This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 32017D2117
Commission Implementing Decision (EU) 2017/2117 of 21 November 2017 establishing best available techniques (BAT) conclusions, under Directive 2010/75/EU of the European Parliament and of the Council, for the production of large volume organic chemicals (notified under document C(2017) 7469) (Text with EEA relevance. )
Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/2117 a Comisiei din 21 noiembrie 2017 de stabilire a concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), în temeiul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului, pentru producția de compuși chimici organici în cantități mari [notificată cu numărul C(2017) 7469] (Text cu relevanță pentru SEE. )
Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/2117 a Comisiei din 21 noiembrie 2017 de stabilire a concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), în temeiul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului, pentru producția de compuși chimici organici în cantități mari [notificată cu numărul C(2017) 7469] (Text cu relevanță pentru SEE. )
C/2017/7469
JO L 323, 7.12.2017, p. 1–50
(BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)
In force
7.12.2017 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 323/1 |
DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2017/2117 A COMISIEI
din 21 noiembrie 2017
de stabilire a concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), în temeiul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului, pentru producția de compuși chimici organici în cantități mari
[notificată cu numărul C(2017) 7469]
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (prevenirea și controlul integrat al poluării) (1), în special articolul 13 alineatul (5),
întrucât:
(1) |
Concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) reprezintă referința pentru stabilirea condițiilor de autorizare a instalațiilor care fac obiectul capitolului II din Directiva 2010/75/UE, iar autoritățile competente ar trebui să stabilească valori-limită de emisie care să asigure faptul că, în condiții normale de funcționare, emisiile nu depășesc nivelurile de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile, prevăzute în concluziile privind BAT. |
(2) |
Forumul compus din reprezentanții statelor membre, ai industriilor vizate și ai organizațiilor neguvernamentale care promovează protecția mediului, instituit prin Decizia Comisiei din 16 mai 2011 (2), a transmis Comisiei, la 5 aprilie 2017, avizul său referitor la conținutul propus al documentului de referință privind BAT pentru producția de compuși chimici organici în cantități mari. Avizul forumului este pus la dispoziția publicului. |
(3) |
Concluziile privind BAT, stabilite în anexa la prezenta decizie, constituie elementul esențial al documentului respectiv de referință privind BAT. |
(4) |
Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul comitetului instituit în temeiul articolului 75 alineatul (1) din Directiva 2010/75/UE, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Se adoptă concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru producția de compuși chimici organici în cantități mari, prevăzute în anexă.
Articolul 2
Prezenta decizie se adresează statelor membre.
Adoptată la Bruxelles, 21 noiembrie 2017.
Pentru Comisie
Karmenu VELLA
Membru al Comisiei
(1) JO L 334, 17.12.2010, p. 17.
(2) Decizia Comisiei din 16 mai 2011 privind instituirea unui forum pentru schimbul de informații conform articolului 13 din Directiva 2010/75/UE privind emisiile industriale (JO C 146, 17.5.2011, p. 3).
ANEXĂ
CONCLUZII PRIVIND CELE MAI BUNE TEHNICI DISPONIBILE (BAT) PENTRU PRODUCȚIA DE COMPUȘI CHIMICI ORGANICI ÎN CANTITĂȚI MARI
DOMENIUL DE APLICARE
Prezentele concluzii privind BAT se referă la producția următorilor compuși chimici organici menționați la punctul 4.1 din anexa I la Directiva 2010/75/UE:
(a) |
hidrocarburi simple (liniare sau ciclice, saturate sau nesaturate, alifatice sau aromatice); |
(b) |
hidrocarburi cu conținut de oxigen, cum sunt alcoolii, aldehidele, cetonele, acizii carboxilici, esterii și amestecurile de esteri, acetații, eterii, peroxizii și rășinile epoxidice; |
(c) |
hidrocarburi sulfuroase; |
(d) |
hidrocarburi azotoase, cum sunt aminele, amidele, compușii nitriți, compușii nitro sau compușii nitrați, nitrilii, cianații, izocianații; |
(e) |
hidrocarburi cu conținut de fosfor; |
(f) |
hidrocarburi halogenate; |
(g) |
compuși organometalici; |
(h) |
agenți activi de suprafață și agenți tensioactivi. |
Prezentele concluzii privind BAT vizează și producția peroxidului de hidrogen menționat la punctul 4.2 litera (e) din anexa I la Directiva 2010/75/UE.
Prezentele concluzii privind BAT se referă și la arderea combustibililor în cuptoare/încălzitoare utilizate în procesele tehnologice, atunci când aceasta face parte din activitățile menționate anterior.
Prezentele concluzii privind BAT se referă la producția compușilor chimici menționați anterior în procese continue, în care capacitatea totală de producție a acestor compuși chimici depășește 20 kt/an.
Prezentele concluzii privind BAT nu se referă la următoarele:
— |
arderea combustibililor, altfel decât într-un cuptor/încălzitor utilizat în procesele tehnologice sau într-un oxidator termic/catalitic; aceasta poate face obiectul concluziilor privind BAT pentru instalațiile mari de ardere (LCP); |
— |
incinerarea deșeurilor; aceasta poate face obiectul concluziilor privind BAT pentru incinerarea deșeurilor (WI); |
— |
producția de etanol care are loc într-o instalație inclusă în descrierea activității de la punctul 6.4 litera (b) subpunctul (ii) din anexa I la Directiva 2010/75/UE sau care este vizată ca activitate direct asociată cu o astfel de instalație; aceasta poate face obiectul concluziilor privind BAT pentru industria alimentară, a băuturilor și a lactatelor (FDM). |
Alte concluzii privind BAT care sunt complementare pentru activitățile vizate de prezentele concluzii privind BAT sunt următoarele:
— |
sistemele comune de tratare/gestionare a apelor reziduale și a gazelor reziduale în sectorul chimic (CWW); |
— |
tratarea comună a gazelor reziduale în sectorul chimic (WGC). |
Alte concluzii privind BAT și documente de referință care ar putea fi relevante pentru activitățile vizate de prezentele concluzii privind BAT sunt următoarele:
— |
Efectele economice și intersectoriale (ECM); |
— |
Emisiile rezultate din depozitare (EFS); |
— |
Eficiența energetică (ENE); |
— |
Sistemele de răcire industriale (ICS); |
— |
Instalațiile mari de ardere (LCP); |
— |
Rafinarea petrolului mineral și a gazului (REF); |
— |
Monitorizarea emisiilor în aer și în apă provenite de la instalațiile prevăzute de Directiva privind emisiile industriale (ROM); |
— |
Incinerarea deșeurilor (WI); |
— |
Tratarea deșeurilor (WT). |
CONSIDERAȚII GENERALE
Cele mai bune tehnici disponibile
Tehnicile enumerate și descrise în prezentele concluzii privind BAT nu sunt nici prescriptive, nici exhaustive. Se pot utiliza alte tehnici care asigură cel puțin un nivel echivalent de protecție a mediului.
Cu excepția cazului în care se precizează altfel, concluziile privind BAT sunt general aplicabile.
Perioadele de calculare a mediei și condițiile de referință pentru emisiile în aer
Cu excepția cazului în care se precizează altfel, nivelurile de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) pentru emisiile în aer indicate în prezentele concluzii privind BAT se referă la valorile concentrației, exprimată ca masă de substanță emisă raportată la volumul de gaze reziduale în condiții standard (gaz uscat la temperatura de 273,15 K și la presiunea de 101,3 kPa), folosind unitatea mg/Nm3.
Cu excepția cazului în care se specifică altfel, perioadele de calculare a mediei corespunzătoare BAT-AEL pentru emisiile în aer sunt definite după cum urmează.
Tipul măsurătorii |
Perioada de calculare a mediei |
Definiție |
Continuă |
Medie zilnică |
Valoarea medie pe o perioadă de 1 zi, bazată pe mediile valabile pe oră sau pe jumătate de oră |
Periodică |
Medie pe perioada de prelevare |
Media a trei măsurări consecutive de cel puțin 30 de minute fiecare (1) (2) |
Dacă BAT-AEL se referă la încărcături de emisii specifice, exprimate în încărcătura de substanță emisă pe unitatea de producție, încărcăturile de emisii specifice medii ls se calculează folosind ecuația 1:
Ecuația 1: |
|
unde:
n |
= |
numărul perioadelor de măsurare; |
ci |
= |
concentrația medie a substanței în perioada celei de a i-a măsurări; |
qi |
= |
debitul mediu în perioada celei de a i-a măsurări; |
pi |
= |
producția în perioada celei de a i-a măsurări. |
Nivelul de referință al oxigenului
Pentru cuptoarele/încălzitoarele pentru procese tehnologice, nivelul de referință al oxigenului din gazele reziduale (OR ) este de 3 % în volum.
Conversia la nivelul de referință al oxigenului
Concentrația emisiilor la nivelul de referință al oxigenului se calculează folosind ecuația 2:
Ecuația 2: |
|
unde:
ER |
= |
concentrația emisiilor la nivelul de referință al oxigenului OR ; |
OR |
= |
nivelul de referință al oxigenului (% în volum); |
EM |
= |
concentrația măsurată a emisiilor; |
OM |
= |
nivelul măsurat al oxigenului (% în volum). |
Perioadele de calculare a mediei pentru emisiile în apă
Cu excepția cazului în care se specifică altfel, perioadele de calculare a mediei asociate cu nivelurile performanței de mediu asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEPL) pentru emisiile în apă, exprimate în concentrații, sunt definite după cum urmează.
Perioada de calculare a mediei |
Definiție |
Media valorilor obținute în cursul unei luni |
Valoarea medie ponderată în funcție de debit obținută în cursul unei luni din probele compozite proporționale cu debitul prelevate timp de 24 de ore, în condiții normale de funcționare (3) |
Media valorilor obținute în cursul unui an |
Valoarea medie ponderată în funcție de debit obținută în cursul unui an din probele compozite proporționale cu debitul prelevate timp de 24 de ore, în condiții normale de funcționare (3) |
Mediile ponderate în funcție de debit ale parametrului (cw ) se calculează folosind ecuația 3:
Ecuația 3: |
|
unde:
n |
= |
numărul perioadelor de măsurare; |
ci |
= |
concentrația medie a parametrului în perioada celei de a i-a măsurări; |
qi |
= |
debitul mediu în perioada celei de a i-a măsurări. |
Dacă BAT-AEPL se referă la încărcături de emisii specifice, exprimate în încărcătura de substanță emisă pe unitatea de producție, încărcăturile de emisii specifice medii se calculează folosind ecuația 1.
