(1)

Unul dintre obiectivele Comunității Europene a Energiei Atomice (denumită în continuare „Comunitatea”) este de a contribui la ridicarea nivelului de trai în statele membre, inclusiv prin promovarea și facilitarea cercetării nucleare în statele membre, precum și prin completarea acesteia prin desfășurarea unui program de cercetare și formare al Comunității.

(2)

Cercetarea nucleară poate contribui la prosperitatea socială și economică și la sustenabilitatea mediului prin îmbunătățirea securității și siguranței nucleare și a radioprotecției. La fel de importantă este contribuția potențială a cercetării în domeniul nuclear la decarbonizarea pe termen lung a sistemului energetic în condiții de siguranță, eficiență și securitate.

(3)

Evaluarea intermediară a programului pentru cercetare și formare al Comunității pentru perioada 2014-2018, stabilit prin Regulamentul (Euratom) nr. 1314/2013 al Consiliului (2) (denumit în continuare „programul 2014-2018”), a concluzionat că acțiunea este relevantă și că continuă să contribuie în mod esențial la soluționarea provocărilor din domeniul siguranței, securității și garanțiilor nucleare, al gestionării deșeurilor radioactive, al radioprotecției și al energiei de fuziune.

(4)

Pentru a se asigura continuitatea cercetării în domeniul nuclear la nivelul Comunității, este necesar să se instituie Programul pentru cercetare și formare al Comunității pentru perioada 1 ianuarie 2019-31 decembrie 2020 (denumit în continuare „programul 2019-2020”). Programul 2019-2020 ar trebui să aibă aceleași obiective ca programul 2014-2018, să sprijine aceleași activități și să utilizeze același mod de punere în aplicare care s-a dovedit eficient și adecvat pentru atingerea obiectivelor programului 2014-2018.

(5)

Prin sprijinirea cercetării nucleare, programul 2019-2020 va contribui la atingerea obiectivelor Programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont 2020 (denumit în continuare „Programul-cadru Orizont 2020”), instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1291/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (3) și va facilita atât punerea în aplicare a Strategiei Europa 2020, cât și crearea și funcționarea Spațiului european de cercetare.

(6)

În pofida impactului potențial al energiei nucleare asupra aprovizionării cu energie și a dezvoltării economice, accidentele nucleare grave ar putea pune în pericol sănătatea oamenilor. Prin urmare, în cadrul programului 2019-2020, ar trebui să se acorde cea mai mare atenție posibilă securității nucleare și, după caz, aspectelor de siguranță de care se ocupă Centrul Comun de Cercetare (denumit în continuare „JRC”).

(7)

Planul strategic european privind tehnologiile energetice (denumit în continuare „Planul SET”), stabilit în concluziile ședinței Consiliului din 28 februarie 2008 de la Bruxelles, accelerează dezvoltarea unui portofoliu de tehnologii cu emisii reduse de dioxid de carbon. La reuniunea sa din 4 februarie 2011, Consiliul European a convenit ca Uniunea și statele sale membre să promoveze investițiile în energia din surse regenerabile și în tehnologii sigure și durabile cu emisii reduse de dioxid de carbon și să se concentreze pe punerea în aplicare a priorităților tehnologice stabilite în Planul SET. Fiecare stat membru rămâne liber să aleagă tipurile de tehnologii pe care să îl susțină.

(8)

Având în vedere că toate statele membre dispun de instalații nucleare sau utilizează materiale radioactive, în special în scopuri medicale, Consiliul a recunoscut, în concluziile reuniunii sale de la Bruxelles din 1 și 2 decembrie 2008, nevoia permanentă de competențe în domeniul nuclear, în special printr-o educație și o formare adecvate, conectate cu cercetarea și coordonate la nivelul Comunității.

(9)

Deși rămâne la latitudinea fiecărui stat membru să aleagă dacă să utilizeze sau nu energia nucleară, se recunoaște, de asemenea, că energia nucleară joacă roluri diferite în diferite state membre.

(10)

Prin semnarea Acordului privind instituirea Organizației Internaționale pentru Energia prin Fuziune ITER în vederea punerii în comun în aplicare a proiectului ITER (4), Comunitatea s-a angajat să participe la construirea proiectului ITER (denumit în continuare „ITER”) și la exploatarea viitoare a acestuia. Contribuția Comunității este gestionată prin „întreprinderea comună europeană pentru ITER și pentru dezvoltarea energiei de fuziune” (denumită în continuare „Fusion for Energy”), instituită prin Decizia 2007/198/Euratom a Consiliului (5).

