB efectuează evaluările de impact va fi, de asemenea, monitorizat cu atenție.

Pentru a asigura calitatea generală a viitoarelor IFRS și IFRC este, de asemenea, important ca IASB/IASCF să aibă structura de conducere corespunzătoare și finanțarea asigurată. Serviciile Comisiei evaluează în mod regulat conducerea și finanțarea IASB/IASCF și publică rapoarte care pot fi descărcate de pe site-ul Comisiei[17].

[1] Regulamentul (CE) nr. 1606/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 iulie 2002 privind aplicarea standardelor internaționale de contabilitate, JO L 243, 11.9.2002, p. 1.

[2] Standardele internaționale de contabilitate ( International Accounting Standards sau IAS) au fost elaborate de Comitetul pentru standarde internaționale de contabilitate ( International Accounting Standards Committee sau IASC), predecesorul Consiliului pentru standarde internaționale de contabilitate ( International Accounting Standards Board sau IASB). IASB elaborează Standardele internaționale de raportare financiară ( International Financial Reporting Standards sau IFRS).

[3] Comitetul Permanent pentru Interpretări ( Standing Interpretations Committee sau SIC) este predecesorul Comitetului pentru Interpretări ale Standardelor Internaționale de Raportare Financiară ( International Financial Reporting Interpretations Committee sau IFRIC).

[4] Informații preluate dintr-un studiu comandat de către Comisie Institutului contabililor autorizați din Anglia și Țara Galilor ( Institute of Chartered Accountants of England and Wales ), „EU Implementation of IFRS and the Fair Value Directive” ( Implementarea în UE a standardelor internaționale de raportare financiară, IFRS, și a directivei valoarea reală ), 2007, pagina 24.

[5] Pentru informații suplimentare, consultați: efrag.org

[6] Pentru informații suplimentare, consultați: http://ec.europa.eu/internal_market/accounting/ias_en.htm#standards

[7] Pentru informații suplimentare, consultați: http://ec.europa.eu/internal_market/accounting/committees_en.htm#arc

[8] Pentru informații suplimentare, consultați: http://ec.europa.eu/internal_market/accounting/ias_en.htm#060609

[9] În special raportul menționat în nota de subsol nr. 4. Respectivul raport cuprinde o listă exhaustivă a studiilor realizate.

[10] Analiza a fost publicată la 7 noiembrie 2007 cu referința CESR/07-352 și este disponibil pe site-ul internet al CAERVM:

http://www.cesr-eu.org/index.php?page=contenu_search_res&doconly=all&searchdatefromday=1&searchdatefrommonth=1&searchdatefromyear=1970&searchdatetoday=29&searchdatetomonth=2&searchdatetoyear=2008&searchkeyword=07-352

[11] Este posibil ca anumiți emitenți de obligațiuni să fi decis amânarea aplicării IFRS până în 2007 în temeiul articolului 9 din Regulamentul (CE) nr. 1606/2002 al Parlamentului European și al Consiliului.

[12] IAS 3 la 6, IAS 9, IAS 13 la 15, IAS 22, IAS 25, IAS 30, IAS 35, IFRIC 3, SIC 1 la 6, SIC 8 și 9, SIC 11, SIC 14, SIC 16 la 20, SIC 22 la 24, SIC 26, SIC 28, SIC 30 și SIC 33.

[13] Analiza costurilor de punere în aplicare si a costurilor ulterioare periodice legate de punerea în aplicare a standardelor întreprinsă în cadrul studiului ICAEW (a se vedea nota de subsol nr.4) a arătat că aceste costuri par să fie mai ridicate pentru societățile de talie mai mică (cu cifra de afaceri sub 500 milioane EUR), ridicându-se la 0,31% și respectiv 0,06% din cifra lor de afaceri, ceea ce este un nivel acceptabil. Companiile cotate de dimensiuni mai mici au întâmpinat mai multe dificultăți în aplicarea IFRS și din cauza resurselor limitate și a lipsei de experiență privind IFRS.

[14] Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a normelor privind exercitarea competențelor de executare conferite Comisiei, JO L 184, 17.7.1999, p. 23.

[15] Decizia Consiliului din 17 iulie 2006 de modificare a Deciziei 1999/468/CE a Consiliului din 17 iulie 2006 de stabilire a normelor privind exercitarea competențelor de executare conferite Comisiei, JO L 200, 22.07.2006, p. 11.

Ultima etapă: Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1606/2002 privind aplicarea standardelor internaționale de contabilitate cu privire la competențele de executare conferite Comisiei” a fost adoptat și publicat în JO la 9 aprilie 2008.

[16] IASCF este fundația care se află în spatele IASB.

[17] Pentru informații suplimentare, consultați: http://ec.europa.eu/internal_market/accounting/ias_en.htm#070112