Acronime și definiții
În sensul prezentelor concluzii privind BAT, se aplică următoarele acronime și definiții:
Termen utilizat |
Definiție |
||||
BAT-AEPL |
Nivel de performanță de mediu asociat BAT, descris în Decizia de punere în aplicare 2012/119/UE a Comisiei (4). BAT-AEPL includ și nivelurile de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL), definite la articolul 3 punctul 13 din Directiva 2010/75/UE |
||||
BTX |
Termen colectiv pentru benzen, toluen și orto-, meta- și paraxilen sau amestecurile acestora |
||||
CO |
Monoxid de carbon |
||||
Unitate de ardere |
Orice echipament tehnic în care combustibilii sunt oxidați pentru a folosi căldura astfel generată. Unitățile de ardere includ cazanele, motoarele, turbinele și cuptoarele/încălzitoarele pentru procese tehnologice, dar nu includ unitățile de tratare a gazelor reziduale (de exemplu, oxidatorul termic/catalitic utilizat pentru reducerea emisiilor de compuși organici) |
||||
Măsurare continuă |
Măsurarea cu ajutorul unui „sistem de măsurare automată” instalat permanent în unitate |
||||
Proces continuu |
Proces în care materiile prime sunt introduse continuu în reactor, iar produșii de reacție sunt apoi introduși în unitățile de separare și/sau de recuperare din aval conectate la reactor |
||||
Cupru |
Suma dintre cupru și compușii acestuia, sub formă dizolvată sau de particule, exprimată ca Cu |
||||
DNT |
Dinitrotoluen |
||||
EB |
Etilbenzen |
||||
DCE |
Diclorură de etilenă |
||||
EG |
Etilenglicoli |
||||
OE |
Oxid de etilenă |
||||
Etanolamine |
Termen colectiv pentru monoetanolamină, dietanolamină și trietanolamină sau amestecurile acestora |
||||
Etilenglicoli |
Termen colectiv pentru monoetilenglicol, dietilenglicol și trietilenglicol sau amestecurile acestora |
||||
Instalație existentă |
O instalație care nu este o instalație nouă |
||||
Unitate existentă |
O unitate care nu este o unitate nouă |
||||
Gaze de ardere |
Gazele de evacuare care părăsesc unitatea de ardere |
||||
I-TEQ |
Echivalent toxic internațional – obținut prin utilizarea factorilor internaționali de echivalență toxică definiți în partea 2 din anexa VI la Directiva 2010/75/UE |
||||
Olefine inferioare |
Termen colectiv pentru etilenă, propilenă, butilenă și butadienă sau amestecurile acestora |
||||
Modernizare semnificativă a instalației |
Modificare majoră a proiectului sau a tehnologiei unei instalații, care implică adaptări majore sau înlocuiri ale unităților de proces și/sau de reducere a emisiilor și a echipamentelor asociate |
||||
MDA |
Metilen-difenil diamină |
||||
MDI |
Metilen-difenil diizocianat |
||||
Instalație MDI |
Instalație pentru producția de MDI din MDA prin fosgenare |
||||
Instalație nouă |
Instalație autorizată pentru prima dată la locul instalării după publicarea prezentelor concluzii privind BAT sau înlocuire integrală a unei instalații după publicarea prezentelor concluzii privind BAT |
||||
Unitate nouă |
Unitate autorizată pentru prima dată după publicarea prezentelor concluzii privind BAT sau înlocuire integrală a unei unități după publicarea prezentelor concluzii privind BAT |
||||
Precursori de NOX |
Compuși care conțin azot (de exemplu, amoniac, gaze nitroase și compuși organici care conțin azot) la intrarea într-un proces de tratare termică care duce la emisii de NOX. Nu include azotul elementar. |
||||
PCDD/F |
Dibenzodioxine policlorurate și dibenzofurani policlorurați |
||||
Măsurare periodică |
Măsurare efectuată la anumite intervale de timp utilizând metode manuale sau automate |
||||
Cuptor/încălzitor pentru procese tehnologice |
Cuptoarele sau încălzitoarele pentru procese tehnologice sunt:
Trebuie precizat că, drept consecință a aplicării bunelor practici de recuperare a energiei, unele cuptoare/încălzitoare pentru procese tehnologice pot avea un sistem asociat de generare a aburului/energiei electrice. Aceasta se consideră a fi o caracteristică de proiectare a cuptorului/încălzitorului pentru procese tehnologice, care nu poate fi luată în considerare separat. |
||||
Gaz final |
Gazul care rezultă în urma procesului și care ulterior este tratat în vederea recuperării și/sau a reducerii emisiilor |
||||
NOX |
Suma dintre monoxidul de azot (NO) și dioxidul de azot (NO2), exprimată ca NO2 |
||||
Reziduuri |
Substanțe sau obiecte generate prin activitățile care intră în domeniul de aplicare al prezentului document, ca deșeuri sau ca produse secundare |
||||
RTO |
Oxidator termic regenerativ |
||||
RCS |
Reducere selectivă catalitică |
||||
SMPO |
Stiren monomer și propilenoxid |
||||
RNCS |
Reducere selectivă necatalitică |
||||
SRU |
Unitate de recuperare a sulfului |
||||
TDA |
Toluen diamină |
||||
TDI |
Toluen diizocianat |
||||
Instalație TDI |
Instalație pentru producția de TDI din TDA prin fosgenare |
||||
COT |
Carbon organic total, exprimat ca C; include toți compușii organici (din apă) |
||||
Materii solide în suspensie totale (TSS) |
Concentrația masică a tuturor particulelor solide în suspensie, măsurată prin filtrare cu ajutorul unor filtre din fibre de sticlă și prin gravimetrie |
||||
TCOV |
Carbon organic volatil total; totalul compușilor organici volatili măsurați cu ajutorul unui detector cu ionizare în flacără (FID) și exprimați în carbon total |
||||
Unitate |
Segment/parte componentă a unei instalații în care se desfășoară un proces sau o operație specifică (de exemplu, reactor, scruber, coloană de distilare). Unitățile pot fi unități noi sau unități existente |
||||
Medie valabilă pe oră sau pe jumătate de oră |
O medie pe oră (sau pe jumătate de oră) este considerată valabilă atunci când sistemul de măsurare automată nu este în revizie sau defect. |
||||
VCM |
Clorură de vinil monomer |
||||
COV |
Compuși organici volatili definiți la articolul 3 punctul 45 din Directiva 2010/75/UE |
1. CONCLUZII GENERALE PRIVIND BAT
Pe lângă concluziile generale privind BAT prezentate în această secțiune se aplică și concluziile privind BAT specifice sectorului, cuprinse în secțiunile 2-11.
1.1. Monitorizarea emisiilor în aer
BAT 1: |
BAT constă în monitorizarea emisiilor dirijate în aer, provenite de la cuptoarele/încălzitoarele pentru procese tehnologice, în conformitate cu standardele EN și cel puțin cu frecvența minimă indicată în tabelul de mai jos. Dacă nu sunt disponibile standarde EN, BAT constă în utilizarea standardelor ISO, a standardelor naționale sau a altor standarde internaționale care asigură furnizarea de date de calitate științifică echivalentă.
|
BAT 2: |
BAT constă în monitorizarea emisiilor dirijate în aer, altele decât cele provenite de la cuptoarele/încălzitoarele pentru procese tehnologice, în conformitate cu standardele EN și cel puțin cu frecvența minimă indicată în tabelul de mai jos. Dacă nu sunt disponibile standarde EN, BAT constă în utilizarea standardelor ISO, a standardelor naționale sau a altor standarde internaționale care asigură furnizarea de date de calitate științifică echivalentă.
|
1.2. Emisii în aer
1.2.1. Emisii în aer provenite de la cuptoarele/încălzitoarele pentru procese tehnologice
BAT 3: |
Pentru a reduce emisiile de CO și de substanțe nearse în aer provenite de la cuptoarele/încălzitoarele pentru procese tehnologice, BAT constă în asigurarea unei arderi optimizate. Arderea optimizată se obține printr-o bună proiectare și funcționare a echipamentelor, care include optimizarea temperaturii și a timpului de staționare în zona de ardere, amestecarea eficientă a combustibilului și a aerului de ardere și controlul arderii. Controlul arderii se bazează pe monitorizarea continuă și pe controlul automat al parametrilor de ardere corespunzători (de exemplu, O2, CO, raportul combustibil/aer și substanțele nearse). |
BAT 4: |
Pentru a reduce emisiile de NOX în aer provenite din cuptoarele/încălzitoarele pentru procese tehnologice, BAT constă în utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos sau a unei combinații a acestora.
Nivelurile de emisie asociate BAT (BAT-AEL): a se vedea tabelul 2.1 și tabelul 10.1. |
BAT 5: |
Pentru a preveni sau a reduce emisiile de pulberi în aer provenite de la cuptoarele/încălzitoarele pentru procese tehnologice, BAT constă în utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos sau a unei combinații a acestora.
|
BAT 6: |
Pentru a preveni sau a reduce emisiile de SO2 în aer provenite de la cuptoarele/încălzitoarele pentru procese tehnologice, BAT constă în utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos sau a ambelor.
|
1.2.2. Emisii în aer provenite din utilizarea RCS sau a RNCS
BAT 7: |
Pentru a reduce emisiile de amoniac în aer, utilizat la reducerea selectivă catalitică (RCS) sau la reducerea selectivă necatalitică (RNCS) pentru reducerea emisiilor de NOX, BAT constă în optimizarea proiectării și/sau a funcționării RCS sau RNCS (de exemplu, prin atingerea unui raport optim între reactiv și NOX, a unei distribuții omogene a reactivului și a unei dimensiuni optime a picăturilor de reactiv). Nivelurile de emisie asociate BAT (BAT-AEL) pentru emisiile provenite de la cuptorul de cracare a olefinelor inferioare atunci când se utilizează RCS sau RNCS: tabelul 2.1. |
1.2.3. Emisii în aer provenite din alte procese/surse
1.2.3.1.