(11)

Pentru ca fuziunea să devină o opțiune credibilă pentru producția comercială de energie, este necesar, în primul rând, să se finalizeze rapid și cu succes construcția ITER și să înceapă funcționarea acestuia. În al doilea rând, este necesar să se stabilească o foaie de parcurs ambițioasă, dar realistă, în vederea producerii de energie electrică până în 2050. Pentru a atinge aceste obiective, este necesar ca programul european de fuziune să fie direcționat către un program comun de activități de punere în aplicare a respectivei foi de parcurs. Pentru a se asigura rezultatele activităților de cercetare în curs legate de fuziune, precum și angajamentul pe termen lung al părților interesate din domeniul fuziunii și colaborarea dintre acestea, ar trebui să se asigure continuitatea sprijinului din partea Comunității. Ar trebui să se pună un accent mai puternic în primul rând pe activitățile desfășurate în sprijinul ITER, dar și pe evoluțiile către reactorul demonstrativ, inclusiv o mai mare implicare a sectorului privat, după caz. Raționalizarea și reorientarea în acest sens ar trebui realizate fără a se pune în pericol poziția de lider a Europei în cadrul comunității științifice din domeniul fuziunii.

(12)

JRC ar trebui să continue să furnizeze sprijin științific și tehnologic independent, adaptat nevoilor clienților, pentru elaborarea, dezvoltarea, punerea în aplicare și monitorizarea politicilor Comunității, în special în ceea ce privește cercetarea și formarea în domeniul securității și al siguranței nucleare. Pentru optimizarea resurselor umane și pentru a se asigura că nu apar duplicări în cercetarea din Uniune, orice nouă activitate realizată de JRC ar trebui să fie analizată pentru a se verifica coerența sa cu activitățile existente în statele membre. Aspectele privind securitatea ale Programului-cadru Orizont 2020 ar trebui să se limiteze la acțiunile directe ale JRC.

(13)

JRC ar trebui să continue să genereze resurse suplimentare prin activități competitive, inclusiv prin participarea la acțiunile indirecte ale programului 2019-2020, prin activități ale terților și, într-o mai mică măsură, prin exploatarea proprietății intelectuale.

(14)

În interesul tuturor statelor sale membre, rolul Uniunii este acela de a dezvolta un cadru pentru sprijinirea cercetării în comun la nivel de vârf, a creării și a păstrării de cunoștințe în sectorul tehnologiilor de fisiune nucleară, cu un accent special pe securitate, siguranță, radioprotecție și neproliferare. Pentru aceasta sunt necesare dovezi științifice independente, la care JRC poate avea o contribuție esențială. Acest lucru a fost recunoscut în comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic si Social European și Comitetul Regiunilor din 6 octombrie 2010 intitulată „Inițiativa emblematică «O Uniune a inovării» din cadrul Strategiei Europa 2020”, în care Comisia și-a formulat intenția de a consolida, prin intermediul JRC, utilizarea dovezilor științifice pentru elaborarea politicilor. JRC își propune să răspundă acestei provocări axându-și cercetările din domeniul securității și siguranței nucleare pe prioritățile de politică ale Uniunii.

(15)

În vederea aprofundării relației dintre știință și societate și a consolidării încrederii opiniei publice în știință, programul 2019-2020 ar trebui să favorizeze implicarea în cunoștință de cauză a cetățenilor și a societății civile în chestiunile legate de cercetare și inovare prin promovarea educației științifice, creșterea accesibilității cunoștințelor științifice, dezvoltarea unor agende de cercetare și inovare responsabile, care să răspundă preocupărilor și așteptărilor cetățenilor și ale societății civile, precum și facilitarea participării acestora la activități din cadrul programului 2019-2020.

(16)

Punerea în aplicare a programului 2019-2020 ar trebui să răspundă oportunităților și necesităților în schimbare legate de știință și tehnologie, industrie, politici și societate. Prin urmare, agendele ar trebui să fie stabilite în strânsă legătură cu părțile interesate din toate sectoarele vizate și ar trebui să se permită o marjă suficientă de flexibilitate pentru adaptarea la noi evoluții. Pe durata programului 2019-2020, s-ar putea face apel la consiliere externă, utilizându-se totodată și structurile relevante precum platformele tehnologice europene.