BAT 8: |
Pentru a reduce încărcătura de poluanți transferată către instalația de tratare finală a gazelor reziduale și pentru o utilizare mai eficientă a resurselor, BAT constă în utilizarea unei combinații adecvate a tehnicilor indicate mai jos pentru fluxurile de gaz final.
|
BAT 9: |
Pentru a reduce încărcătura de poluanți transferată către instalația de tratare finală a gazelor reziduale și pentru a spori eficiența energetică, BAT constă în transferul fluxurilor de gaz final cu o putere calorifică suficientă către o unitate de ardere. BAT 8a și 8b au prioritate față de transferul fluxurilor de gaz final către o unitate de ardere. Aplicabilitate: Transferul fluxurilor de gaz final către o unitate de ardere poate fi limitat din cauza prezenței contaminanților sau din motive de siguranță. |
BAT 10: |
Pentru a reduce emisiile dirijate de compuși organici în aer, BAT constă în utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos sau a unei combinații a acestora.
|
BAT 11: |
Pentru a reduce emisiile dirijate de pulberi în aer, BAT constă în utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos sau a unei combinații a acestora.
|
BAT 12: |
Pentru a reduce emisiile de dioxid de sulf și de alte gaze acide (de exemplu, HCl) în aer, BAT constă în utilizarea spălării umede. Descriere: Pentru descrierea spălării umede, a se vedea secțiunea 12.1. |
1.2.3.2.
BAT 13: |
Pentru a reduce emisiile de NOX, CO și SO2 în aer provenite de la un oxidator termic, BAT constă în utilizarea unei combinații adecvate a tehnicilor indicate mai jos.
|
1.3. Emisii în apă
BAT 14: |
Pentru a reduce volumul de apă uzată, încărcăturile de poluanți deversate spre o tratare finală adecvată (de obicei epurare biologică) și emisiile în apă, BAT constă în utilizarea unei strategii integrate de gestionare și epurare a apelor uzate care include o combinație adecvată de tehnici integrate în proces, tehnici de recuperare a poluanților la sursă și tehnici de pretratare, pe baza informațiilor furnizate de inventarul fluxurilor de ape uzate menționat în concluziile privind BAT CWW. |
1.4. Utilizarea eficientă a resurselor
BAT 15: |
Pentru o utilizare mai eficientă a resurselor atunci când se utilizează catalizatori, BAT constă în utilizarea unei combinații a tehnicilor indicate mai jos.
|
BAT 16: |
Pentru o utilizare mai eficientă a resurselor, BAT constă în recuperarea și reutilizarea solvenților organici. Descriere: Solvenții organici utilizați în procese (de exemplu, în reacțiile chimice) sau în operații (de exemplu, în extracție) se recuperează folosind tehnici adecvate (de exemplu, distilarea sau separarea fazei lichide), dacă este necesar se purifică (de exemplu, prin distilare, adsorbție, stripare sau filtrare) și se reintroduc în proces sau în operație. Cantitatea recuperată și reutilizată depinde de proces. |
1.5. Reziduuri
BAT 17: |
Pentru a preveni sau, dacă acest lucru nu este posibil, pentru a reduce cantitatea de deșeuri trimise spre eliminare, BAT constă în utilizarea unei combinații adecvate a tehnicilor indicate mai jos.
|
1.6. Alte condiții de funcționare decât cele normale
BAT 18: |
Pentru a preveni sau a reduce emisiile cauzate de defecțiunile echipamentelor, BAT constă în utilizarea tuturor tehnicilor indicate mai jos.
|
BAT 19: |
Pentru a preveni sau a reduce emisiile în aer sau în apă care survin în condiții de funcționare diferite de cele normale, BAT constă în aplicarea unor măsuri proporționale cu relevanța unor posibile eliberări de poluanți pentru:
|
2. CONCLUZII PRIVIND BAT PENTRU PRODUCȚIA DE OLEFINE INFERIOARE
Concluziile privind BAT din prezenta secțiune se aplică producției de olefine inferioare prin procesul de cracare cu abur, în plus față de concluziile generale privind BAT indicate în secțiunea 1.
2.1. Emisii în aer
2.1.1. BAT-AEL pentru emisiile în aer provenite de la cuptorul de cracare a olefinelor inferioare
Tabelul 2.1
BAT-AEL pentru emisiile de NOX și NH3 în aer provenite de la cuptorul de cracare a olefinelor inferioare
Parametru |
(medie zilnică sau medie pe perioada de prelevare) (mg/Nm3, la un nivel al O2 de 3 % în volum) |
|
Cuptor nou |
Cuptor existent |
|
NOX |
60-100 |
70-200 |
NH3 |
< 5-15 (21) |
Monitorizarea aferentă este prevăzută la BAT 1.
2.1.2. Tehnici de reducere a emisiilor provenite din decocsare
BAT 20: |
Pentru a reduce emisiile de pulberi și CO în aer provenite de la decocsarea tuburilor de cracare, BAT constă în utilizarea unei combinații adecvate a tehnicilor indicate mai jos pentru reducerea frecvenței decocsării, împreună cu una din tehnicile de reducere indicate mai jos sau o combinație a acestora.
|
2.2. Emisii în apă
BAT 21: |
Pentru a preveni sau a reduce cantitatea de compuși organici și de apă uzată deversate în stațiile de epurare a apelor uzate, BAT constă în maximizarea recuperării hidrocarburilor din apa de răcire de la prima etapă de fracționare și reutilizarea apei de răcire în sistemul de generare a aburului de diluție. Descriere: Tehnica constă în asigurarea unei separări efective a fazelor organică și apoasă. Hidrocarburile recuperate se retrimit către instalația de cracare sau se utilizează ca materii prime în alte procese chimice. Recuperarea organică poate fi îmbunătățită, de exemplu prin utilizarea stripării cu abur sau cu gaz sau prin utilizarea unui refierbător. Apa de răcire tratată se utilizează în sistemul de generare a aburului de diluție. Un flux de evacuare a apei de răcire se deversează în stația de epurare a apelor uzate din aval pentru a preveni acumularea de săruri în sistem. |
BAT 22: |
Pentru a reduce încărcătura organică deversată în stația de epurare a apelor uzate, provenită din soluția alcalină uzată din scruber rezultată din eliminarea H2S din gazele de cracare, BAT constă în utilizarea stripării. Descriere: Pentru descrierea stripării, a se vedea secțiunea 12.2. Striparea soluțiilor din scruber se realizează utilizând un flux de gaz, care apoi este ars (de exemplu, în instalația de cracare). |
BAT 23: |
Pentru a preveni sau a reduce cantitatea de sulfuri deversate în stația de epurare a apelor uzate, provenite din soluția alcalină uzată din scruber rezultată din eliminarea gazelor acide din gazele de cracare, BAT constă în utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos sau a unei combinații a acestora.
|
3. CONCLUZII PRIVIND BAT PENTRU PRODUCȚIA DE HIDROCARBURI AROMATICE
Concluziile privind BAT din prezenta secțiune se aplică producției de benzen, toluen, orto-, meta- și paraxilen (cunoscute în mod obișnuit sub denumirea de hidrocarburi aromatice BTX) și de ciclohexan din gazul de piroliză care este un produs secundar al cuptoarelor de cracare cu abur și din produsele de reformare/nafta generate în instalațiile de reformare catalitică; se aplică în plus față de concluziile generale privind BAT prezentate în secțiunea 1.
3.1. Emisii în aer
BAT 24: |
Pentru a reduce încărcătura organică din gazele finale transferate către instalația de tratare finală a gazelor reziduale și pentru o utilizare mai eficientă a resurselor, BAT constă în recuperarea materiilor organice prin utilizarea BAT 8b sau, dacă nu este posibil, în recuperarea energiei din aceste gaze finale (a se vedea și BAT 9). |
BAT 25: |
Pentru a reduce emisiile de pulberi și compuși organici în aer provenite din regenerarea catalizatorului de hidrogenare, BAT constă în transferul gazului final provenit din regenerarea catalizatorului către un sistem de tratare adecvat. Descriere: Gazul final este transferat către dispozitive de reducere a emisiilor de pulberi, prin procedee umede sau uscate, pentru eliminarea pulberilor, iar apoi către o unitate de ardere sau un oxidator termic pentru a se elimina compușii organici în scopul prevenirii emisiilor directe în aer sau al arderii la faclă. Nu este suficient să se utilizeze doar camere de decocsare. |
3.2. Emisii în apă
BAT 26: |
Pentru a reduce cantitatea de compuși organici și de apă uzată deversate din unitățile de extracție a hidrocarburilor aromatice în stația de epurare a apelor uzate, BAT constă fie în utilizarea de solvenți neapoși, fie în utilizarea unui sistem închis pentru recuperarea și refolosirea apei atunci când se utilizează solvenți apoși. |
BAT 27: |
Pentru a reduce volumul de apă uzată și încărcătura organică deversate în stația de epurare a apelor uzate, BAT constă în utilizarea unei combinații adecvate a tehnicilor indicate mai jos.
|
3.3. Utilizarea eficientă a resurselor
BAT 28: |
Pentru o utilizare eficientă a resurselor, BAT constă în maximizarea utilizării hidrogenului rezultat drept coprodus, de exemplu din reacțiile de dealchilare, ca reactiv chimic sau combustibil utilizând BAT 8a. sau, dacă nu este posibil, pentru recuperarea energiei de la aceste guri de evacuare (a se vedea BAT 9). |
3.4. Eficiența energetică
BAT 29: |
Pentru o utilizare eficientă a energiei atunci când se folosește distilarea, BAT constă în utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos sau a unei combinații a acestora.
|
3.5. Reziduuri
BAT 30: |
Pentru a preveni sau a reduce cantitatea de argilă uzată trimisă spre eliminare, BAT constă în utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos sau a ambelor.
|
4. CONCLUZII PRIVIND BAT PENTRU PRODUCȚIA DE ETILBENZEN ȘI STIREN MONOMER
Concluziile privind BAT din prezenta secțiune se aplică producției de etilbenzen prin procesul de alchilare catalizat de zeolit sau de AlCl3, precum și producției de stiren monomer prin dehidrogenarea etilbenzenului sau prin coproducție cu propilenoxid; acestea se aplică în plus față de concluziile generale privind BAT prezentate în secțiunea 1.
4.1. Selectarea procesului
BAT 31: |
Pentru a preveni sau a reduce emisiile în aer de compuși organici și gaze acide, generarea de ape uzate și cantitatea de deșeuri trimise spre eliminare de la alchilarea benzenului cu etilenă, BAT pentru instalațiile noi și cele supuse unei modernizări semnificative constă în utilizarea zeolitului drept catalizator. |
4.2. Emisii în aer
BAT 32: |
Pentru a reduce încărcătura de HCl transferată către instalația de tratare finală a gazelor reziduale în urma procesului de producție a etilbenzenului catalizat de AlCl3 în unitatea de alchilare, BAT constă în spălarea cu soluție alcalină. Descriere: Pentru descrierea spălării cu soluție alcalină, a se vedea secțiunea 12.1. Aplicabilitate: Se aplică numai la instalațiile existente care utilizează procesul de producție a etilbenzenului catalizat de AlCl3. |
BAT 33: |
Pentru a reduce încărcătura de pulberi și de HCl transferată către instalația de tratare finală a gazelor reziduale în urma operațiilor de înlocuire a catalizatorului din procesul de producție a etilbenzenului catalizat de AlCl3, BAT constă în utilizarea spălării umede și apoi în utilizarea soluției de spălare uzate ca apă de spălare în secțiunea de spălare a reactorului postalchilare. Descriere: Pentru descrierea spălării umede, a se vedea secțiunea 12.1. |
BAT 34: |
Pentru a reduce încărcătura organică transferată către instalația de tratare finală a gazelor reziduale în urma procesului de producție a SMPO în unitatea de oxidare, BAT constă în utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos sau a unei combinații a acestora.
|
BAT 35: |
Pentru a reduce emisiile de compuși organici în aer proveniți din procesul de producție a SMPO în unitatea de hidrogenare a acetofenonei, în alte condiții de funcționare decât cele normale (de exemplu, în momentul pornirilor), BAT constă în transferul gazului final către un sistem de tratare adecvat. |
4.3. Emisii în apă
BAT 36: |
Pentru a reduce generarea de apă uzată, rezultată din dehidrogenarea etilbenzenului și pentru a maximiza recuperarea compușilor organici, BAT constă în utilizarea unei combinații adecvate a tehnicilor indicate mai jos.
|
BAT 37: |
Pentru a reduce emisiile de peroxizi organici în apă provenite din procesul de producție a SMPO în unitatea de oxidare și pentru a proteja stația de epurare biologică a apelor uzate din aval, BAT constă în pretratarea prin hidroliză a apei uzate care conține peroxizi organici înainte ca aceasta să fie combinată cu alte fluxuri de ape uzate și deversată în instalația finală de epurare biologică. Descriere: Pentru descrierea hidrolizei, a se vedea secțiunea 12.2. |
4.4. Utilizarea eficientă a resurselor
BAT 38: |
Pentru a recupera compușii organici proveniți din dehidrogenarea etilbenzenului înainte de recuperarea hidrogenului (a se vedea BAT 39), BAT constă în utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos sau a ambelor.
|
BAT 39: |
Pentru o utilizare mai eficientă a resurselor, BAT constă în recuperarea hidrogenului rezultat drept coprodus din dehidrogenarea etilbenzenului și utilizarea acestuia fie ca reactiv chimic, fie drept combustibil pentru combustia gazelor reziduale ale dehidrogenării (de exemplu, în supraîncălzitorul de abur). |
BAT 40: |
Pentru o utilizare mai eficientă a resurselor la unitatea de hidrogenare a acetofenonei în procesul de producție a SMPO, BAT constă în minimizarea excesului de hidrogen sau în recircularea hidrogenului utilizând BAT 8a. Dacă BAT 8a nu este aplicabilă, BAT constă în recuperare energiei (a se vedea BAT 9). |
4.5. Reziduuri
BAT 41: |
Pentru a reduce cantitatea de deșeuri trimise spre eliminare din neutralizarea catalizatorului uzat în procesul de producție a etilbenzenului catalizat de AlCl3, BAT constă în recuperarea compușilor organici reziduali prin stripare și apoi prin concentrarea fazei apoase pentru a se obține un produs secundar AlCl3 util. Descriere: Mai întâi se utilizează striparea cu vapori pentru a îndepărta COV, apoi se concentrează soluția de catalizator uzat prin evaporare pentru a se obține un produs secundar AlCl3 util. Faza de vapori se condensează pentru a obține o soluție de HCl care se recirculă în proces. |
BAT 42: |
Pentru a preveni sau reduce cantitatea de gudron uzat trimis spre eliminare din unitatea de distilare utilizată în producția etilbenzenului, BAT constă în utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos sau a unei combinații a acestora.
|
BAT 43: |
Pentru a reduce generarea de cocs (care este atât o otravă pentru catalizator, cât și un deșeu) în unitățile de producție a stirenului prin dehidrogenarea etilbenzenului, BAT constă în operarea la cea mai scăzută presiune posibilă, care este sigură și fezabilă. |
BAT 44: |
Pentru a reduce cantitatea de reziduuri organice trimise spre eliminare din producția de stiren monomer, inclusiv din producția acestuia împreună cu propilenoxidul, BAT constă în utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos sau a unei combinații a acestora.
|
5. CONCLUZII PRIVIND BAT PENTRU PRODUCȚIA DE FORMALDEHIDĂ
Concluziile privind BAT din prezenta secțiune se aplică în plus față de concluziile generale privind BAT prezentate în secțiunea 1.
5.1. Emisii în aer
BAT 45: |
Pentru a reduce emisiile de compuși organici în aer provenite din producția formaldehidei și pentru a utiliza eficient energia, BAT constă în utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos.
Tabelul 5.1 BAT-AEL pentru emisiile de TCOV și formaldehidă în aer, provenite din producția formaldehidei
Monitorizarea aferentă este prevăzută la BAT 2. |
5.2. Emisii în apă
BAT 46: |
Pentru a preveni sau a reduce generarea de ape uzate (de exemplu, provenite din spălare, scurgeri și condensate) și încărcătura organică deversate în stația de epurare suplimentară a apelor uzate, BAT constă în utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos sau a ambelor.
|
5.3. Reziduuri
BAT 47: |
Pentru a reduce cantitatea de deșeuri care conțin paraformaldehidă trimise spre eliminare, BAT constă în utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos sau a unei combinații a acestora.
|
6. CONCLUZII PRIVIND BAT PENTRU PRODUCȚIA DE OXID DE ETILENĂ ȘI ETILENGLICOLI
Concluziile privind BAT din prezenta secțiune se aplică în plus față de concluziile generale privind BAT prezentate în secțiunea 1.
6.1. Selectarea procesului
BAT 48: |
Pentru a reduce consumul de etilenă și emisiile de compuși organici și CO2 în aer, BAT pentru instalațiile noi și cele supuse unei modernizări semnificative constă în utilizarea oxigenului în locul aerului pentru obținerea oxidului de etilenă prin oxidarea directă a etilenei. |
6.2. Emisii în aer
BAT 49: |
Pentru a recupera etilena și energia și a reduce emisiile de compuși organici în aer proveniți de la instalația de OE, BAT constă în utilizarea ambelor tehnici indicate mai jos.
|
BAT 50: |
Pentru a reduce consumul de etilenă și de oxigen, precum și pentru a reduce emisiile de CO2 în aer provenite de la unitatea OE, BAT constă în utilizarea unei combinații a tehnicilor indicate la BAT 15 și în utilizarea de inhibitori. Descriere: Adăugarea unor cantități mici de inhibitor organoclorurat (cum ar fi cloretanul sau dicloretanul) în materia primă introdusă în reactor, pentru a reduce proporția de etilenă care se oxidează complet la dioxid de carbon. Printre parametrii adecvați pentru monitorizarea performanței catalizatorului se numără căldura de reacție și CO2 format pe tona de etilenă introdusă. |
BAT 51: |
Pentru a reduce emisiile de compuși organici în aer provenite din desorbția CO2 din mediul de spălare utilizat în instalația de OE, BAT constă în utilizarea unei combinații a tehnicilor indicate mai jos.
Tabelul 6.1 BAT-AEL pentru emisiile de compuși organici în aer rezultate la desorbția CO2 din mediul de spălare utilizat în instalația de OE
Monitorizarea aferentă este prevăzută la BAT 2. |
BAT 52: |
Pentru a reduce emisiile de OE în aer, BAT constă în utilizarea spălării umede pentru tratarea fluxurilor de gaze reziduale care conțin OE. Descriere: Pentru descrierea spălării umede, a se vedea secțiunea 12.1. Spălare cu apă pentru îndepărtarea OE din fluxurile de gaze reziduale înainte de eliberarea directă sau înainte de reducerea suplimentară a emisiilor de compuși organici. |
BAT 53: |
Pentru a preveni sau a reduce emisiile de compuși organici în aer proveniți din răcirea absorbantului OE în unitatea de recuperare a OE, BAT constă în utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos.
|
6.3. Emisii în apă
BAT 54: |
Pentru a reduce volumul de apă uzată și pentru a reduce încărcătura organică rezultată la purificarea produsului și deversată în stația de epurare finală a apelor uzate, BAT constă în utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos sau a ambelor.
|
6.4. Reziduuri
BAT 55: |
Pentru a reduce cantitatea de deșeuri organice trimise spre eliminare din instalațiile de OE și EG, BAT constă în utilizarea unei combinații a tehnicilor indicate mai jos.
|
7. CONCLUZII PRIVIND BAT PENTRU PRODUCȚIA DE FENOL
Concluziile privind BAT din prezenta secțiune se aplică producției de fenol din cumen, în plus față de concluziile generale privind BAT indicate în secțiunea 1.