(17)

Necesitatea continuării cercetării în domeniul nuclear la nivel european a fost recunoscută în concluziile dezbaterii care a avut loc în cadrul simpozionului intitulat „Beneficii și limite ale cercetării în domeniul fisiunii nucleare pentru o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon”, pregătit printr-un studiu interdisciplinar care a implicat, printre alții, experți din domeniul energiei, al economiei și al științelor sociale, organizat în comun la Bruxelles de Comisie și de Comitetul Economic și Social European în perioada 26-27 februarie 2013.

(18)

Programul 2019-2020 ar trebui să contribuie la atractivitatea profesiei de cercetător în Uniune. Ar trebui să se acorde o atenție corespunzătoare Recomandării Comisiei din 11 martie 2005 referitoare la Carta europeană a cercetătorilor și Codul de conduită privind recrutarea cercetătorilor (6), alături de alte cadre de referință relevante definite în contextul Spațiului european de cercetare, respectându-se, în același timp, caracterul voluntar al acestora.

(19)

Activitățile desfășurate în cadrul programului 2019-2020 ar trebui să vizeze promovarea egalității dintre femei și bărbați în domeniul cercetării și inovării, prin abordarea, în special, a cauzelor profunde ale dezechilibrului de gen, exploatarea întregului potențial al cercetătorilor, atât femei, cât și bărbați, precum și integrarea dimensiunii de gen în conținutul proiectelor, pentru îmbunătățirea calității cercetării și pentru stimularea inovării. Activitățile ar trebui să vizeze, de asemenea, punerea în aplicare a principiilor referitoare la egalitatea dintre femei și bărbați, astfel cum sunt prevăzute la articolele 2 și 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană și la articolul 8 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE).

(20)

Activitățile de cercetare și inovare sprijinite de programul 2019-2020 ar trebui să respecte principiile etice fundamentale. Ar trebui să fie luate în considerare, după caz, avizele privind chestiuni legate de energie emise de Grupul european pentru etică în domeniul științei și al noilor tehnologii. Activitățile de cercetare ar trebui să țină seama, de asemenea, de articolul 13 din TFUE și să limiteze folosirea animalelor pentru cercetare și testare, în vederea înlocuirii, în cele din urmă, a utilizării animalelor. În cadrul tuturor activităților desfășurate, ar trebui să se asigure un nivel ridicat de protecție a sănătății umane.

(21)

De asemenea, ar trebui să se obțină un impact mai mare prin combinarea programului 2019-2020 cu fonduri din sectorul privat în cadrul unor parteneriate public-privat în domenii-cheie în care cercetarea și inovarea ar putea contribui la obiectivele mai ample ale Uniunii în materie de competitivitate. Ar trebui acordată o atenție deosebită implicării întreprinderilor mici și mijlocii.

(22)

Programul 2019-2020 ar trebui să promoveze cooperarea cu țări terțe, în special în domeniul securității, bazată pe interese comune și pe beneficii reciproce, mai ales cu scopul de a promova îmbunătățirea continuă a securității nucleare.

(23)

Pentru a menține condiții de concurență echitabile pentru toate întreprinderile care își desfășoară activitatea pe piața internă, finanțarea oferită de programul 2019-2020 ar trebui să fie concepută în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat, astfel încât să se asigure eficacitatea cheltuielilor publice și să se prevină denaturări ale pieței cum ar fi excluderea finanțării private, crearea unor structuri de piață ineficiente sau menținerea întreprinderilor ineficiente.

(24)

Consiliul European a recunoscut, în concluziile sale din 4 februarie 2011, necesitatea unei noi abordări a activităților de control și de gestionare a riscurilor în ceea ce privește finanțarea cercetării în Uniune și a făcut apel la găsirea unui nou echilibru între încredere și control, precum și între asumarea de riscuri și evitarea acestora. Parlamentul European, în Rezoluția sa din 11 noiembrie 2010 referitoare la simplificarea implementării programelor-cadru de cercetare (7), a cerut o trecere pragmatică spre o simplificare administrativă și financiară și a afirmat că gestionarea finanțării cercetării în Uniune ar trebui să se bazeze mai mult pe încredere și să manifeste o toleranță mai mare pentru riscuri, în raport cu participanții.