7.1. Emisii în aer
BAT 56: |
Pentru a recupera materiile prime și pentru a reduce încărcătura organică transferată de la unitatea de oxidare a cumenului către instalația de tratare finală a gazelor reziduale, BAT constă în utilizarea unei combinații a tehnicilor indicate mai jos.
|
BAT 57: |
Pentru a reduce emisiile de compuși organici în aer, BAT constă în utilizarea tehnicii d. indicate mai jos pentru gazele reziduale provenite de la unitatea de oxidare a cumenului. Pentru orice alte fluxuri de gaze reziduale, individuale sau combinate, BAT constă în utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos sau a unei combinații a acestora.
Tabelul 7.1 BAT-AEL pentru emisiile de TCOV și benzen în aer rezultate la producția fenolului
Monitorizarea aferentă este prevăzută la BAT 2. |
7.2. Emisii în apă
BAT 58: |
Pentru a reduce emisiile de peroxizi organici în apă provenite de la unitatea de oxidare și, dacă este necesar, pentru a proteja stația de epurare biologică a apelor uzate din aval, BAT constă în pretratarea prin hidroliză a apei uzate care conține peroxizi organici înainte ca aceasta să fie combinată cu alte fluxuri de ape uzate și deversată în instalația finală de epurare biologică. Descriere: Pentru descrierea hidrolizei, a se vedea secțiunea 12.2. Apele uzate (în special cele provenite de la condensatoare și de la regenerarea adsorbantului, după separarea fazelor) se tratează termic (la temperaturi de peste 100 °C și la pH mare) sau catalitic pentru a descompune peroxizii organici în compuși non-ecotoxici și mai ușor biodegradabili. Tabelul 7.2 BAT-AEPL pentru peroxizi organici la ieșirea din unitatea de descompunere a peroxizilor
|
BAT 59: |
Pentru a reduce încărcătura organică deversată din unitatea de scindare și din unitatea de distilare în stația de epurare suplimentară a apelor uzate, BAT constă în recuperarea fenolului și a altor compuși organici (de exemplu, acetonă) prin extracție urmată de stripare. Descriere: Recuperarea fenolului din fluxurile de ape uzate care conțin fenol prin reglarea pH-ului la < 7, urmată de extracția cu un solvent adecvat și de striparea apei uzate pentru îndepărtarea solventului rezidual și a altor compuși cu punct de fierbere scăzut (de exemplu, acetonă). Pentru descrierea tehnicilor de tratare, a se vedea secțiunea 12.2. |
7.3. Reziduuri
BAT 60: |
Pentru a preveni sau a reduce cantitatea de gudron trimisă spre eliminare de la purificarea fenolului, BAT constă în utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos sau a ambelor.
|
8. CONCLUZII PRIVIND BAT PENTRU PRODUCȚIA DE ETANOLAMINE
Concluziile privind BAT din prezenta secțiune se aplică în plus față de concluziile generale privind BAT prezentate în secțiunea 1.
8.1. Emisii în aer
BAT 61: |
Pentru a reduce emisiile de amoniac în aer și pentru a reduce consumul de amoniac din procesul de producție a etanolaminelor în soluție apoasă, BAT constă în utilizarea sistemului de spălare umedă în mai multe trepte. Descriere: Pentru descrierea spălării umede, a se vedea secțiunea 12.1. Amoniacul nereacționat se recuperează din gazele reziduale de la coloana de stripare a amoniacului, precum și de la unitatea de evaporare prin spălare umedă în cel puțin două trepte, urmată de recircularea amoniacului în proces. |
8.2. Emisii în apă
BAT 62: |
Pentru a preveni sau reduce emisiile de compuși organici în aer și emisiile de substanțe organice în apă provenite de la sistemele de vid, BAT constă în utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos sau a unei combinații a acestora.
|
8.3. Consumul de materie primă
BAT 63: |
Pentru a utiliza eficient oxidul de etilenă, BAT constă în utilizarea unei combinații a tehnicilor indicate mai jos.
|
9. CONCLUZII PRIVIND BAT PENTRU PRODUCȚIA DE TOLUEN DIIZOCIANAT (TDI) ȘI METILEN-DIFENIL DIIZOCIANAT (MDI)
Concluziile privind BAT din prezenta secțiune se referă la producția de:
— |
dinitrotoluen (DNT) din toluen; |
— |
toluen diamină (TDA) din DNT; |
— |
TDI din TDA; |
— |
metilen difenil diamină (MDA) din anilină; |
— |
MDI din MDA; |
și se aplică în plus față de concluziile generale privind BAT prezentate în secțiunea 1.
9.1. Emisii în aer
BAT 64: |
Pentru a reduce încărcătura de compuși organici, NOX, precursori de NOX și SOX transferată către instalația de tratare finală a gazelor reziduale (a se vedea BAT 66) din instalațiile de DNT, TDA și MDA, BAT constă în utilizarea unei combinații a tehnicilor indicate mai jos.
|
BAT 65: |
Pentru a reduce încărcătura de HCl și de fosgen transferată către instalația de tratare finală a gazelor reziduale și pentru o utilizare mai eficientă a resurselor, BAT constă în recuperarea HCl și a fosgenului provenite din fluxurile de gaz final ale instalațiilor TDI și/sau MDI prin utilizarea unei combinații adecvate a tehnicilor indicate mai jos.
|
BAT 66: |
Pentru a reduce emisiile de compuși organici (inclusiv de hidrocarburi clorurate), de HCl și de clor în aer, BAT constă în tratarea fluxurilor combinate de gaze reziduale utilizând un oxidator termic, urmată de spălarea cu soluție alcalină. Descriere: Fluxurile individuale de gaze reziduale provenite de la instalațiile DNT, TDA, TDI, MDA și MDI sunt combinate în unul sau mai multe fluxuri de gaze reziduale pentru a fi tratate. (A se vedea secțiunea 12.1 pentru descrierea oxidatorului termic și a spălării.) Pentru tratarea combinată a deșeurilor lichide și a gazelor reziduale, în locul oxidatorului termic poate fi folosit un incinerator. Spălarea cu soluție alcalină este un proces de spălare umedă la care se adaugă soluție alcalină pentru îmbunătățirea eficienței îndepărtării HCl și a clorului. Tabelul 9.1 BAT-AEL pentru emisiile de TCOV, tetraclormetan, Cl2, HCl și PCDD/F în aer provenite din procesul TDI/MDI
Monitorizarea aferentă este prevăzută la BAT 2. |
BAT 67: |
Pentru a reduce emisiile de PCDD/F în aer provenite dintr-un proces de tratare într-un oxidator termic (a se vedea secțiunea 12.1) a fluxurilor de gaz final care conțin clor și/sau compuși clorurați, BAT constă în utilizarea tehnicii a., urmată dacă este necesar de tehnica b. de mai jos.
Nivelurile de emisie asociate BAT (BAT-AEL): A se vedea tabelul 9.1. |
9.2. Emisii în apă
BAT 68: |
BAT constă în monitorizarea emisiilor în apă, cel puțin cu frecvența indicată mai jos și în conformitate cu standardele EN. Dacă nu sunt disponibile standarde EN, BAT constă în utilizarea standardelor ISO, a standardelor naționale sau a altor standarde internaționale care asigură furnizarea de date de calitate științifică echivalentă.
|
BAT 69: |
Pentru a reduce încărcătura de nitrit, nitrat și compuși organici deversați din instalația DNT în stația de epurare a apelor uzate, BAT constă în recuperarea materiilor prime, reducerea volumului de apă uzată și refolosirea apei prin utilizarea unei combinații adecvate a tehnicilor indicate mai jos.
Volum de apă uzată asociat acestei BAT: A se vedea tabelul 9.2. |
BAT 70: |
Pentru a reduce încărcătura de compuși organici cu biodegradabilitate redusă deversați din instalația DNT în stația de epurare suplimentară a apelor uzate, BAT constă în pretratarea apei uzate prin utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos sau a ambelor.
Tabelul 9.2 BAT-AEPL pentru deversarea din instalația DNT la ieșirea din unitatea de pretratare către stația de epurare suplimentară a apelor uzate
Monitorizarea aferentă pentru COT este prevăzută la BAT 68. |
BAT 71: |
Pentru a reduce generarea de ape uzate și încărcătura organică deversate din instalația TDA în stația de epurare a apelor uzate, BAT constă în utilizarea unei combinații a tehnicilor a., b. și c., urmată de utilizarea tehnicii d. indicate mai jos.
Tabelul 9.3 BAT-AEPL pentru deversarea din instalația TDA în stația de tratare a apelor reziduale
|
BAT 72: |
Pentru a preveni sau a reduce încărcătura organică deversată din instalațiile MDI și/sau TDI în stația de tratare finală a apelor reziduale, BAT constă în recuperarea solvenților și reutilizarea apei prin optimizarea proiectării și a exploatării instalației. Tabelul 9.4 BAT-AEPL pentru deversarea în stația de epurare a apelor uzate dintr-o instalație TDI sau MDI
Monitorizarea aferentă este prevăzută la BAT 68. |
BAT 73: |
Pentru a reduce încărcătura de organică deversată dintr-o instalație MDA în stația de epurare suplimentară a apelor uzate, BAT constă în recuperarea materiei organice utilizând una dintre tehnicile indicate mai jos sau o combinație a acestora.
|
9.3. Reziduuri
BAT 74: |
Pentru a reduce cantitatea de reziduuri organice trimise spre eliminare din instalația TDI, BAT constă în utilizarea unei combinații a tehnicilor indicate mai jos.
|
10. CONCLUZII PRIVIND BAT PENTRU PRODUCȚIA DE DICLORURĂ DE ETILENĂ ȘI CLORURĂ DE VINIL MONOMER
Concluziile privind BAT din prezenta secțiune se aplică în plus față de concluziile generale privind BAT prezentate în secțiunea 1.
10.1. Emisii în aer
10.1.1. BAT-AEL pentru emisiile în aer provenite de la cuptorul de cracare a DCE
Tabelul 10.1
BAT-AEL pentru emisiile de NOX în aer provenite de la cuptorul de cracare a DCE
Parametru |
(medie zilnică sau medie pe perioada de prelevare) (mg/Nm3, la un nivel al O2 de 3 % în volum) |
NOx |
50-100 |
Monitorizarea aferentă este prevăzută la BAT 1.
10.1.2. Tehnici și BAT-AEL pentru emisiile în aer provenite din alte surse
BAT 75: |
Pentru a reduce încărcătura organică transferată către instalația de tratare finală a gazelor reziduale și pentru a reduce consumul de materii prime, BAT constă în utilizarea tuturor tehnicilor indicate mai jos.
|
BAT 76: |
Pentru a reduce emisiile de compuși organici (inclusiv de compuși halogenați), de HCl și de Cl2 în aer, BAT constă în tratarea fluxurilor combinate de gaze reziduale provenite din producția de DCE și/sau VCM, prin utilizarea unui oxidator termic, urmată de spălare umedă în două trepte. Descriere: Pentru descrierea oxidatorului termic, a spălării umede și a spălării cu soluție alcalină, a se vedea secțiunea 12.1. Oxidarea termică se poate realiza într-o instalație de incinerare a deșeurilor lichide. În acest caz, temperatura de oxidare depășește 1 100 °C, cu un timp minim de staționare de 2 secunde și cu răcirea ulterioară rapidă a gazelor de evacuare pentru a preveni sinteza de novo a PCDD/F. Spălarea se realizează în două trepte: spălare umedă cu apă și, de obicei, recuperarea acidului clorhidric, urmată de spălare cu soluție alcalină. Tabelul 10.2 BAT-AEL pentru emisiile de TCOV, sumă de DCE și VCM, Cl2, HCl și PCDD/F în aer rezultate din producția de DCE/VCM
Monitorizarea aferentă este prevăzută la BAT 2. |
BAT 77: |
Pentru a reduce emisiile de PCDD/F în aer rezultate dintr-un proces de tratare într-un oxidator termic (a se vedea secțiunea 12.1) a fluxurilor de gaz final care conțin clor și/sau compuși clorurați, BAT constă în utilizarea tehnicii a., urmată dacă este necesar de tehnica b. de mai jos.
Nivelurile de emisie asociate BAT (BAT-AEL): A se vedea tabelul 10.2. |
BAT 78: |
Pentru a reduce emisiile de pulberi și CO în aer rezultate din decocsarea tuburilor de cracare, BAT constă în utilizarea uneia dintre tehnicile de reducere a frecvenței de decocsare indicate mai jos și a unei tehnici sau combinații de tehnici de reducere a emisiilor indicate mai jos.
|
10.2. Emisii în apă
BAT 79: |
BAT constă în monitorizarea emisiilor în apă, cel puțin cu frecvența indicată mai jos și în conformitate cu standardele EN. Dacă nu sunt disponibile standarde EN, BAT constă în utilizarea standardelor ISO, a standardelor naționale sau a altor standarde internaționale care asigură furnizarea de date de calitate științifică echivalentă.
|
BAT 80: |
Pentru a reduce încărcătura de compuși clorurați deversați pentru epurarea suplimentară a apelor uzate și pentru a reduce emisiile în aer provenite din sistemul de colectare și tratare a apelor uzate, BAT constă în utilizarea hidrolizei și a stripării cât mai aproape posibil de sursă. Descriere: Pentru descrierea hidrolizei și a stripării, a se vedea secțiunea 12.2. Hidroliza se realizează la pH alcalin pentru a descompune hidratul de clorat provenit din procesul de oxiclorurare. Acest lucru rezultă în formarea de cloroform care este apoi îndepărtat prin stripare, împreună cu DCE și VCM. Nivelurile de performanță de mediu asociate BAT (BAT-AEL): A se vedea tabelul 10.3. Nivelurile de emisie asociate BAT (BAT-AEL) pentru emisiile directe într-un corp de apă receptor la ieșirea din instalația de tratare finală: A se vedea tabelul 10.5. Tabelul 10.3 BAT-AEPL pentru hidrocarburile clorurate din apa reziduală la ieșirea dintr-un striper de ape uzate
Monitorizarea aferentă este prevăzută la BAT 79. |
BAT 81: |
Pentru a reduce emisiile de PCDD/F și cupru în apă rezultate din procesul de oxiclorurare, BAT constă în utilizarea tehnicii a. sau a tehnicii b. împreună cu o combinație adecvată a tehnicilor c., d. și e. indicate mai jos.
Tabelul 10.4 BAT-AEPL pentru emisiile în apă rezultate la producția DCE prin oxiclorurare la ieșirea din instalațiile de pretratare pentru îndepărtarea materiilor solide la instalațiile cu pat fluidizat
Monitorizarea aferentă este prevăzută la BAT 79. Tabelul 10.5 BAT-AEL pentru emisiile directe de cupru, DCE și PCDD/F în corpul de apă receptor rezultate la producția DCE
Monitorizarea aferentă este prevăzută la BAT 79. |
10.3. Eficiența energetică
BAT 82: |
Pentru o utilizare eficientă a energiei, BAT constă în utilizarea unui reactor de fierbere pentru clorurarea directă a etilenei. Descriere: Reacția din reactorul de fierbere pentru clorurarea directă a etilenei are loc, de obicei, la o temperatură cuprinsă între sub 85 °C și 200 °C. Spre deosebire de procesul la temperatură scăzută, acesta permite recuperarea efectivă și reutilizarea căldurii de reacție (de exemplu, pentru distilarea DCE). Aplicabilitate: Aplicabilă numai în cazul instalațiilor noi de clorurare directă. |
BAT 83: |
Pentru a reduce consumul de energie al cuptoarelor de cracare a DCE, BAT constă în utilizarea de activatori pentru conversia chimică. Descriere: Activatorii, cum ar fi clorul și alte specii generatoare de radicali, se utilizează pentru a intensifica reacția de cracare și a scădea temperatura de reacție, deci și aportul de căldură necesar. Activatorii pot fi generați de procesul propriu-zis sau pot fi adăugați. |
10.4. Reziduuri
BAT 84: |
Pentru a reduce cantitatea cocs trimisă spre eliminare din instalațiile VCM, BAT constă în utilizarea unei combinații a tehnicilor indicate mai jos.
|
BAT 85: |
Pentru a reduce cantitatea de deșeuri periculoase trimise spre eliminare și pentru o utilizare mai eficientă a resurselor, BAT constă în utilizarea tuturor tehnicilor indicate mai jos.
|
11. CONCLUZII PRIVIND BAT PENTRU PRODUCȚIA DE PEROXID DE HIDROGEN
Concluziile privind BAT din prezenta secțiune se aplică în plus față de concluziile generale privind BAT prezentate în secțiunea 1.
11.1. Emisii în aer
BAT 86: |
Pentru a recupera solvenții și pentru a reduce emisiile de compuși organici în aer proveniți de la alte unități decât unitatea de hidrogenare, BAT constă în utilizarea unei combinații adecvate a tehnicilor indicate mai jos. În cazul utilizării aerului în unitatea de oxidare, aceasta presupune cel puțin tehnica d. În cazul utilizării oxigenului pur în unitatea de oxidare, aceasta presupune cel puțin tehnica b. cu folosirea de apă răcită.
Tabelul 11.1 BAT-AEL pentru emisiile de TCOV în aer provenite de la unitatea de oxidare
Monitorizarea aferentă este prevăzută la BAT 2. |
BAT 87: |
Pentru a reduce emisiile de compuși organici în aer proveniți de la unitatea de hidrogenare în timpul operațiilor de pornire, BAT constă în utilizarea condensării și/sau adsorbției. Descriere: Pentru descrierea condensării și a adsorbției, a se vedea secțiunea 12.1. |
BAT 88: |
Pentru a preveni emisiile de benzen în aer și în apă, BAT constă în neutilizarea benzenului în soluția de lucru. |
11.2. Emisii în apă
BAT 89: |
Pentru a reduce volumul de apă uzată și încărcătura organică deversate în stația de epurare a apelor uzate, BAT constă în utilizarea ambelor tehnici indicate mai jos.
|
BAT 90: |
Pentru a preveni sau reduce emisiile de compuși organici cu bioeliminabilitate redusă în apă, BAT constă în utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos.