(25)

Interesele financiare ale Uniunii ar trebui protejate prin măsuri proporționale de-a lungul întregului ciclu de cheltuieli, inclusiv prin prevenirea, depistarea și investigarea neregulilor, prin recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau incorect utilizate și, dacă este cazul, prin aplicarea de sancțiuni. O strategie de control revizuită, care să nu mai fie orientată spre reducerea ratelor de eroare, ci spre controale bazate pe riscuri și pe detectarea fraudei, ar trebui să reducă sarcina pe care o presupune controlul pentru participanți.

(26)

Este important să se asigure o bună gestiune financiară a programului 2019-2020 și a implementării sale în modul cel mai eficace și mai ușor de utilizat cu putință, garantându-se, în același timp, securitatea juridică și accesibilitatea programului 2019-2020 pentru toți participanții. Este necesar să se asigure respectarea dispozițiilor relevante ale Regulamentului (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (8) (denumit în continuare „Regulamentul financiar”), precum și a cerințelor legate de simplificare și de o mai bună legiferare.

(27)

Pentru asigurarea celei mai eficiente implementări posibile, pentru facilitarea accesului tuturor participanților prin intermediul unor proceduri simplificate, precum și pentru crearea unui cadru coerent, cuprinzător și transparent pentru participanți, participarea la programul 2019-2020 și difuzarea rezultatelor cercetării ar trebui să respecte regulile aplicabile Programului-cadru Orizont 2020, astfel cum sunt stabilite în Regulamentul (UE) nr. 1291/2013, cu anumite adaptări sau excepții.

(28)

Pentru a permite utilizarea optimă a instrumentelor financiare de capitaluri proprii și de împrumut create prin Programul-cadru Orizont 2020, păstrând totodată natura distinctă a acțiunilor din cadrul programului 2019-2020 și utilizând la maximum bugetul disponibil, rambursările din oricare dintre respectivele instrumente financiare rezultate din neutilizarea fondurilor puse la dispoziție în cadrul programului 2019-2020 sau al programului 2014-2018 ar trebui să se facă în beneficiul direct al programului 2019-2020.

(29)

Este important să se faciliteze în continuare exploatarea proprietății intelectuale dezvoltate de participanți, protejând în același timp interesele legitime ale celorlalți participanți și ale Comunității, în conformitate cu capitolul 2 din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice (denumit în continuare „Tratatul Euratom”).

(30)

Fondurile de garantare pentru participanți, gestionate de Comisie și constituite în temeiul Regulamentului (Euratom) nr. 1908/2006 al Consiliului (9) și al Regulamentului (Euratom) nr. 139/2012 al Consiliului (10), s-au dovedit a fi un important mecanism de garantare, care atenuează riscurile asociate sumelor datorate și nerambursate de participanții care nu își respectă obligațiile. Fondul de garantare pentru participanți constituit în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1290/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (11) ar trebui să includă și acțiunile desfășurate în temeiul prezentului regulament.

(31)

Pentru a se asigura condiții uniforme pentru punerea în aplicare a acțiunilor indirecte în cadrul programului 2019-2020, ar trebui să i se confere Comisiei competențe de executare pentru a adopta programele de activitate și decizia de aprobare a finanțării acțiunilor indirecte. Respectivele competențe de executare ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (12).

(32)

În vederea realizării obiectivelor programului 2019-2020 în domenii relevante, este necesar să fie sprijinite activitățile orizontale, atât în cadrul programului 2019-2020, cât și în comun cu activitățile din Programul-cadru Orizont 2020.

(33)

Gestionarea eficace a performanței, inclusiv evaluarea și monitorizarea, necesită elaborarea unor indicatori de performanță specifici care să poată fi măsurați în timp, să fie realiști și să reflecte logica intervenției și să fie relevanți pentru ierarhizarea adecvată a obiectivelor și a activităților. Ar trebui instituie mecanisme adecvate de coordonare între punerea în aplicare și monitorizarea programului 2019-2020, pe de o parte, și monitorizarea progreselor, a realizărilor și a funcționării Spațiului european de cercetare, pe de altă parte.

(34)

Consiliul de administrație al JRC, instituit prin Decizia 96/282/Euratom a Comisiei (13), a fost consultat cu privire la conținutul științific și tehnic al acțiunilor directe ale JRC.

(35)

Din motive de securitate juridică, Regulamentul Consiliului (Euratom) nr. 1314/2013 ar trebui să fie abrogat.

(36)

Parlamentul European a fost consultat pe bază voluntară și a emis un aviz (14),