Aplicabilitate: Se aplică numai fluxurilor de ape uzate care transportă încărcătura organică principală provenită de la instalația de peroxid de hidrogen și atunci când reducerea încărcăturii de COT provenită de la instalația de peroxid de hidrogen prin intermediul epurării biologice a apelor uzate este mai mică de 90 %. |
12. DESCRIEREA TEHNICILOR
12.1. Tehnici de tratare a gazului final și a gazului rezidual
Tehnică |
Descriere |
Adsorbție |
Tehnică de îndepărtare a compușilor dintr-un flux de gaz final sau de gaz rezidual prin reținerea lor pe suprafața unui solid (de obicei, cărbune activ). Adsorbția poate fi regenerativă sau neregenerativă (a se vedea mai jos). |
Adsorbție (neregenerativă) |
În adsorbția neregenerativă, adsorbantul uzat nu se regenerează, ci se elimină. |
Adsorbție (regenerativă) |
Adsorbție în care adsorbitul este desorbit ulterior, de exemplu cu abur (deseori în unitate) pentru a fi reutilizat sau eliminat, iar adsorbantul se reutilizează. Pentru funcționarea în regim continuu, de obicei se utilizează doi adsorbanți în paralel, unul dintre aceștia fiind în modul de desorbție. |
Oxidator catalitic |
Echipament de reducere a emisiilor care oxidează compușii combustibili dintr-un flux de gaz final sau de gaz rezidual utilizând aer sau oxigen pe un pat de catalizator. Catalizatorul permite oxidarea la temperaturi mai scăzute și în echipamente mai mici comparativ cu un oxidator termic. |
Reducere catalitică |
NOx se reduce în prezența unui catalizator și a unui gaz reducător. Spre deosebire de RCS, nu se adaugă amoniac și/sau uree. |
Spălare cu soluție alcalină |
Îndepărtarea poluanților acizi dintr-un flux de gaze prin spălarea cu o soluție alcalină. |
Filtru ceramic/metalic |
Material de filtrare ceramic. În situațiile în care urmează să fie îndepărtați compuși acizi, cum sunt HCl, NOX, SOX și dioxinele, materialul de filtrare este dotat cu catalizatori și poate fi necesară injectarea de reactivi. La filtrele metalice, filtrarea de suprafață se realizează prin elemente filtrante metalice din materiale poroase sinterizate. |
Condensare |
Tehnică de îndepărtare a vaporilor de compuși organici și anorganici dintr-un flux de gaz final sau de gaz rezidual prin scăderea temperaturii acestuia sub punctul de rouă, astfel încât vaporii să se lichefieze. În funcție de intervalul necesar al temperaturii de lucru, există diferite metode de condensare, de exemplu apă de răcire, apă răcită (de obicei cu temperatura de aproximativ 5 °C) sau agenți frigorifici, cum ar fi amoniacul sau propena. |
Ciclon (uscat sau umed) |
Echipament pentru îndepărtarea pulberilor dintr-un flux de gaz final sau de gaz rezidual care se bazează pe aplicarea unor forțe centrifugale, de obicei într-o cameră conică. |
Filtru electrostatic (uscat sau umed) |
Dispozitiv pentru controlul particulelor, care utilizează forțe electrice pentru a deplasa particulele antrenate dintr-un flux de gaz final sau de gaz rezidual pe plăcile de colectare. Particulele antrenate capătă o sarcină electrică atunci când trec printr-o corona în care curg ioni gazoși. Electrozii din centrul culoarului de curgere sunt menținuți la o tensiune înaltă și generează câmpul electric care forțează particulele către pereții colectorului. |
Filtru din material textil |
Țesătură poroasă sau împâslită prin care trec gazele pentru a îndepărta particulele prin utilizarea unei site sau a altor mecanisme. Filtrele din material textil pot fi sub formă de foi, cartușe sau saci cu mai multe unități filtrante textile individuale grupate împreună. |
Filtrare pe membrane |
Gazul rezidual este comprimat și trecut printr-o membrană care se bazează pe permeabilitatea selectivă a vaporilor organici. Filtratul îmbogățit poate fi recuperat prin metode precum condensarea sau adsorbția sau poate fi redus, de exemplu prin oxidare catalitică. Procesul este foarte potrivit pentru concentrații mari de vapori. În majoritatea cazurilor, este necesară tratarea suplimentară pentru a obține concentrații suficient de mici pentru evacuare. |
Separator de picături |
În general sunt filtre sită (de exemplu, eliminatoare de vapori, separatoare de condens) care sunt realizate, de obicei, dintr-un material monofilament poros sau împletit, metalic sau sintetic, cu aspect specific sau aleatoriu. Un separator de picături funcționează prin filtrarea în profunzime, care se produce pe întreaga grosime a filtrului. Particulele solide de pulberi rămân în filtru până când acesta se saturează și trebuie curățat prin spălare. Atunci când filtrul se utilizează pentru a colecta picături și/sau aerosoli, aceste particule curăță filtrul, pe măsură ce sunt drenate împreună cu lichidul. Filtrul funcționează prin admisie mecanică și este dependent de viteză. Separatoarele cu lamele înclinate sunt, de asemenea, utilizate în mod obișnuit ca separatoare de picături. |
Oxidator termic regenerativ (RTO) |
Tip specific de oxidator termic (a se vedea mai jos), în care fluxul de gaze reziduale de intrare este încălzit de un pat ceramic compact la trecerea prin acesta, înainte de a intra în camera de ardere. Gazele fierbinți purificate ies din camera de ardere trecând prin unul (sau mai multe) paturi ceramice compacte (răcite de fluxul de gaze reziduale de intrare dintr-un ciclu de ardere anterior). Acest pat compact reîncălzit începe apoi un nou ciclu de ardere, prin preîncălzirea unui nou flux de gaze reziduale de intrare. Temperatura obișnuită de ardere este de 800–1 000 °C. |
Spălare |
Spălarea sau absorbția reprezintă îndepărtarea poluanților dintr-un flux de gaz prin contactul cu un solvent lichid, deseori apă (a se vedea „Spălare umedă”). Aceasta poate implica o reacție chimică (a se vedea „Spălare cu soluție alcalină”). În unele cazuri, compușii pot fi recuperați din solvent. |
Reducere selectivă catalitică (RCS) |
Reducerea NOX la azot pe pat catalitic prin intermediul reacției cu amoniacul (furnizat de obicei ca soluție apoasă) la o temperatură de lucru optimă de aproximativ 300-450 °C. Pot fi aplicate unul sau mai multe straturi de catalizator. |
Reducere selectivă necatalitică (RNCS) |
Tehnica reducerii NOX la azot prin reacție cu amoniac sau uree la temperatură ridicată. Fereastra temperaturii de lucru trebuie să fie menținută între 900 °C și 1 050 °C. |
Tehnici de reducere a antrenării solidelor și/sau lichidelor |
Tehnici care reduc transferul picăturilor sau al particulelor în fluxurile de gaze (de exemplu, provenite din procese chimice, condensatoare, coloane de distilare) prin intermediul unor dispozitive mecanice, cum ar fi camere de sedimentare, separatoare de picături, cicloane și camere de evaporare. |
Oxidator termic |
Echipament de reducere a emisiilor care oxidează compușii combustibili dintr-un flux de gaz final sau de gaz rezidual prin încălzirea acestuia cu aer sau cu oxigen la o temperatură superioară celei de autoaprindere într-o cameră de ardere și prin menținerea acestuia la o temperatură ridicată pe o durată suficient de lungă încât să aibă loc o ardere completă și să se producă dioxid de carbon și apă. |
Reducere termică |
NOX se reduce la temperaturi mari, în prezența unui gaz reducător, într-o cameră de ardere suplimentară în care are loc procesul de oxidare, dar în condiții de oxigen scăzut/deficit de oxigen. Spre deosebire de RNCS, nu se adaugă amoniac și/sau uree. |
Filtru pentru reținerea pulberilor cu două trepte |
Dispozitiv pentru filtrarea pe o sită metalică. În prima treaptă de filtrare se acumulează o turtă de filtrare, iar filtrarea efectivă se produce în a doua treaptă. În funcție de scăderea presiunii pe filtru, sistemul comută între cele două trepte. În sistem este integrat un mecanism de îndepărtare a pulberilor filtrate. |
Spălare umedă |
A se vedea „Spălare” de mai sus. Spălare în care solventul utilizat este apa sau o soluție apoasă, de exemplu spălarea cu soluție alcalină pentru reducerea HCl. A se vedea și „Spălare umedă a pulberilor”. |
Spălare umedă a pulberilor |
A se vedea „Spălare umedă” de mai sus. Spălarea umedă a pulberilor implică separarea pulberilor prin amestecarea intensă a gazului de intrare cu apă, de cele mai multe ori împreună cu eliminarea particulelor grosiere prin utilizarea forței centrifuge. În acest scop, gazul este eliberat la interior tangențial. Pulberile solide eliminate sunt colectate în partea de jos a epuratorului de pulberi. |
12.2. Tehnicile de epurare a apelor uzate
Toate tehnicile enumerate mai jos pot fi utilizate și pentru purificarea fluxurilor de apă pentru a permite reutilizarea/recircularea apei. Cele mai multe dintre acestea se utilizează și pentru recuperarea compușilor organici din fluxurile de apă tehnologică.
Tehnică |
Descriere |
Adsorbție |
Metodă de separare în care compușii (adică poluanții) dintr-un lichid (adică apa uzată) sunt reținuți pe suprafața unui solid (de obicei, cărbune activ). |
Oxidare chimică |
Compușii organici sunt oxidați cu ozon sau cu peroxid de hidrogen, reacție sprijinită opțional de catalizatori sau de radiația UV, pentru transformarea lor în compuși mai puțin nocivi și ușor biodegradabili |
Coagulare și floculare |
Coagularea și flocularea sunt utilizate pentru a separa particulele solide în suspensie de apele uzate și deseori au loc în etape succesive. Coagularea se realizează prin adăugarea de coagulanți cu sarcini opuse celor ale particulelor solide în suspensie. Flocularea se realizează prin adăugarea de polimeri, astfel încât coliziunile de particule de microflocoane să determine gruparea acestora și producerea unor flocoane de dimensiuni mai mari. |
Distilare |
Distilarea este o tehnică de separare a compușilor cu puncte de fierbere diferite prin evaporare parțială și recondensare. Distilarea apelor uzate reprezintă îndepărtarea contaminanților cu puncte de fierbere joase de apa uzată prin transferul acestora în faza de vapori. Distilarea se realizează în coloane, prevăzute cu talere sau cu material de umplutură și cu un condensator în aval. |
Extracție |
Poluanții dizolvați sunt transferați din faza apei uzate într-un solvent organic, de exemplu în coloane în contracurent sau în sisteme de amestecare-decantare. După separarea fazelor, solventul este purificat, de exemplu prin distilare, și reintrodus în procesul de extracție. Extrasul care conține poluanții este eliminat sau reintrodus în proces. Pierderile de solvent în apa uzată sunt controlate în aval printr-o tratare suplimentară adecvată (de exemplu, stripare). |
Evaporare |
Utilizarea distilării (a se vedea mai sus) pentru concentrarea soluțiilor apoase ale substanțelor cu puncte de fierbere ridicate, în vederea utilizării, a procesării sau a eliminării ulterioare (de exemplu, incinerarea apelor uzate) prin transferul apei în faza de vapori. Se realizează, de obicei, în unități cu mai multe trepte de creștere a vidului, pentru a reduce necesarul de energie. Vaporii de apă sunt condensați pentru a fi reutilizați sau deversați ca apă uzată. |
Filtrare |
Separarea particulelor solide dintr-un tanc de apă uzată prin trecerea acesteia printr-un mediu poros. Aceasta include diferite tipuri de tehnici, de exemplu filtrarea cu nisip, microfiltrarea și ultrafiltrarea. |
Flotație |
Proces în care particulele solide sau lichide sunt separate de faza apei uzate prin atașarea la bule fine de gaz, de obicei aer. Particulele plutitoare se acumulează la suprafața apei și se colectează cu spumiere |
Hidroliză |
Reacție chimică în care compușii organici sau anorganici reacționează cu apa, de obicei pentru a se transforma din compuși nebiodegradabili în compuși biodegradabili sau din compuși toxici în compuși netoxici. Pentru a activa sau a intensifica reacția, hidroliza se realizează la temperatură ridicată și, posibil, la presiune (termoliză) sau cu adăugarea de baze sau acizi tari sau folosind un catalizator. |
Precipitare |
Conversia poluanților dizolvați (de exemplu, ioni metalici) în compuși insolubili prin reacția cu agenții de precipitare adăugați. Precipitatele solide formate sunt ulterior separate prin sedimentare, flotație sau filtrare. |
Sedimentare |
Separarea particulelor în suspensie și a materiei în suspensie prin decantare gravitațională. |
Stripare |
Compușii volatili sunt îndepărtați din faza apoasă de o fază gazoasă (de exemplu, abur, azot sau aer) care trece prin lichid, și ulterior sunt recuperați (de exemplu, prin condensare) în vederea utilizării ulterioare sau a eliminării. Eficiența îndepărtării poate fi sporită prin creșterea temperaturii sau prin scăderea presiunii. |
Incinerarea apelor uzate |
Oxidarea poluanților organici sau anorganici cu aer și evaporarea simultană a apei la presiune normală și la temperaturi cuprinse între 730 °C și 1 200 °C. În mod obișnuit, incinerarea apelor uzate se autosusține la niveluri de CCO mai mari de 50 g/l. În cazul încărcăturilor organice mici, este necesar combustibil auxiliar/suplimentar. |
12.3. Tehnici de reducere a emisiilor în aer rezultate din ardere
Tehnică |
Descriere |
Alegerea combustibilului (auxiliar) |
Utilizarea de combustibil (inclusiv de combustibil auxiliar/suplimentar) cu un conținut scăzut de compuși cu potențial de generare a poluării (de exemplu, conținut scăzut de sulf, cenușă, azot, mercur, fluor sau clor în combustibil). |
Arzător cu emisii reduse de NOX (LNB) și arzător cu emisii extrem de reduse de NOX (ULNB) |
Tehnica se bazează pe principiile de reducere a temperaturilor de vârf ale flăcării, întârziind, dar finalizând, arderea și intensificând transferul de căldură (emisivitate mărită a flăcării). Aceasta poate fi asociată cu modificarea proiectului camerei de ardere a cuptorului. Proiectul arzătoarelor cu emisii extrem de reduse de NOx (ULNB) include introducerea în trepte a (aerului/)combustibilului și recircularea gazelor de evacuare/de ardere. |
(1) Pentru orice parametru în cazul căruia prelevarea timp de 30 de minute este inadecvată, din cauza unor limitări legate de prelevare sau analitice, se utilizează o perioadă de prelevare adecvată.
(2) În cazul PCDD/F se aplică o perioadă de prelevare de 6-8 ore.
(3) Se pot utiliza probe compozite proporționale cu timpul cu condiția să se poată demonstra faptul că debitul este suficient de stabil.
(4) Decizia de punere în aplicare 2012/119/UE a Comisiei din 10 februarie 2012 de stabilire a normelor privind orientările referitoare la colectarea datelor, precum și la întocmirea documentelor de referință BAT și la asigurarea calității acestora prevăzute în Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind emisiile industriale (JO L 63, 2.3.2012, p. 1).
(5) Standardele EN generice pentru măsurători continue sunt EN 15267 părțile 1, 2 și 3 și EN 14181. Standardele EN pentru măsurători periodice sunt prezentate în tabel.
(6) Se referă la puterea termică instalată totală a tuturor cuptoarelor/încălzitoarelor pentru procese tehnologice racordate la coșul la care se produc emisii.
(7) În cazul cuptoarelor/încălzitoarelor pentru procese tehnologice, cu o putere termică instalată totală mai mică de 100 MWt și care funcționează mai puțin de 500 de ore pe an, frecvența de monitorizare poate fi redusă la cel puțin o dată pe an.
(8) Frecvența minimă de monitorizare pentru măsurători periodice poate fi redusă la o dată la 6 luni, dacă nivelurile de emisie se dovedesc a fi suficient de stabile.
(9) Monitorizarea pulberilor nu se aplică atunci când se ard numai combustibili gazoși.
(10) Monitorizarea NH3 se aplică numai atunci când se utilizează RCS sau RNCS.
(11) În cazul cuptoarelor/încălzitoarelor pentru procese tehnologice, în care se ard combustibili gazoși și/sau petrol cu conținut cunoscut de sulf și la care nu se efectuează desulfurarea gazelor de ardere, monitorizarea continuă poate fi înlocuită fie cu monitorizare periodică cu o frecvență de minimum o dată la 3 luni, fie cu un calcul care să asigure furnizarea unor date de calitate științifică echivalentă.
(12) Monitorizarea se aplică dacă poluantul este prezent în gazele reziduale care figurează în inventarul fluxurilor de gaze reziduale menționat în concluziile privind BAT pentru CWW.
(13) Frecvența minimă de monitorizare pentru măsurătorile periodice poate fi redusă la o dată pe an, dacă nivelurile de emisie se dovedesc a fi suficient de stabile.
(14) Toate (celelalte) procese/surse în care poluantul este prezent în gazele reziduale care figurează în inventarul fluxurilor de gaze reziduale menționat în concluziile privind BAT pentru CWW.
(15) EN 15058 și perioada de prelevare trebuie adaptate astfel încât valorile măsurate să fie reprezentative pentru întregul ciclu de decocsare.
(16) EN 13284-1 și perioada de prelevare trebuie adaptate astfel încât valorile măsurate să fie reprezentative pentru întregul ciclu de decocsare.
(17) Monitorizarea se aplică dacă clorul și/sau compușii clorurați sunt prezenți în gazele reziduale și se utilizează tratarea termică.
(18) Dacă gazele de ardere provenite de la două sau mai multe cuptoare sunt evacuate printr-un coș comun, BAT-AEL se aplică evacuării totale prin coșul respectiv.
(19) BAT-AEL nu se aplică în cursul operațiilor de decocsare.
(20) Pentru CO nu se aplică BAT-AEL. Cu titlu indicativ, nivelul emisiilor de CO va fi, în general, de 10-50 mg/Nm3 exprimat ca medie zilnică sau ca medie pe perioada de prelevare.
(21) BAT-AEL se aplică numai atunci când se utilizează RCS sau RNCS.
(22) Limita inferioară a intervalului este atinsă atunci când se utilizează un oxidator termic în procesul cu argint.
(23) BAT-AEL se exprimă ca medie a valorilor obținute în cursul unui an.
(24) În cazul unui conținut semnificativ de metan în emisii, metanul monitorizat în conformitate cu EN ISO 25140 sau cu EN ISO 25139 se scade din rezultat.
(25) OE produs se definește ca suma dintre OE produs pentru vânzare și OE produs ca intermediar.
(26) BAT-AEL se aplică numai fluxurilor combinate de gaze reziduale cu debite de > 1 000 Nm3/h.
(27) BAT-AEL se exprimă ca medie zilnică sau ca medie pe perioada de prelevare.
(28) BAT-AEL se exprimă ca medie a valorilor obținute în curs de 1 an. TDI și/sau MDI produs se referă la produsul fără reziduuri, în sensul folosit pentru a defini capacitatea instalației.
(29) Dacă valorile NOX din probă depășesc 100 mg/Nm3, este posibil ca, din cauza interferențelor analitice, BAT-AEL să fie mai mare, ajungând până la 3 mg/Nm3.
(30) În cazul deversărilor intermitente de ape uzate, frecvența minimă de monitorizare este o dată pe deversare.
(31) BAT-AEPL se referă la produsul fără reziduuri, în sensul folosit pentru a defini capacitatea instalației.
(32) Dacă gazele de ardere provenite de la două sau mai multe cuptoare sunt evacuate printr-un coș comun, BAT-AEL se aplică evacuării totale prin coșul respectiv.
(33) BAT-AEL nu se aplică în cursul operațiilor de decocsare.
(34) Pentru CO nu se aplică BAT-AEL. Cu titlu indicativ, nivelul emisiilor de CO va fi, în general, de 5-35 mg/Nm3, exprimat ca medie zilnică sau ca medie pe perioada de prelevare.
(35) Frecvența minimă de monitorizare poate fi redusă la o dată pe lună dacă se controlează realizarea corespunzătoare a îndepărtării materiilor solide și a cuprului, prin monitorizarea frecventă a altor parametri (de exemplu, prin măsurarea continuă a turbidității).
(36) Media valorilor obținute în cursul unei luni se calculează din mediile valorilor obținute în fiecare zi (cel puțin trei probe instantanee prelevate la intervale de cel puțin jumătate de oră).
(37) Limita inferioară a intervalului este atinsă, de obicei, atunci când se utilizează un pat fix.
(38) Media valorilor obținute într-un an se calculează utilizând mediile valorilor obținute în fiecare zi (cel puțin trei probe instantanee prelevate la intervale de cel puțin o jumătate de oră).
(39) DCE purificată este suma dintre DCE produsă prin oxiclorurare și/sau prin clorurare directă și DCE rezultată din producția de VCM și purificată.
(40) BAT-AEL nu se aplică atunci când emisiile sunt sub 150 g/h.
(41) Atunci când se utilizează adsorbția, perioada de prelevare este reprezentativă pentru un ciclu de adsorbție complet.
(42) În cazul unui conținut semnificativ de metan în emisii, metanul monitorizat în conformitate cu EN ISO 25140 sau cu EN ISO 25139 se scade din rezultat.